CRIZELE COMITIALE

1
CRIZELE COMITIALE
2
Crizele comitiale sunt evenimente
paroxistice, datorate unor descarcari
hipersincrone, excesive, anormale dintr-un grup
de neuroni din sistemul nervos central. In
functie de distributia descarcarilor, aceasta
activitate a SNC poate avea diferite manifestari,
mergand de la o activitate convulsiva dramatica,
pana la experienta unor fenomene ce nu sunt lesne
de observat din exterior. Desi
incidenta si prevalenta crizelor comitiale sunt
influentate de mai multi factori, aproximativ
5-10 din populatie vor avea cel putin un episod
in timpul vietii, cu cea mai mare incidenta in
primii ani ai copilariei sau la varstele
inaintate.
Crizele convulsive apar datorita unui
dezechilibru dintre excitatie si inhibitie la
nivelul neuronilor sistemului nervos central.
Exista o multitudine de factori care perturba
excitabilitatea neuronala, deci exista cauze
diferite pentru crizele convulsive.
Traumatismul cranian penetrant sever se asociaza
cu un risc crescut de a determina crizele
comitiale. Reteaua neuronala cu excitabilitate
normala este transformata, dupa un traumatism
cerebral sever, intr-o retea neuronala cu
excitabilitate crescuta. Alti factori cu mecanism
asemanator de inducere sunt accidentele cerebrale
vasculare, infectiile si anomaliile de dezvoltare
ale sistemului nervos central.
Factorii precipitanti sunt reprezentati
de stress-ul fizic, lipsa somnului, modificarile
hormonale asociate ciclului menstrual, expunerea
la substante toxice, medicamente. De asemenea,
factorii precipitanti pot determina o criza
convulsiva la indivizi sanatosi.
3
(No Transcript)
4
Cauzele crizelor comitiale pot fi
impartite in functie de varsta pacientului.
Astfel, la nou-nascuti cauzele includ hipoxia
cerebrala (lipsa oxigenului), traumatismele,
infectiile, anomaliile cerebrale congenitale,
bolile metabolice (hipoglicemia, deficitul de
calciu, de vitamina B6).  
In perioada adolescentei predomina
crizele convulsive secundare leziunilor
sistemului nervos central dobandite traumatisme
craniene, infectii ale sistemului nervos, tumori
cerebrale, droguri si sevraj alcoolic.
La adulti, traumatismele craniene sunt o
cauza frecventa de convulsii si epilesie. Crizele
recurente apar in primul an dupa traumatismul
cefalic, desi se cunosc si intervale mai mari, de
10 ani sau mai mult. La adultii
varstnici, cauzele crizelor comitiale sunt
reprezentate de bolile cerebrovasculare
(accidentele vasculare), traumatisme, tumori
cerebrale si bolile degenerative.
Cresterea si scaderea glicemiei,
insuficienta renala (dezechilibrele
hidro-electrolitice), insuficienta hepatica,
bolile endocrine, bolile sangelui, unele
medicamente, drogurile pot determina crize
comitiale la orice varsta.
5
Crizele comitiale (hipocalcemie,
hipomagneziomie hipo- sau hipernatermie
hipoglicemie (sub 0,2 g mie la nou-nascut sub
0,4 la sugar si copilul mare) hiperkaliemie
alcaloza deficit de pirodoxina , anoxemie etc.
) Crizele comitiale de cauze infectioase
cerebrale (edem cerebral acut infectios,
meningite encefalite ).
Crizele comitiale din cauza altor boli
organice , cerebrale post traumatice
(hemoragie intracraniana, hemoragie subdurala)
abces cerebral, tumori, malformatii cerebrale,
boli congenitale (hidrocefalia congenitala,
afectiuni infantile congenitale ) tulburari
circulatorii cerebrale. Crizele comitiale
din intoxicatii acute miofilin, efedrina
atropica, organofosforice, alcool, salicilat,
D.D.T.oxid de carbon, paratihon, stricnina etc.
Atitudinea terapeutica adecvata la un
pacient cu crize comitiale se stabileste
analizand cu atentie rolul fiecarui factor care
tine de terenul genetic mostenit, contextul
infectios, traumatic, lezional, toxic, etc.
Prevenirea crizelor se poate face mai eficient
prin cunoasterea si inlaturarea factorilor
precipitanti, decat prin administrarea
medicamentelor anticonvulsivante.
6
(No Transcript)
7
Convulsiile tonico-clonice generalizate
evolueaza in trei faze Faza tonica se
instaleaza brusc, cu pierderea cunostintei
inainte sau concomitent cu aparitia contracturii
tonice, - faciesul devine palid, ochii
?plafoneaza ? (globii ocularii rotatii in sus
?da ochii peste cap),? - cu capul in
hiperextensie, maxilarele sunt ?inclestate?, -
membrele sunt intepenite, antebratele flectate,
pumnii strinsi, coapsele si gambele in extensie,
toracele este imobilizat, apar apneea si
cianoza, - daca este surprins in ortostatism,
bolnavul cade. Durata este variabila, de la
cateva secunde pana la 30 de secunde.
 Faza clonica - capul se misca ritmic,
lateral sau in extensie, musculatura fetei se
contracta ritmic, globii ocularii executa miscari
in toate directiile, pleoapele palpita, exista
midriaza, maxilarul inferior are miscari insotite
de scrasnetul dintilor, limba are miscari de
propulsie si poate fi muscata,
 - apar ?spume la gura?, care devi sanguinolente
cand limba este ranita,  - membrele executa
miscari bruste de flexie si extensie, -
respiratia este sacadata, neregulata, zgomotoasa,
8
(No Transcript)
9
 - pulsul este accelerat si slab, - facies
vultuos (fata cianozata), - uneori exista
emisiune involuntara de urina si materii fecale.
Durata acestei faze este de 1-2 minute pana
la 10-15 minute, uneori o ora sau mai mult (in
stare de ?rau convulsiv? sau convulsii
subintrante).
Faza de rezolutie - contracturile inceteaza,
respiratia devine normala, faciesul se
recoloreaza. Uneori pacientul poate intra in coma
sau prezinta o stare subcomatoasa. Coma poate fi
urmata de o stare de somn de cateva ore. La
trezire - comportament normal, uneori stare de
oboseala si confuzie. Dupa crize prelungite pot
sa apara modificari neurologice trecatoare (
pareze, semnul Babinski pozitiv ).

Perioada postconvulsiva urmeaza imediat
fazei clonice si difera ca desfasurare de la
bolnav la bolnav sau chiar si la acelasi bolnav
de la o criza la alta. De obicei dupa convulsii
urmeaza si o stare cu toate caracterele unei come
numita stare comatoasa postcritica.
Aceasta stare destul de scurta ca durata
de cateva minute uneori si mai scurta, se
continua cu o perioada de somn profound de cateva
minute sau ore la trezirea din somn bolnavul se
simte obosit, indispus , acuza dureri de cap si
dureri musculare generalizate nu-si aminteste
nimic din celer intamplate din timpul crizei
(amnezie).
10
FIZIOPATOLOGIE Exista doua faze   - Faza unu
Metabolismului cerebral începe sa se schimbe,
fluxul sanguin cerebral cre?te, ceea ce va
determina cre?terea nivelului de glucoza. Nivele
de lactat cresc, de asemenea, cauzând acidoza
lactata severa. Tensiunia arteriala ?i frecven?a
cardiaca cresc. Pacientul va transpira.
- Faza a doua Hipotensiunea se
dezvolta, continuând sa determine o reducere a
fluxului sanguin cerebral. Apar zone de ischemie
ce se dezvolta, ceea ce duce la deteriorare
metabolica. Apar aritmii cardiace, ceea ce duce
la complicatii ulterioare. Terapia cu
oxigen trebuie începuta foarte devreme în prima
faza, pacien?ii trebuie sa beneficieze de
sprijinul unei echipe medicale. Crizele
comitiale implica riscuri foarte grave precum
obstructia cailor respiratorii, acidoza,
hipotensiune, hipertermie, edem cerebral,
hipoglicemie, alterarea functiilor SNC. Daca
hipoxia continua în faza a doua, exista un risc
crescut de leziuni permanente ale creierului.
Situa?ia se agraveaza, indica începutul unei
insuficiente multiple de organ si un risc tot mai
mare de stop cardiac ?i pulmonar.
11
DIAGNOSTIC - Examinari paraclinice   -
Oftalmoscopia (examenul fundului de ochi),
punctia lombara si examenul L.C.R. (daca nu se
suspecteaza o presiune intracraniana crescuta),
radiografia craniana,
 - CT, RMN, SPECT, PET cerebrale tomografia
computerizata (in unitati spitalicesti
specializate) poate pune in evidenta tumorile,
edemul cerebral si hemoragia intracraniana.
Rezonanta magnetica cerebrala de rezolutie
înalta (peste 1 T) urmareste identificarea
leziunii raspunzatoare de crize.
Examene biochimice. Asistenta medicala va recolta
sange la indicatia medicului pentru a determina
calcemia, glicemia, ionograma (sodiu, potasiu,
magneziu) ureea sanguina. Se recolteaza sange
pentru hemograma.
12
EEG criza tonico-clonica
Traseul EEG în stare de veghe la copil
Aspectul EEG pentru diagnostic pozitiv,
clasificarea semiologica (sindromologica),
supraveghere. Doua investigatii sunt esentiale.
Electroencefalograma evalueaza activitatea
electrica a scoartei cerebrale adica a focarelor
epileptice. Prezenta modificarilor epileptiforme
atesta diagnosticul de epilepsie dar absenta lor
nu îl infirma.
Deoarece observarea convulsiei personal de
catre medic este in marea majoritate a cazurilor
imposibila, este deosebit de important ca
asistenta medicala sa stie sa dea informatii
referitoare la durata si aspectul convulsiei, a
circumstantelor de aparitie (posibilitatea unei
intoxicatii, traumatisme cranio-cerebrale,
traumatism obstetrical la nou-nascut, febra
inainte de criza etc) care ar putea folosi la
stabilirea cauzei convulsiei. Aceste date pot fi
obtinute prin observarea directa a crizei
comitiale (daca asistenta medicala a asistat la
desfasurarea accesului, se va putea relata
caracterul convulsiilor tonice, clonice,
tonico-clonice, localizate focal jacksoniene,
generalizate) sau din anamneza apartinatorilor.
Datele sunt deosebit de importante pentru decizia
imediata.
13
Tratamentul crizelor comitiale Prin ele
insele, crizele comitiale prezinta un risc
crescut la traumatisme fizice si chiar si moarte,
depinzand de locatia in care se afla si momentul
in care bolnavul face convulsii.
O criza convulsiva care determina
pierderea constiintei sau pierderea controlului
poate fi periculoasa daca are loc în momentul în
care pacientul conduce masina sau manipuleaza un
anumit tip de echipament. Convulsiile
necontrolate au un impact semnificativ asupra
modului de viata, cum ar fi anumite meserii
interzise precum si anumite activitati.
Convulsiile apar imprevizibil si pot declansa
caderea bolnavului, inecarea sau alte accidente.
Un diagnostic corect este vital pentru
administrarea tratamentului eficient. Deciziile
de tratament se bazeaza in primul rand pe tipul
convulsiilor.
Asistenta ar trebui sa aiba o în?elegere a
fenomenelor crizelor, precum ?i a modului de
administrare a medicamentelor, interven?iilor
practicate ?i strategiile de monitorizare
folosite pentru a controla crizele ?i a minimiza
impactul negativ al acestora asupra calita?ii
vie?ii pacientului.
14

• Interven?ii adecvate
• Personalul trebuie sa notifice si sa asigure o
  corecta descriere a prezentarii clinice.
  Asistenta trebuie sa documenteze rapoarte de
  observa?ii în notele de ingrijire medicala.
• Personalul trebuie sa notifice imediat cazul în
  care individul continua sa prezinte de mai mult
  de doua ( 2 ) minute consecutive mai multe
  convulsii generalizate fara recuperarea completa
  a con?tien?ei între crize.
• Asistenta trebuie sa evalueze starea individului.
  Evaluarea trebuie sa includa nivelul individului
  de afectare cardio-pulmonara, factorii de risc.
  Orice ac?iune întreprinsa trebuie sa fie
  documentata în notele de asistenta medicala.

15
Culegerea datelor

• În timpul unei crize ( etapa ictala ) asistenta
  urmareste
• Data, timp de debut, durata.
• Activitate la momentul de debut.
• Nivel de constienta (confuz, ame?it, emo?ionat,
  incon?tient).
• Prezen?a aurei (daca se cunoa?te).
• Mi?carile.

• Pierderea con?tien?ei, urmata imediat de
• convulsie tonica
• - oprirea respira?iei cianoza
• - dureaza 15-20 secunde, dupa care apar
• convulsiile clonice dureaza 1-2 minute )
  miscari violente anarhice ale membrelor, capului,
  muscarea limbii, spuma abundenta la nivelul
  gurii(.

2 . Tipul de activitate motorie- Clonica (
convulsie ).- Mioclonica ( spasm unic muscular
sau al membrelor ).- Tonic ( rigidizare ).-
Mi?cari cu atitudine anormala.- Distonie.-
Ochii abaterea ochi , deschisi , închisi.-
Întoarce capul .
1 . Parte a corpului implicata- Progresie ?i
secven?iere de activitate. - Simetrie de
activitate.- Unilateral sau bilateral.
16

• Respiratii (afectata / absenta, ritm ?i rata).
• Aparat cardiovascular (rata ?i ritm).
• Modificari ale pielii
• - Culoare / temperatura
• - Palid / cianotic, (se verifica , de
  asemenea, buzele , lobul urechii).
• - Rece / cald.
• - Transpira?ie (umed ?i rece).
• Aparat gastrointestinal eructa?ii, flatulen?a,
  varsaturi.
• Dimensiunea pupilei , simetrie ,?i reac?ie la
  lumina.
• Modificari în gradul de con?tientizare senzoriala
  (auditiv, gustativ, olfactiv, vertiginos,
  vizual).
• Prezen?a altor comportamente neobi?nuite ?i / sau
  nepotrivite.

Obiective imediate - sa i se asigure
func?ionalitatea cailor respiratorii - sa
nu-?i mu?te limba - sa fie protejat de
traumatisme, leziuni. Obiective pe termen lung
- sa i se reduca crizele ca frecven?a ?i ca
intensitate - sa-?i amelioreze adaptarea
psiho-sociala - sa-?i amelioreze
depresia - sa ?tie sa-?i urmeze medica?ia.
17
PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
OBIECTIVE -         Pacientul sa
beneficieze de conditii optime de
spitalizare. -         Pacientul sa beneficieze
de repaos fizic si psihic pe tot parcursul
internarii.
-         Pacientul sa beneficieze de alimentatie
adecvata. -         Pacientul sa fie supravegheat
atent pe tot parcursul spitalizarii. -        
Pacientul sa fie informat asupra oricarei tehnici
interprinse. -         Pacientul sa beneficieze
de medicatia adecvata prescrisa de
medic. -         Pacientul sa-si satisfaca
autonom nevoile fundamentale in decurs de 3-4
zile. -         Pacientul sa capete cunostinte
medicale si sa prezinte intelegerea lor in decurs
de 3-4 zile.

• INTERVENTII

• MASURI DE URGENTA
• Asigur si impiedic autotraumatizarea (pozitie
  culcata, departe de foc, de obiecte tari sau
  taioase, de sticle etc il supraveghez sa nu cada
  din pat).
• Inlatur inbracamintea in exces, il deschid la
  gat.
• Mentin permeabilitatea cailor respiratorii

18
il asez in pozitie de securitate (decubit
lateral, semipronatie fata priveste lateral
si usor in jos, astfel se evita caderea limbii in
hipofaringie ). sonda din material plastic
in orofaringe, aspir secretiile.
Transportul la spital este obligatoriu
pentru precizarea diagnosticului si a
tratamentului etiologic. In tot timpul
transportului asistenta medicala va supraveghea
respiratia ( frecventa amplitudinea, libertatea
cailor aeriene ) coloratia tegumentului, starea
de constienta, semne neurologice asociate , T.A.,
puls.

• Dupa ce criza a încetat continui sa
  evaluez pacientul, înregistrez prezen?a
  urmatoarelor condi?ii ?i durata acestora în fisa
  pacientului
• Monitorizez func?iile vitale.
• Cura? cavitatea bucala.
• Verific permeabilitatea cailor respiratorii.
• Aspir secre?iile.
• Verific prezenta eventualelor
• - leziuni sau limba mu?cata.
• - dureri de cap (caracter, durata,
  localizare, gravitate)
• - incontinen?a ( vezicii urinare ?i
  intestinului)
• - contuzii, arsuri, fracturi, rani,
  traume gura

19
- schimbare de comportament- confuzie-
tulburari de limbaj- slaba coordonare
slabiciune / paralizie de o parte a corpului-
tulburari de somn.
CONDUITA IN SPITAL

• Asigur conditiile de microclimat si mediu
  securizat prin plasarea pacientului intr-un salon
  luminos bine aerisit, cu temperatura si umiditate
  optima (22ºc), lipsa curentilor de aer, cu pat
  confortabil si cu lenjerie curate.
• Schimb lenjeria de corp si de pat a pacientului.
• Supraveghez, masor si notez functiile vitale ale
  pacientului.

• Administrez la indicatia medicului tratamentul
  neuroleptic asociat cu sedative, tranchilizante,
  hipnotice si vitamine.
• Colaborez cu echipa de ingrijire.
• Asigur alimentatia corespunzatoare a pacientului.
• Planific impreuna cu pacientul un program de
  odihna.

20

• Pregatesc fizic si psihic pacientul in vederea
  recoltarii de produse biologice si patologice
  pentru examene de laborator.
• Pregatesc materialele necesare (seringi, ace,
  vacutainere, perfuzoare, tampoane, solutii
  dezinfectantive, etc).
• Recoltez sange pentru examene pentru examene de
  laborator.
• Informez familia despre starea pacientului
  mentinand legatura in permanenta cu aceastia.
• Sustin si incurajez pacienul ori de cate ori este
  nevoie.
• Supraveghez comportamentul pacientului pe tot
  parcursul spitalizarii si raportez medicului
  orice schimbare intervenita.
• Indepartez obiectele dure, ascutite din preajma
  pacientului pentru a prevenii ranirea sa, cat si
  a persoanelor din jur.
• Sustin educatia pentru sanatate si verific gradul
  de luare la cunostinta al pacientului, precum si
  al familiei.
• Insotesc pacientul pe tot parcusul procesului de
  externare pana la redarea acestuia familiei.

21
Medicamente administrate per/os. ORAR ORAR ORAR ORAR
Medicamente administrate per/os. 6,00 12,00 18,00 24,00
Carbomazepina 1 cp 1 cp 1 cp -
Napoton 1 cp - 1 cp -
Medicamente administrate im. ORAR ORAR ORAR ORAR
Medicamente administrate im. 6,00 12,00 18,00 24,00
Fenobarbital - - 1 f -
Diazepam - - 1 f -
Vitamina B1 - 1 f - -
Vitamina B6 - 1 f - -
Rolul asistentei medicale este foarte
important avand in vedere educarea pacientului
pentru a preveni posibilele complicatii si pentru
a invata pacientul cum sa faca fata problemelor
generate de aceasta afectiune.
Asistenta medicala va educa pacientul in ceea ce
priveste evitarea expunerii la frig prin
folosirea imbracamintei adecvate (in unele cazuri
utilizarea manusilor din bumbac chiar si in
anotimpurile calduroase datorita problemelor
circulatorii la nivelul extremitatilor).
Unul dintre cele mai importante aspecte
ale interven?iei este de a schimba atitudinea
pacientului fa?a de boala. În educa?ia
pacientului, trebuie inclusa ?i familia, în
legatura cu folosirea medicamentelor ?i
importan?a tratamentului între crize.
22
BIBLIOGRAFIE