TUBERCULOZA

1
TUBERCULOZA

• IMPREGNAREA CU
• BACILUL KOCH

TUBERCULOZA
2
TUBERCULOZA
Tuberculoza (TB) este boala
infecto-contagioasa, cu caracter endemic produsa
de Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch),
caracterizata prin formarea de granuloame, cu
inflamatie si distructie tisulara importante,
localizare obisnuit pulmonara si evolutie
naturala. ?n absenta unui tratament corect
devine o boala cronica, consumptiva si deseori
fatala. În acelasi timp tuberculoza este o
problema de sanatate publica întrucât intereseaza
comunitatea în ansamblu.
TUBERCULOZA
3
TUBERCULOZA
Agentul etiologic face parte din familia
Mycobacteriacee, tipul micobacteriilor patogene
(Mycobacterium tuberculosis de tip uman sau
bacilul Koch, Mycobacterium bovis si
Mycobacterium africanum).
TUBERCULOZA
Daca nu este tratata, boala poate fi fatala în
decurs de 5 ani în mai mult de jumatate din
cazuri.
4
Inciden?a TB ?n Rom?nia
TUBERCULOZA
Mortalitatea prin TB ?n Rom?nia
5
TUBERCULOZA
Bacilii Koch se pun în eviden?a prin
colora?ia Ziehl-Neelsen. Pe frotiurile
colorate dupa aceasta metoda, bacilul tuberculos
apare colorat în ro?u aprins, datorita fucsinei,
în timp ce restul de germeni, celule sau alte
elemente, sunt decolorate de acizi sau alcool,
fiind ulterior recolorate cu albastru de metilen.
TUBERCULOZA
Se mai poate identifica prin microscopie
fluorescenta, sau prin colorare cu
rodamina-auramina.
Mycobacterium tuberculosis (colora?ia
Ziehl-Neelsen în sputa).
6
TUBERCULOZA
Tuberculoza este clasificata în rândul
bolilor inflamatorii granulomatoase.
Celulele macrofage, limfocitele T, limfocitele B
?i fibroblastul se numara printre celulele care
agrega pentru a forma granuloame. Limfocitele
înconjoara celulele macrofage infectate.
TUBERCULOZA
Granuloamele previn diseminarea
micobacteriei ?i ofera un mediu local pentru
interac?iunea celulelor cu sistemul imunitar.
7
TUBERCULOZA
Testele de laborator conven?ionale
utilizate ?n depistarea infec?iei sunt examenul
microscopic pentru eviden?ierea bacililor
acid-alcoolo-rezisten?i (colora?ia Ziehl-Neelsen,
colora?ii fluorescente) ?i cultura
mycobacteriilor (metoda standard de diagnostic).
Ca urmare a dezvoltarii tehnicilor de
amplificare a acizilor nucleici (PCR) ?i
introducerii acestora ?n practica medicala
curenta s-a ?mbunata?it management-ul pacientilor
suspecta?i de tuberculoza ini?ierea precoce a
tratamentului, ameliorarea starii clinice,
crearea unor posibilita?i mai mari de stopare a
transmiterii infec?iei ?i a unor interven?ii de
sanatate publica mai eficiente.
TUBERCULOZA
Testul PCR se bazeaza pe amplificarea unei
secven?e unice a genei katG prezente la membri
complexului Mycobacterium tuberculosis
Mycobacterium tuberculosis, Mycobacterium bovis,
Mycobacterium africanum, Mycobacterium microti.
Este posibila astfel detectarea rapida a ADN-ului
complexului Mycobacterium tuberculosis ?n decurs
de 24-48 ore de la sosirea probelor ?n
laboratorul la care se face testarea.
8
TUBERCULOZA
Infec?ia tuberculoasa începe atunci când
micobacteria ajunge la alveolele pulmonare, unde
invadeaza ?i se multiplica în endozomii celulelor
macrofage alveolare. Localizarea
principala a infec?iei plamânilor, numita ?i
focar Ghon, este în partea de sus a lobului
inferior sau în partea de jos a lobului superior.
TUBERCULOZA
Tuberculoza poate afecta toate organele, de?i,
fara motive cunoscute, afecteaza rareori inima,
mu?chii scheletici, pancreasul sau tiroida.
Sage?ile albe indica infec?ia în ambii plamâni.
Sage?ile negre arata cavitatea care s-a format.
9
CLASIFICARI ALE TUBERCULOZEI

• Tuberculoza poate fi clasificata în functie de
  variate criterii
• în raport cu organul afectat pulmonara,
  extrapulmonara, mixta
• în raport cu momentul infectiei tuberculoza
  primara, tuberculoza secundara
• în raport cu manifestarile clinice, radiologice,
  cu situatia bacteriologica, cu tratamentul
  administrat.

Tuberculoza se manifesta în doua forme 1) forma
activa, exista simptome ?i infec?ia poate fi
raspîndita. Tipul simptomelor sunt în concordan?a
cu tipul de tuberculoza, fie pulmonara (cel mai
comun), fie în alta parte a corpului (tuberculoza
extrapulmonara). De asemenea, pot exista alte
afec?iuni cu simptome asemanatoare cu cele ale
tuberculozei cum ar fi pneumonia ?i cancerul
pulmonar. 2) forma latenta, nu exista simptome ?i
aceasta nu poate fi raspîndita altor persoane.
TUBERCULOZA
10
TABLOUL CLINIC
TUBERCULOZA
Simptomul cel mai caracteristic este tusea, care
este persistenta (peste 3 saptamîni), se
accentueaza progresiv, fiind înso?ita sau nu de
expectora?ie.
Clinic, bolnavii prezinta o stare
generala usor alterata, febra moderata, astenie,
inapetenta, mai rar tuse (fara expectoratie).
Semnele obiective sunt destul de sumare. Mai
important este însa aspectul radiologic.
TUBERCULOZA
Asimptomatic
Imagine radiologica patologica
11
TABLOUL CLINIC
TUBERCULOZA

• Tusea, care la ?nceput este uscata ?i apare ?n
  accese.
• Expectora?ia este redusa, ?n fazele de remisiune
  ?i abundenta ?n perioadele active (de obicei
  muco-purulenta, verzuie, cu miros fad). ?n
  scuipatoare are aspect floconos sau de monede
  (sputa numulara). Uneori este striata cu
  firi?oare de s?nge.
• Durerile toracice pot lipsi, dar se ?nt?lnesc ?n
  formele pleuretice ?i ?n complica?iile pleurale.
• Dispneea exista destul de des, depinz?nd de
  ?ntinderea leziunilor. ?n pneumotoraxul spontan
  apare brusc.
• Hemoptizia este un simptom frecvent. Poate fi
  minimala (spute hemoptoice), apar?nd ?n faza de
  debut a bolii (hemoptizii revelatoare) sau ?n
  tuberculozele fibroase mijlocie (p?na la 1
  litru), ?in?nd c?teva zile sau saptam?ni
  fulgeratoare, provoc?nd moartea bolnavului ?n
  c?teva minute, prin asfixie sau ?oc.

TUBERCULOZA
12
TUBERCULOZA
Cele mai frecvente cazuri (aproximativ
40) debuteaza insidios, lent progresiv, cu tuse
minimala la debut, seaca sau slab productiva, cu
expectoratie redusa cantitativ, mucoasa apoi
mucopurulenta.
TUBERCULOZA

• Bolnavii mai pot acuza
• febra sau stare subfebrila,
• inapeten?a
• scadere ponderala
• expectora?ie cu sînge (hemoptizie)
• dureri toracice.

13
TUBERCULOZA
TUBERCULOZA

• Surse de infec?ie. Sunt reprezentate de
• bolnavii de tuberculoza pulmonara activa
  (baciliferi), în special cei cu leziuni cavitare
• bolnavii cu tuberculoze extrapulmonare active
  deschise sau fistulizate (urogenitale,
  osteoarticulare, ganglionare, etc.)
• animalele bolnave de tuberculoza (în special
  bovine) prin produse contaminate (lapte).

14
TUBERCULOZA

• Factori de risc. Apari?ia bolii este favorizata
  de urmatorii factori
• fumatul
• alcoolismul cronic
• alimenta?ia precara
• infec?ii cu HIV/SIDA sau alte virusuri
• existen?a unor boli cronice, cum ar fi diabetul
  zaharat, cancerul, leucemia
• silicoza
• condi?ii igienice deficitare
• stresul
• odihna insuficienta
• tratamentele cu prednison.
•  

TUBERCULOZA
15
TUBERCULOZA

• Schema tristadiala propusa de Ranke
  (1916-1926)
• stadiu primar, caracterizat prin constituirea
  ?complexului primar? si aparitia alergiei
  (virajul tuberculinic),
• îi urmeaza un stadiu secundar în care, pe fondul
  hipersensibilitatii intense a tesuturilor la
  antigenii bacilari, boala tinde sa se
  generalizeze prin extensie locala si metastaze
  hematogene la distanta.
• stadiul tertiar apare la adult si reprezinta o
  ?ftizie izolata.

TUBERCULOZA
16
TUBERCULOZA
TUBERCULOZA
17
TUBERCULOZA
COMPLEXUL PRIMAR
Focarul pulmonar constituit dupa patrunderea
bacilului KOCH pe cale aeriana într-un organism
indemn de infectie tuberculoasa reprezinta
sancrul de inoculare sau afectul primar
tuberculos.
TUBERCULOZA
Complex primar Ranke
Sancrul de inoculare, limfangita si
adenopatia satelita sunt cele 3 elemente care
definesc triada anatomo-patologica cunoscuta
drept Complexul primar Ranke.
18
AFECT
ADENITA
LIMFANGITA
RANCKE
COMPLEX PRIMAR TUBERCULOS
19
TUBERCULOZA
Leziunile ini?iale radiologice sunt
reprezentate de complexul Ghon-Ranke.
TUBERCULOZA
Complexul primar TBC
20
TUBERCULOZA
I. LEZIUNI CIRCUMSCRISE
1. Granulatiile miliare. 2. Nodulii simpli. 3.
Nodulii acinosi (leziunile acino-nodulare.)
TUBERCULOZA
Granulatii miliare TBC
Noduli TBC
21
TUBERCULOZA
I. LEZIUNI CIRCUMSCRISE
4. Tuberculomul - leziune nodulara cu aspect
pseudotumoral, bine circunscrisa, cu dimensiunea
de 5 - 10 cm. a. tuberculomul omogen
b. tuberculomul polimorf
(multinodular)
c. tuberculomul stratificat.
TUBERCULOZA
Tuberculom omogen
22
II. LEZIUNI DIFUZE?
TUBERCULOZA
a.Infiltratul tuberculos pulmonar -
Histopatologic - focare confluente de
bronhopneumonie cazeoasa. b.Serozitele
tuberculoase - pleurezia, pericardita,
peritonita, poliserozitele. Aspect de inflamatie
exudativa de tip sero-fibrinos cu evolutie spre
resorbtie sau transformare cazeoasa sau
cazeoasa-purulenta.Tendinta la organizare
fibroasa cu constituirea de pahipleurite si
periviscerite.
TUBERCULOZA
Infiltratul tuberculos pulmonar
23
TUBERCULOZA
III. LEZIUNI ULCERATIVE
1.Ulceratia tuberculoasa - forma neregulata
cu margini anfractuase fundul prezinta depozite
cazeoase. 2. Caverna tuberculoasa -
pulmonara sau extrapulmonara, se constituie în
perioada primara - caverna precoce, sau mai
frecvent în perioada secundara. Ruperea lor
determina hemoptizii.
TUBERCULOZA
Caverna tuberculoasa
24
TUBERCULOZA PULMONARA PRIMARA
Sancrul de inoculare sau afectul primar
unic sau multiplu, datorita dimensiunilor foarte
mici este greu de evidentiat.
Adenopatia satelita de dimensiuni
variabile, de obicei unilaterala se
caracterizeaza prin afectarea frecventa a
ganglionilor hilari si paratraheali.
TUBERCULOZA
25
TUBERCULOZA PULMONARA PRIMARA
TUBERCULOZA
Ranke complex - HRCT
Post-primary pulmonary tuberculosis
26
TUBERCULOZA PULMONARA PRIMARA
TUBERCULOZA
Infectia se propaga pe cale limfatica
spre ganglionii sateliti regionali, determinând
aparitia adenopatiei localizate hilar sau
paratraheal.
27
TUBERCULOZA PULMONARA PRIMARA
TUBERCULOZA
28
TUBERCULOZA PULMONARA PRIMARA
TUBERCULOZA
Post-primary tuberculosis tuberculous
bronchopneumonia.
29
FORME COMPLICATE ALE TUBERCULOZEI PRIMARE
MANIFESTE
Complexul primar poate evolua cu complicatii
precum

• procese inflamatorii extensive benigne care se
  numesc epituberculoze

TUBERCULOZA

• compresia gangliono-bronsica
• atelectazii

• fistula ganglio-bronsica
• caverna ganglionara.

30
TUBERCULOZA
TUBERCULOZA
31
FORME COMPLICATE ALE TUBERCULOZEI PRIMARE
MANIFESTE

• 1. Benigne, frecvente mai ales la sugar si
  copilul mic
• extensiv-inflamatorii (epituberculoze)
• hematogene discrete (focare post-primare).

• cu potential de agravare (complicatiile bronsice
  de vecinatate ale adenopatiei tuberculoase),
  sunt
• Compresia bronsica extrinseca
• Tuberculizarea peretelui bronsic cu perforatia
  lui si fistula gangliobronsica
• Caverna ganglionara.

TUBERCULOZA
2. COMPLEXUL PRIMAR PROGRESIV. Denumit si
complex primar complicat, malign, se instaleaza
ca si cel simplu, dar evolutia sa nu este spre
vindecare ci genereaza complicatii care pot fi
foarte grave sau pot lasa sechele morfologice sau
amputatii functionale importante.
32
FORME COMPLICATE ALE TUBERCULOZEI PRIMARE
MANIFESTE
Complicatiile complexului primar progresiv pot fi
localizate si diseminate. Complicatiile
localizate pot interesa bronhia, pleura sau
parenchimul pulmonar. a)  Complicatii bronsice
fistula adenobronsica
b) complicatii pleurale c)  complicatii
pulmonare condensarile pulmonare pot fi mecanice
reflexe sau inflamatorii. Condensarile mecanice
reflexe sunt reprezentate de atelectazii. Condensa
rile inflamatorii pot fi cazeificante si
necazeificante.
TUBERCULOZA
Caverna primara se poate localiza la nivelul
afectului primar sau a adenopatiei.
Tuberculoza primara clinic manifesta benign are
uneori si manifestari extratoracice

• Eritemul nodos.

• Cherato conjunctivita flictenulara- caracterizata
  prin existenta de flictene pe conjunctive.
• Cicatrici keloide.
• Adenopatii cervicale.

33
FORME COMPLICATE ALE TUBERCULOZEI PRIMARE
MANIFESTE
TUBERCULOZA
34
FORME COMPLICATE ALE TUBERCULOZEI PRIMARE
MANIFESTE
TUBERCULOZA
35
FORME COMPLICATE ALE TUBERCULOZEI PRIMARE
MANIFESTE
Complexul primar se însoteste întodeauna de o
diseminare hematogena a infectiei. Daca
diseminarea este masiva se realizeaza
generalizarea procesului tuberculos, cu
constituirea TBC miliare.
TUBERCULOZA
36
TUBERCULOZA
TUBERCULOZA
Post-primary tuberculosis miliary tuberculosis
37
FORME COMPLICATE ALE TUBERCULOZEI PRIMARE
MANIFESTE
TUBERCULOZA LARINGIANA. Este o forma
rara, ce apare de obicei asociata cu tuberculoza
pulmonara extinsa, prin expunere cronica a
laringelui la o cantitate mare de bacili. Se
manifestã prin disfonie si este intens
contagioasa.
TUBERCULOZA
Evolutia este favorabila sub tratament
antituberculos. Rareori produce obstructie
laringiana cu necesitatea unei traheostomii
temporare.
38
TUBERCULOZA
Eritem indurat
TUBERCULOZA
TBC ganglionar
39
TUBERCULOZA
TUBERCULOZA
40
TUBERCULOZA SECUNDARA
Tuberculoza secundara este o boala a vârstei
adulte.
TUBERCULOZA
Are o evolutie cronica, cu alternanta de
pusee evolutive ?i intervale de remisiune,
progresiune apico-caudala a leziunilor ?i
letalitate ridicata în absenta terapiei.
41
TUBERCULOZA
42
TUBERCULOZA SECUNDARA
TUBERCULOZA
43
TUBERCULOZA SECUNDARA
Sediul comun al reactivarii este reprezentat
de ?leziunile minime ?(fibrotice) din teritoriul
apico-subapical, constituite în etapa infectiei
primare prin mecanism hematogen sau bronhogen.
Ftizia se produce prin urmatoarele mecanisme,
care ?n ordinea importan?ei ?i frecven?ei sunt
1.     Ftiziogeneza apicala.
2. Mecanismul ganglio-bronhogen, ?n care
consecutiv perfora?iei se produce aspirarea
con?inutului cazeos ?n segmentul pulmonar
respectiv.
TUBERCULOZA
Tipuri de infiltrate tuberculoase secundare.
3. ?n situa?ii foarte rare, ftizia poate avea
originea dintr-o tuberculoza bron?ica primitiva,
din nodulii miliari ai unei granulii vindecate.
44
TUBERCULOZA SECUNDARA
TUBERCULOZA
Infiltrat tuberculos subclavicular dreapta
45
TUBERCULOZA SECUNDARA
Tuberculoza fibro-cazeoasa cavitara
Caverna TBC cu pere?i sub?iri, intens opaci,
subclavicular dreapta (caverna fibroasa)
TUBERCULOZA
Reprezinta o etapa mai avansata, c?nd
TBC infiltrativa a ajuns ?n faza de cazeificare
?i lichefiere devenind forma obi?nuita (comuna) a
tuberculozei adultului.
46
TUBERCULOZA
TUBERCULOZA
Diferite aspecte ale cavernelor TBC

• Caverne recente (gradul I) caracterizate prin
  zone transparente neregulate, ?n cuprinsul unor
  opacita?i rau delimitate.

• Caverne elastice (gradul II) cu aspect de inel
  opac cu grosime egala (1-2 mm) cu contur regulat,
  ce delimiteaza o arie transparenta ?n interior.

• Caverne fibroase (gradul III) al caror inel opac
  apare mai gros (3-4 mm), mai dens, cu o arie
  transparenta mai voluminoasa ?n interior, uneori
  cu nivel orizontal.

47
TUBERCULOZA SECUNDARA
TUBERCULOZA
Caverna TBC subclaviculara st?ng?
48
TUBERCULOZA SECUNDARA
Tuberculozele fibroase. Se descriu
mai multe forme ale fibrozei pleuro-pulmonare
postuberculoase.

• scleroza nodulara apicala aparuta prin
  transformarea fibroconjunctiva a leziunilor
  ftizice nodulare, infiltrative sau chiar cavitare

TUBERCULOZA

• sclerozele difuze, sistematizate

Tuberculoza secundara fibroasa

• fibrozele dense "mutilante" - fibrotorax.

49
TUBERCULOZA SECUNDARA
TUBERCULOZA
Tuberculoza fibroasa apicala dreapta
50
TUBERCULOZA
TUBERCULOZA
Leziuni fibrocavitare diseminate bilateral
51
TUBERCULOZA
TUBERCULOZA
Fibrotorax posttuberculos cu pneumotorax
?nchistat bazal dreapta
52
TUBERCULOZA SECUNDARA
TUBERCULOZA
53
TUBERCULOZA SECUNDARA
TUBERCULOZA
54
TUBERCULOZA SECUNDARA
TUBERCULOZA
Tuberculoza pulmonara bilaterala
infiltrativ-extensiva BK pozitiva-recidiva
55
TUBERCULOZA EXTRAPULMONARA
În 1520 din cazurile active, infec?ia
se extinde în afara aparatului respirator,
provocând alte tipuri de tuberculoza. Cele mai
frecvente locuri de dezvoltare a infec?iei
extrapulmonare sunt pleura (pleurezie
tuberculoasa), sistemul nervos central (meningita
tuberculoasa) ?i sistemul limfatic (scrofuloza
ganglionara). Tuberculoza extrapulmonara
poate afecta, printre alte locuri de infectare
posibile, ?i sistemul uro-genital (tuberculoza
urogenitala), oasele ?i articula?iile (morbul lui
Pott în cazul localizarii la coloana vertebrala).
TUBERCULOZA
56
TUBERCULOZA
Tuberculoza genito-urinara se manifesta ca o
infec?ie repetata a tractului urinar, care nu
raspunde la antibioticele obi?nuite.
Pleurezia TBC apare la aproximativ 30
dintre pacien?ii cu tuberculoza.
Tuberculoza peritoneala este o manifestare
neobi?nuita a infec?iei extrapulmonare cu
Mycobacterium tuberculosis.
TUBERCULOZA
Pericardita TBC reprezinta cea mai frecventa
cauza de pericardita ?n ?ari ?n care tuberculoza
este o problema majora de sanatate ?i ?n care de
asemenea prevalen?a infec?iei HIV este mare.
Renal Tuberculosis
57
TUBERCULOZA EXTRAPULMONARA
TUBERCULOZA
Tuberculoza osteoarticulara este
responsabila de aproximativ 10 din cazurile de
tuberculoza extrapulmonara.
58
TUBERCULOZA
Cele mai frecvente localizari ale infec?iei
sunt vertebrele (50), articula?ia ?oldului
(15) ?i cea a genunchiului (15).
Distruc?iile ?i deformarile osoase constituie un
semn tardiv de tuberculoza.
TUBERCULOZA
59
TUBERCULOZA EXTRAPULMONARA
Meningita tuberculoasa este dificil de
diagnosticat simptomatologia neurologica se
instaleaza insidios, pe fondul impregna?iei
bacilare. Debutul este prelungit, cu febra sau
subfebrilita?i, varsaturi, fotofobie, cefalee ?i
ame?eli.
TUBERCULOZA
?n perioada de stare la sindromul de
irita?ie meningeana, care poate fi incomplet sau
slab exprimat, se adauga semne de afectare a
nervilor oculomotori (ptoza palpebrala, strabism
etc.).
60
DIAGNOSTICUL TUBERCULOZEI
Diagnosticul tuberculozei active se face prin
radiologie, (cunoscuta drept radiografie
toracica) prin examinare microscopica ?i cultura
microbiologica a fluidelor corporale.
Diagnosticarea tuberculozei latente se face prin
testul cutanat la tuberculina (TCT) ?i analize de
sânge.
Testul de amplificare a acizilor nucleici ?i
testul adenozin-dezaminazei pot diagnostica rapid
tuberculoza. Cu toate acestea, testele acestea
nu sunt recomandate ca teste de rutina, deoarece
rareori modifica modul de tratare a pacientului.
Testele de sânge pentru detectarea anticorpilor
nu sunt specifice sau sensibile, prin urmare nu
sunt recomandate.
TUBERCULOZA
61
DIAGNOSTICUL TUBERCULOZEI
Testul cutanat la tuberculina (testul
Mantoux) este adesea utilizat pentru a identifica
persoanele cu risc ridicat de tuberculoza. Cel
mai important, testul poate fi fals negativ în
cazul persoanelor cu tuberculoza activa.
În cazul persoanelor cu reac?ie pozitiva la
testul Mantoux se recomanda testul de eliberare
de interferon gamma (IGRA) pe un e?antion de
sânge. Rezultatele testului IGRA nu sunt
influen?ate de imunizare sau de majoritatea
micobacteriilor din mediu, astfel încât sunt mai
rar fals pozitive. Totu?i, rezultatele sunt
influen?ate de M. szulgai, M. marinum ?i M.
kansasii. Sensibilitatea testului IGRA poate
crescuta daca este utilizat în combina?ie cu
testul cutanat. Daca însa este utilizat
individual, sensibilitatea testului IGRA poate fi
mai redusa decât cea a testului cutanat.
TUBERCULOZA
62
DIAGNOSTICUL TUBERCULOZEI

• Testarea tuberculinica cuplata cu identificarea
  unei cicatrici postvaccinale cu BCG, poate oferi
  argumente de diagnostic, ierarhizate astfel
• Viraj tuberculinic la un copil nevaccinat cu BCG.
• Test pozitiv (indura?ie gt 10 mm, cu at?t mai
  semnificativ cu c?t are diametru ?i/sau
  intensitate tip Palmer mai mare) la copil
  nevaccinat cu BCG.
• Salt tuberculinic la copil vaccinat cu BCG.
• Test pozitiv (10-14 mm, tip Palmer I-II sau gt 15
  mm indiferent de tipul Palmer) la copil pre?colar
  vaccinat cu BCG ?i 10-19 mm Palmer I-II sau gt 20
  mm, indiferent de Palmer la elevi ?i adolescen?i.
• Un test tuberculinic negativ nu infirmaa
  tuberculoza primara, mai ales la v?rsta mica, la
  copii cu deficit ponderal important, ?n cazul
  unui contact foarte recent, sau ?n cazul unor
  forme clinico-radiologice severe sau diseminate.

TUBERCULOZA
63
TUBERCULOZA
Testul tuberculinic este cea mai larg
utilizata modalitate de a stabili existen?a ?i
amploarea reac?iei de hipersensibilitate la
antigene tuberculinice. Este una din metodele de
depistare activa a tuberculozei
?n ?ara noastra, se utilizeaza tehnica
injectarii intradermice pe fa?a anterioara a
antebra?ului st?ng a 0,1 ml, corespunz?nd la 2 UI
din tuberculina purificata PPD IC65 preparata de
Institutul Cantacuzino (concentra?iile de 10 UI
pe 0,1 ml sunt folosite pentru depistarea
sensibilita?ii infratuberculinice).
TUBERCULOZA
?n cazul injectarii hipodermice, sau
c?nd se pierde solu?ie ?ntre seringa ?i acul
incorect montat, este recomandat sa se reia
manevra cu mai multa aten?ie, repet?nd injectarea
la o distan?a de 3-5 cm sau la antebra?ul opus.
64
DIAGNOSTICUL TUBERCULOZEI
Citirea rezultatului se face dupa 72 de
ore. Se identifica existen?a unei eventuale arii
intens eritemato-violacee, circumscriind urma
?n?epaturii dermice. ?n cazul existen?ei unei
astfel de reac?ii, se apreciaza tactil, prin
repetate mi?cari ?ntr-un sens ?i altul a pulpei
inelarului deasupra zonei de reac?ie, limitele
unei zone de infiltra?ie dermica ce corespunde
histopatologic unei dense infiltra?ii dermice
perivasculare cu limfocite ?i macrofage, substrat
al raspunsului de tip hipersensibilitate cutanata
la antebra?ul injectat. Daca zona de infiltra?ie
nu se poate delimita convenabil tactil, se
verifica vizual. O zona intens eritematoasa, bine
delimitata ?i care persista mai mult de 72 de
ore, trebuie apreciata ca reac?ie specifica ?i
luata ?n considerare, chiar daca nu se reu?e?te
identificarea vreunui grad de indura?ie.
TUBERCULOZA
Se noteaza, de asemenea, o apreciere
calitativa a intensita?ii dermice prin atribuirea
unui tip Palmer cu urmatoarea semnifica?ie
tip I indura?ie ferma sau prezen?a de
flictene tip III infiltra?ie
depresibila tip II indura?ie elastica
tip IV
fara infiltra?ie aparenta.
65
Diagnostic diferential tuse persistenta
Astm bronsic Patologie ORL Boala de reflux
gastroesofagian
Rx. normala
Bronhoree purulenta Exacerbari infectioase
Bronsiectazii
TUBERCULOZA
Dispnee progresiva Sindrom obstructiv
Tuse gt 3 saptamâni
Bronsita cronica / BPOC
Istoric de fumat Rx /- bronhoscopie sugestive
Neoplasm bronhopulmonar
Rx, spirograma, expuneri
PID, pneumoconioza
Semne clinice, ECG, EcoCG
Stenoza mitrala / IVS
66
Diagnostic diferential
Debut insidios Tuse si expectoratie
cronica Sputa fetida Rx imagine hidroaerica
Abcesul pulmonar
TUBERCULOZA
Cancerul pulmonar
Istoric de fumat Rx cavitate cu perete
gros Frecvent adenopatii
Chistul hidatic
Istoric de vomica cu lichid clar Rx cavitate cu
perete subtire Membrana proligera
67
DIAGNOSTICUL TUBERCULOZEI
Prevenire. Ancheta epidemiologica ascendenta
urmare?te identificarea contactului cu o sursa
patenta (bolnav cu M) sau posibila (bolnav cu o
forma clinica de obicei contagioasa, chiar daca
nu s-a reu?it confirmarea bK ?n cazul ?n speta).
Se ia ?n considerare frecven?a, durata ?i
intimitatea contactului. Eforturile de prevenire
?i control al tuberculozei se bazeaza pe
vaccinarea nou-nascu?ilor ?i pe detectarea ?i
tratamentul adecvat al cazurilor active.
Organiza?ia Mondiala a Sanata?ii (OMS) a atins un
anumit grad de reu?ita datorita unui regim de
tratament îmbunata?it, observându-se o u?oara
scadere a numarului de cazuri.
TUBERCULOZA

• Pentru a preveni infec?ia cu TBC trebuie
• sa nu se petreaca mult timp ?ntr-un loc aglomerat
  cu cineva care are tuberculoza activa, daca nu
  urmeaza un tratament de cel pu?in doua saptam?ni
  
• sa se poarte ma?ti de protec?ie, ?n special cei
  care lucreaza ?n centre de ?ngrijire a
  pacien?ilor cu tuberculoza.

68
TUBERCULOZA
Vaccinare. Începând din anul 2011, singurul
vaccin disponibil este bacilul CalmetteGuérin
(BCG). BCG este eficient împotriva raspândirii
bolii în copilarie, însa confera un grad de
protec?ie variabil împotriva tuberculozei
pulmonare.
Vaccinul BCG este astfel administrat mai
ales persoanelor cu risc crescut. Unul dintre
motivele pentru care nu se recomanda
administrarea vaccinului este ca acesta determina
rezultate fals pozitive la testul cutanat la
tuberculina, anulând eficacitatea acestuia în
identificarea bolii. În prezent, alte vaccinuri
sunt în curs de dezvoltare.
TUBERCULOZA
Sanatate publica. În anul 1993,
Organiza?ia Mondiala a Sanata?ii a declarat
tuberculoza o problema urgenta de sanatate
globala. În 2006, parteneriatul pentru oprirea
tuberculozei a întocmit Planul global de stopare
a tuberculozei. În programele de sanatate publica
se utilizeaza sistemul de clasificare a
tuberculozei dezvoltat de Societatea Americana de
Boli Toracice.
69
TRATAMENTUL TUBERCULOZEI
Antibioticele sunt singurele medicamente care
trateaza tuberculoza. Acestea se administreaza în
doze mari, în functie de antibiograma si se pot
recomanda si asocieri de antibiotice. Tratamentul
este de lunga durata, peste un an si se fac
analize repetate pentru a confirma vindecarea.
Tuberculostaticele cele mai folosite sunt
izoniazida, pirazinamida, rifampicina,
streptomicina si etambultolul.

• a) majore
• Izoniazida.
• Rifampicina.
• b) de asociere
• Pirazinamida.
• Etambutolul.
• Streptomicina.

• c) de rezerva
• Etionamida, Protionamida.
• Acid aminosalicilic.
• Cicloserina.
• Capreomicina, Kanamicina, Amikacina, Ansamicina.
• Ofloxacina, Ciprofloxacina, Levofloxacina.

TUBERCULOZA
70
TRATAMENTUL TUBERCULOZEI
Tuberculoza extrapulmonara se trateaza la fel ca
cea pulmonara, numai ca forma de administrare a
medicamentelor poate fi diferita în functie de
localizare. Uneori este necesara si interventia
chirurgicala pentru excizia zonelor foarte
afectate. Pe lânga tratamentul medicamentos,
este importanta o dieta echilibrata, bogata în
vitamine si proteine. De asemenea trebuie
respectate cu strictete si normele de igiena
acoperirea gurii în timpul tusei si stranutului,
spalarea periodica a mâinilor. Initial, în
stadiul de contagiozitate, pacientul este
internat în sanatoriu pentru a preveni infectarea
celor din jur. Ulterior, se repeta analizele si
daca persoana nu mai reprezinta un pericol, poate
continua tratamentul la domiciliu, dar cu
pastrarea cât mai mult timp a repausului la pat.
De asemenea, contactele sociale ale persoanei
infectate se examineaza ?i trateaza, daca este
necesar.
TUBERCULOZA
71
CONCLUZII
Conform analizei publicate de PLoS
Medicine, pacientii cu diabet zaharat au risc
crescut de a dezvolta TB activa (Jeon, 2008).
Deoarece diabetul zaharat si TB pulmonar coexista
frecvent, diabetul zaharat ar trebui sa fie
suspectat la orice pacient cu tuberculoza activa,
si de asemenea tuberculoza pulmonara ar trebui sa
fie inclusa ca diagnostic diferential la orice
pacient cu diabet zaharat si cu o radiografie
toracica cu modificari (Socaci, 2009).
TUBERCULOZA
Relatiile posibile de cauzalitate TB -
consum alcool include modele specifice de amestec
social între persoanele cu tulburari de tipul
consumului de alcool, ce duce la un risc mai
crescut de infectie, sau slabirea sistemul
imunitar care sa conduca la un risc mai mare de
infectie la TB. Acesta din urma poate avea loc
direct, prin efectele toxice ale alcoolului
asupra sistemului imunitar, sau indirect, prin
deficit de micro-si macronutrienti, sau alte
conditii medicale legate de alcool, cum ar fi
afectiunile maligne si depresia (Lönnroth, 2008).
72
CONCLUZII
Tulburari mentale pot fi, de asemenea,
asociate cu un risc mai mare de TB prin impactul
asupra sistemului imunitar (Prince, 2007).
Asocierea TB la bolile psihice a fost raportata
mai ales în spitalele de profil. În patogeneza
asociatiei participa imunitatea scazuta,
conditiile socio-economice etc. Dupa
infectia primara, TB se poate reactiva oricând si
oriunde în corp. Studii recente au sugerat ca
localizarea TB extrapulmonara poate varia în
functie de locatia geografica si populatie (Yang,
2004).
TUBERCULOZA
Potrivit raportului Organizatiei
Mondiale pentru Sanatate din 2005 cu privire la
controlul tuberculozei la nivel mondial (World
Health Organization, 2005), ratele tratamentului
de succes identificate în 22 de tari cu risc
crescut de infectie TB au variat de la 60 în
Uganda la 93 în China, cu o medie de 83. Mai
mult decât atât, studiul realizat de Shargie et
al., în sudul Etiopia a aratat ca rata de succes
a tratamentului din toate cazurile de tuberculoza
a fost de 49 (Shargie, 2005 ).
73
BIBLIOGRAFIE
1 - http//tuberculoza.info/ro/Articles/Details/
1 2 - http//www.ghidcabinet.ro/2010/11/incident
a-tbc-in-romania-dubla-fata-de-alte-state/ 3 -
http//ro.wikipedia.org/wiki/TuberculozC483 4
http//msimion.wordpress.com/2012/03/28/tuberculoz
a-infectie-cauzata-de-bacilul-koch/ 5 -
http//www.rasfoiesc.com/sanatate/medicina/TUBERCU
LOZA-PULMONARA-PRIMARA66.php 6 -
http//usmf.md/Infomedica/documente/Alre20resurse
/Ghiduri20medicale/tuberculoza.pdf 7 -
http//www.rasfoiesc.com/sanatate/medicina/TUBERCU
LOZA-PULMONARA-PRIMARA66.php 8 -
http//usmf.md/Infomedica/documente/Alre20resurse
/Ghiduri20medicale/tuberculoza.pdf
74
BIBLIOGRAFIE
9 - http//ro.wikipedia.org/wiki/Mycobacterium_t
uberculosis 10 - http//ro.wikipedia.org/wiki/Tu
berculozC483 11 - http//ro.wikipedia.org/wiki
/Mycobacterium_tuberculosis 12 -
http//www.divahair.ro/sanatate/boli_infectioase/p
lamanii_si_tuberculoza_-_simptome,_diagnostic,_tra
tament 13 - http//ro.wikipedia.org/wiki/Mycobac
terium_tuberculosis 14 EMCB, Modul
PNEUMOLOGIE 1 mai 2013 30 aprilie 2014
Creditat prin decizia CMR nr. 6653/21.12.2012,
Dr. Olimpia NICOLAESCU 15 - REVISTA MEDICALÅ
ROMÂNÅ VOLUMUL LVIII, NR. 2, An 2011 16 -
Tuberculoza pulmonara problema prioritara de
sanatate în mediul carceral, CONDUCATOR
STIINTIFIC PROF. UNIV. DR. VALENTIN CÎRLIG,
DOCTORAND TANTA CERNAT, CRAIOVA 2011