Ameliorarea la albine

1
Ameliorarea la albine

• Ameliorarea la albine se desfasoara prin trei
  cai principale1. selectia in interiorul
  rasei2. consangvinizarea3. incrucisarea intre
  rase, populatii sau linii consangvine (hibridare).

2
1.Selectia artificiala in interiorul rasei

• Este actiunea prin care se aleg continuu, se
  pastreaza si se inmultesc familiile de albine cu
  insusiri superioare si se inlatura cele cu
  insusiri inferioare.
• Aceasta este cea mai folosita metoda de
  ameliorare.
• Actiunea de ameliorare a albinelor este
  ingreunata de poliandria matcilor, imperecherea
  realizandu-se in aer liber, fara a permite
  controlul. Totusi, alegerea celor mai bune
  familii de albine pentru reproductie are o
  importanta deosebita.
• !!!!!! Poliandria favorizeaza vitalitatea.

3
Selectia familiilor foarte productive

• Majoritatea apicultorilor detin familii de albine
  de mai multe categorii- unele dau productii
  foarte mari,- altele productii mijlocii,- iar
  unele nu produc aproape nimic, trebuind chiar
  ajutate pentru a iesi din iarna.
• Tinand in stupina familii putin productive aducem
  pagube si celorlalti apicultori intrucat,
  trantorii de proasta calitate se imperecheaza cu
  matci de buna calitate transmitand, prin matci,
  insusiri nevaloroase familiilor carora li s-a
  schimbat matca.
• !!!!!!! Familiile necorespunzatoare
  trebuiesc identificate si inlaturate.

4
Cum recunoastem familiile necorespunzatoare?

• - consuma aproape tot nectarul cules pentru
  cresterea unei mari cantitati de puiet- ramele
  nu au coronite cu miere ci numai cate o fasie de
  5-25 mm deasupra puietului- la culesul mare
  depun pe prima si ultima rama miere, uneori
  umplandu-le in totalitate- spre toamna,
  albinele se retrag pe 7-9 rame cu miere
  insuficienta si lasa in urma ramele goale- sunt
  roitoare.

5
Familiile productive

• -Sunt acelea care lucreaza echilibrat, depun
  puietul la mijlocul ramei pana jos, iar deasupra
  acestuia formeaza coronite cu miere cu latimea de
  6-12 cm, formand uneori un semicerc in jurul
  puietului.- Cand nu este cules lasa loc deasupra
  puietului - pentru coronite - unde depun
  cantitati mici de miere pana la ivirea culesului,
  cand umplu coronitele.- In timpul culesului
  majoritatea albinelor din stup pleaca la cules
  iar pe ramele cu puiet si intre rame raman putine
  albine, comparativ cu familiile neproductive.-
  Se observa o activitate intensa de zbor la
  urdinis si pe ramele unde depun nectarul.- Sunt
  neroitoare, iar pentru schimbarea linistita a
  botcilor fac 1-5 botci, de regula la 3-4 ani,
  alegandu-si matca cea mai buna.- Sunt rezistente
  la boli, nu inteapa, ies la zbor si la cules
  chiar si pe timp ceva mai racoros.- In functie
  de climat si flora dau productii mari iar cuibul
  pentru iernare este bine organizat cu circa 15-25
  kg, iernarea decurgand in bune conditii cu
  mortalitate mica.

6
Bonitarea

• Inventarierea sumara a insusirilor biologice si
  productive ale familiilor de albine se numeste
  bonitare
• Consta in stabilirea pentru fiecare familie de
  albine a insusirilor manifestate mai mult sau mai
  putin evident in cursul unei perioade de
  observatie.
• Desi pare complicata, bonitarea este deosebit de
  importanta si efectuarea ei constiincioasa duce
  la rezultate sigure si deosebit de valoroase in
  munca de ameliorare a albinelor.
• Atunci cand se practica selectia este interzisa
  intarirea familiilor slabe pe seama celor
  puternice.

7
Insusirile urmarite prin bonitare

• 1. Insusiri principale- Productia de miere (a se
  evita proasta amplasare a stupilor care duce la
  ratacirea albinelor, suprapopularea unor familii
  si falsa productie ridicata a acestora)-
  Productia de ceara (prin insumarea cantitatilor
  de ceara obtinute in cursul unui an)-
  Prolificitatea matcii (sunt selectate acele matci
  care au prolificitate mare in primii ani de
  viata, fapt ce atrage de la sine schimbarea lor
  din 2 in 2 ani)- Rezistenta la iernare si la
  boli (cu cat diferenta dintre hrana lasata in
  stup la intrarea in iarna si cea gasita in
  primavara este mai mica, cu atat aceasta familie
  este mai buna sunt eliminate de la inmultire
  toate familiile de albine la care apar urme de
  boli, indiferent daca ele se insanatosesc, fiind
  pastrate numai cele rezistente total la boli)-
  Modul de depozitare a mierii (un cuib armonios
  organizat in cazul culesurilor de mare
  intensitate si mica durata blocheaza cuibul si
  reduc ouatul matcii favorizand sporirea
  productiei)- Predispozitia la roire (se opresc
  pentru productie acele familii care, desi
  numeroase, nu roiesc niciodata si-si schimba
  linistit matca (in luna iulie), ambele matci
  fiind pastrate pana in toamna fenomenul este
  ereditar iar matcile fiice transmit la randul lor
  insusirile valoroase mai departe).

8

• 2. Insusiri secundare- Cladirea fagurilor
  (familiile care au tendinta de a cladi mai lent
  fagurii ajung mai repede in pragul roirii)-
  Comportarea pe faguri (albina carpatina nu
  paraseste fagurele in timpul manipularilor)-
  Modul de capacire a mierii (capacire uscata sau
  umeda) la capacirea uscata intre capacelul de
  ceara si stratul de miere apare un strat de aer,
  ceea ce da fagurelui un aspect frumos (aspect
  urmarit la cresterea fagurilor in sectiuni) rasa
  de albine carpatina prezinta ambele feluri de
  capacire- Calitatea albinelor (harnicie,
  intensitate, longevitate, agresivitate, instinct
  de curatenie etc.).

9

• !!!!!!!! Concluzii Albinele ecotipului de munte
  valorifica culesul de la salcam foarte bine
  tocmai datorita intensitatii cu care culeg in
  conditii nefavorabile.
• O colonie normala care are fundul murdar
  primavara - nu va fi producatoare de miere -
  deoarece si-a pierdut instinctul de curatenie
• Coloniile care golesc foarte repede
  hranitoarele sunt capabile sa recolteze multa
  miere in sezonul activ si viceversa.

10
Selectia in masa

• Selectia in masa este o metoda simpla de lucru
  fiind indicata pentru toti apicultorii, scopul ei
  fiind imbunatatirea sistematica a insusirilor
  valoroase ale familiilor de albine in vederea
  ridicarii productivitatii acestora, la alegerea
  familiilor de prasila tinandu-se seama atat de
  insusirile matcilor cat si ale trantorilor fara a
  cunoaste sau urmari daca aceste insusiri sunt
  ereditare.
• Principalele lucrari ale selectiei in masa-
  alegerea celor mai productive FAB- cresterea
  matcilor si a trantorilor din aceste familii-
  prevenirea incrucisarii inrudite intre matci si
  trantori.

11

• Actiunea de selectie in masa este permanenta si
  obliga apicultorul sa schimbe matcile anual in
  proportie de 50, asigurandu-se astfel
  potentialul prolific maxim.
• Cu toate acestea, tineretea matcilor prin ea
  insasi, nu este intotdeauna o garantie a
  calitatii, atata timp cat matca nu provine de la
  ascendenti cu insusiri valoroase constante si
  transmisibile din generatie in generatie.

12

• Model de selectie - ne procuram 2 matci
  selectionate A si B cu conditia ca ele sa nu fie
  surori- in primul an, din matca A, cu
  respectarea conditiilor optime, schimbam toate
  matcile din stupina- in al doilea an vom creste
  matci din matca B si vom schimba din nou toate
  matcile (se intelege ca de data aceasta toate
  matcile provenite din matca B se vor imperechea
  cu trantorii proveniti din matca A)
• !!!!! Problema care ramane de solutionat este
  amplasarea stupinei intr-o zona izolata, unde
  imperecherea matcilor cu alti trantori sa fie
  evitata.

13
2. Consangvinizarea

• Una din metodele de ameliorare folosita cu
  scopul de a consolida insusirile dobandite la un
  numar restrans de indivizi sau numai la unul
  singur este
• CONSANGVINITATEA sau imperecherea
  inrudita.Imperecherea consangvina intre
  reproducatori cu insusiri deosebite duce la
  obtinerea rezultatelor superioare atunci cand
  este insotita de o intensa munca de selectie.
• Dar, consangvinitatea stransa, si de lunga
  durata, are efecte daunatoare, fapt pentru care
  se recomanda obtinerea de linii consangvine de
  inalta productivitate si imperecherea in
  continuare a reproducatorilor masculi si femele,
  proveniti din aceste linii.

14

• Prin consangvinizarea repetata, timp de mai multe
  generatii, apar indivizi exceptionali care insa,
  pe langa insusirile bune, prezinta si unele
  scaderi instalandu-se fenomenul de depresiune
  consangvina care se manifesta prin- reducerea
  cantitatii de puiet (puiet pestrit)- scaderea
  vitalitatii familiei,- scaderea instinctului de
  aparare,- incetarea construirii fagurilor,-
  sensibilitate la boli,- scaderea dimensiunilor
  corporale etc.
• Consangvinizarea trebuie evitata prin asa zisa
  "primenire de sange" prin aducerea de "material
  nou" la 3-4 ani (provenit din afara razei de
  actiune a albinelor proprii).

15
Selectia individuala

• Este o metoda avansata de selectie si se practica
  in stupine specializate in ameliorarea albinelor
  cu scopul de a crea linii de albine cu insusiri
  stabile. La aceasta selectie, spre deosebire de
  selectia in masa, se organizeaza verificarea
  calitatii urmarindu-se indeaproape modul in care
  FP transmit insusirile lor valoroase la
  descendenti

16
Plan de actiune

• - bonitarea FP- stabilirea perechilor de
  familii ce vor fi folosite pentru reproductie-
  cresterea trantorilor si a matcilor din familiile
  alese- formarea grupelor de familii cu matci
  fiice in vederea verificarii acestora-
  asigurarea conditiilor pentru intensificarea
  insusirilor urmarite- valorificarea perechii
  initiale FP si a familiilor de albine care au
  fost unificate.

17

• Ca rezultat al muncii de selectie riguros
  urmarita si temeinic aprofundata, in cadrul
  populatiilor de albine din aceeasi rasa apar mai
  multe linii care se evidentiaza prin insusiri cu
  totul deosebite ce se transmit la descendenti.
• In lucrarile de ameliorare, incrucisarea intre
  doua linii asigura concentrarea si consolidarea
  unor insusiri economice care au aparut ca urmare
  a lucrarilor de selectie.

18
Populatia inchisa

• Populatia inchisa este o populatie de crestere
  care este ferita de introducerea necontrolata de
  material genetic.
• Astfel de populatii pot fi mentinute prin
  izolare geografica completa sau prin insamantari
  artificiale. Durata maxima a unei astfel de
  populatii, spre a nu aparea efectul de
  consangvinitate, este de maximum 20 de
  generatii.
• SusaModalitatile de roire sunt influentate de
  circumstante de timp si de loc, dar mai ales de
  predispozitiile ereditare ale susei careia ii
  apartine colonia. Prin susa se intelege
  ansamblul coloniilor rezultate din aceeasi matca
  si ale caror matci fiice au fost fecundate de
  trantori frati.

19
Presiunea de selectie

• Difuzarea continua intr-o anumita zona a
  materialului biologic recordist (masculi si
  femele) obtinut din cadrul populatiei inchise,
  asigura presiunea de selectie, adica amelioreaza
  continuu, pe linia dorita, materialul biologic
  din zona respectiva.
• Este o metoda avansata de selectie si se
  practica in stupine specializate, cu scopul de a
  crea linii de albine cu insusiri superioare
  stabile.
• Spre deosebire de selectia in masa aici se
  organizeaza verificarea calitatii produsilor si
  se urmareste indeaproape modul in care familiile
  folosite la reproductie transmit insusiri
  valoroase la descendenti.

20
Selectia pe baza de linii

• Grupa de familii de albine care se evidentiaza
  prin productivitate deosebita si prin insusirea
  de a transmite la descendenti intocmai insusirile
  ereditare se numeste linie.
• Prin incrucisarea intre matci fiice ale unei
  linii cu trantori din alta linie se obtin
  descendenti cu insusiri valoroase superioare
  celor doua linii.
• In vederea realizarii acestui obiectiv
  imperecherea matcilor trebuie sa se organizeze in
  puncte de imperechere controlata.
• !!!!!!!!! Familiile cu insusiri necorespunzatoare
  se elimina de la reproductie.

21
Selectia in linii consangvine

• Consangvinizarea stransa si de lunga durata are
  efecte daunatoare care dispar numai atunci cand
  dispare imperecherea dintre indivizi
  inruditi. Ciclu de lucrari- identificarea
  familiilor cu cele mai valoroase insusiri-
  formarea grupei de prasila si valorificarea ei-
  alegerea a 2 familii de albine cu indicii cei mai
  valorosi pentru formarea liniei tata si mama-
  obtinerea matcilor de productie prin incrucisarea
  matcilor fiice din linia mama cu trantori din
  linia tata- valorificarea matcilor fiice- in
  cazul in care familiile supuse verificarii nu
  corespund scopului, una din linii, de preferat
  linia mama, se inlocuieste.
• Imperecherea inrudita este un mijloc eficace de
  ameliorare, cu conditia sa fie aplicata de
  specialisti cu inalta calificare si numai in
  crescatorii apicole.

22
3.Incrucisarea (hibridarea)

• Prin INCRUCISARE ca metoda de ameliorare se
  intelege imperecherea unui mascul cu o femela din
  rase sau specii diferite, produsii obtinuti fiind
  numiti hibrizi.
• Pana in prezent nu se cunosc produsi rezultati
  din incrucisarea albinelor cu o alta specie,
  incrucisarea dintre rase practicandu-se cu scopul
  de a obtine produsi cu insusiri valoroase, de a
  imbunatati o rasa cu alta, sau pentru a crea rase
  noi.
• Incrucisari de absorbtieSe urmareste absorbirea
  unei rase neproductive, cum a fost cazul cu cea
  din Israel, care a fost inlocuita cu albina
  italiana, o rasa cu insusiri valoroase.
• Incrucisari de infuzieSe folosesc cu scopul de a
  imbunatati la albinele locale un numar restrans
  de insusiri prin incrucisarea cu o rasa cu
  insusiri ameliorate. Aceasta s-a practicat si
  la noi neorganizat, inaintea celui de al doilea
  razboi mondial, prin incrucisari facute cu albina
  italiana.

23
Incrucisarea industriala

• Imperecherea albinei locale cu albine din alte
  rase pentru a da, in prima generatie, produsi ce
  se caracterizeaza printr-o mare vitalitate si
  productivitate. In trecut si la noi s-au facut
  incercari neorganizate de acest fel.
• Incrucisarea pentru crearea de rase noi
• Se executa numai in cadrul institutiilor
  specializate unde imperecherea se face controlat
  si pe baza de insamantarii artificiale,
  necesitand o aparatura adecvata si un personal
  specializat.