LUCRARI DE TOAMNA IN APICULTURA

1
LUCRARI DE TOAMNA IN APICULTURA

• Vine toamna, mierea a fost extrasa si
  apicultorul se afla pus in fata unor noi
  provocari, carora trebuie sa le faca fata. Dupa
  cum am mai spus acum incepe anul apicol, toamna
  reprezentand un nou debut si un prilej de a pune
  stupina pe o alta treapta a performantei. Sa
  trecem iarasi la treaba !

2

• Lucrarile de toamna demareaza la inceputul
  lunii august si se impart in trei mari categorii
  
• - lucrari de intensificare a cresterii puietului
  
• - asigurarea rezervelor de hrana pentru iernare
  
• - pregatirea cubului familiilor de albine in
  vederea unei iernari de calitate.

3
INTENSIFICAREA CRESTERII PUIETULUI

• Asigurarea de matci tinere si viabile
• Deblocarea cuiburilor
• Asigurarea cu faguri de calitate
• Asigurarea de culesuri tarzii
• Atentie nu se lasa pana tarziu in toamna
  fagurii dupa diafragma, asta pentru a impedica o
  formare gresita a ghemului de iernare.

4

ASIGURAREA REZERVELOR DE HRANA

• Aceste rezerve sunt folosite la autointretinere
  si pentru cresterea puietului.
• O familie fara prea multa hrana risca sa se
  piarda in iarna, asta fara sa vorbim de
  cantitatile mici de puiet crescute.
• Ce trebuie sa avem in vedere pentru a rezolva
  problema hranei?
• Cateva deziderate de atins

5
Calitatea hranei - Mierea din faguri sa fie numai
miere florala. Mierea de mana trebuie eliminata
din stupi.

• Ramele de miere si pastura
• De preferat este ca ramele sa fie recoltate la
  culesurile de primavara-vara. O rama corect
  aleasa este aceea care cuprinde miere pe ambele
  fete min. 2/3 din suprafata. Cantitativ asta
  inseamna ca o rama standard de orizontal contine
  2,7-3 kg miere iar una de multietajat 1,8-2 kg.
  Se accepta ca o ultima optiune si rame cu 1,5 kg
  miere,

6
Hranirile de completare

• Incepem cat mai timpuriu, imediat dupa ce s-au
  terminat culesurile.
• Trebuie sa facem o distinctie intre hranirile de
  completare si hranirile de stimulare, fiecare
  avand rolul si scopul sau. In cazul in care
  hranirea de completare se face cu sirop de zahar
  , sa participe albinele care nu vor intra in
  iarna.
• Daca nu respectam recomandarea atunci albina
  din iarna va fi uzata si incapabila sa asigure o
  viata normala in stup (ele vor muri inainte de a
  creste generatiile noi de puiet).
• Ca un principiu general, hranirea de completare o
  facem dupa ce am redus cuiburile la numarul de
  faguri pe care se va face iernarea.
• Cantitatea de miere din faguri trebuie sa fie
  cea indicata, iar mierea completata sa aiba timp
  pentru a fi capacita.

7
(No Transcript)
8

• Cu ce am putea compara aceasta lucrare ? Poate
  cu aranjarea spatiului locuibil intr-o casa,
  pentru ca toata lumea sa se simta bine.
• Aranjarea cuiburilor familiilor de albine se face
  in functie de terminarea culesurilor, starea
  vremii si prezenta puietului.
• Timpul acestei aranjari difera de la an la an,
  iar stuparul trebuie sa aprecieze foarte bine
  momentul ales.
• In principiu in cuib se lasa atatia faguri cat
  sa fie ocupati de albine, iar acestea sa aiba
  acces la hrana toata iarna.

9

• La toate tipurile de aranjare se va urmari ca
  fagurii sa nu contina mai putin de 1,5 kg miere
  si sa fie bine construiti(mai ales cei din cuibul
  efectiv). La stupii multietajati iernarea trebuie
  facuta de regula pe doua corpuri, in corpul
  superior trebuind sa existe 14-15 kg de miere. In
  corpul de jos mierea se gaseste doar pe fagurii
  laterali. In cazurile cand familia ierneaza pe un
  singur corp (situatie care nu e de dorit) se va
  prefera o asezare centrala a fagurilor.

10

• - Bucati de pastura cu aspect mucegait indica o
  degradare pe timpul iernii a rezervelor de
  pastura, dar si o posibila extindere a cuibului,
  care elibereaza rame in vederea cresterii de
  puiet. - Albine-pui cu corpul sau aripile
  deformate indica infestare puternica cu varroa.
• - Albine negre care nu pot zbura sau de care trag
  albine sa le scoata afara, indica boala neagra de
  padure sau intoxicarea cu chimicale.
• - Urdinisul sau fata stupului putin innegrite de
  particule mai mici de propolis sau urme de miere,
  indica un posibil roi recent plecat sau ca stupul
  a fost furat.

11

• Barba sau albinele atarnate un jurul la urdinis
  sau sub lada, indica fie o familie prea
  stramtorata sau fara suficienta aerisire sau care
  se pregateste de roire.
• Albine incarcate care vin sau pleaca din stup,
  zboara cativa metrii si se intorc, facand un
  du-te-vino, pot indica o iminenta roire.

12
Pentru incepatori cind in fata stupului ziua pe
timp frumos in jurul amiezii si dupa masa este
agitatie mare un dans frumos nu va speriati nu e
roi , e puietul care a iesit la zbor, roii ies de
regula pina la amiaza dar mai sint si exceptii si
nu stau in fata stupului cind ies .
13

• Multe albine care tin abdomenul ridicat si
  ventileaza puternic pe scândura de zbor, înseamna
  ca aerisirea stupului nu e corespuzatoare, e semn
  de ventilatie insuficienta,dar acelas sem e dat
  si cand la o jumate de ora vine ploaia sau cand
  se da semnal de ratacire - ele se cheama prin
  glanda Nasov.
• La ventilatie insuficienta, albinele rod
  urdinisul, ventilatoare multe la urdinis indica
  culesul bogat, 

14

• - "Familiile-pirat" se recunosc prin activitatea
  intensã desfasuratã pânã seara târziu si prin
  numãrul mic de albine care aduc polen .
  Furtisagul - Albinele hoate se identifica dupa
  zborul lor în jurul stupului cautând sa patrunda
  prin orice crapaturã sau pe sub capacul stupului
  când nu reusesc încearca sa intre pe urdinis
  atacând paznicele hoatele îsi iau zborul de pe
  fata stupului lasându-se mai întâi în jos
  îngreunate de miere si apoi se ridica în aer

15
Manuirea albinelor

• Manuirea albinelor este abecedarul apicultorului
  incepator.
• Zadarnic cunoaste cineva toata teoria apicola
  daca atunci cand trebuie sa aplice nu va avea
  rabdare, sange rece, liniste, stapanire de sine
  ca sa nu irite albinele printr-o comportare
  brusca si fara rost.

16

• Apicultorul trebuie sa fie intotdeauna curat, sa
  nu miroase a sudoare, a mirosuri tari, alcool, sa
  nu aiba carii dentare netratate, sa fie imbracat
  in halat alb cu maneci lungi ce se incheie cu
  elastic, sa aiba asupra sa un echipament apicol
  strict necesar (afumator, daltita de ridicat
  ramele, peria, ladita portativa), avand la
  indemana si unele utilaje marunte (colivii de
  inchis matcile, cuie, ciocan, cleste etc.).

17

• Oamenii nervosi, cu miscari repezi, care vor sa
  faca totul in fuga, care nu pot sa rabde
  usturimea ascutita a intepaturii albinei pana
  aseaza incet fagurele la locul lui, pentru ca
  abia apoi sa scoata acul, numai dupa ce isi vor
  corecta o astfel de comportare, vor putea face
  apicultura.
• Comportarea neatenta si brutala duce implicit la
  iritarea albinelor.
• De pilda, cand se scutura in stup albinele de pe
  faguri, colonia se tulbura mult. Operatia se face
  in fata urdinisului pe un carton sau un placaj.
  Daca totusi trebuie ca scuturarea sa se faca in
  stup, se vor scoate mai intai 3-4 faguri din
  marginea stupului de pe care albinele se scutura
  in golul ramas.

18
Fagurii cu puiet deschis nu se scutura, ci se
matura cu peria apicola.

• Folosirea periei de scuturat se face cu atentie.
• Rama de pe care albinele sunt periate se tine de
  una din laturile inguste (latimea periei fiind
  cat latimea ramei), impingand usor albina.
• In situatia in care este nevoie sa periem albina
  de pe un fagure cu puiet, rama se va tine
  inversata (cu letisorul inferior in sus, iar cu
  cel superior in direct contact cu una din ramele
  cuibului).
• In felul acesta miscarea de maturare a albinelor
  se face in directia de inclinare naturala ce o au
  celulele in fagure, fara ca firele de par din
  perie sa poata patrunde in celule.

19

• In al doilea rand, in aceasta pozitie peria nu
  atinge antenele albinelor care in majoritate stau
  pe fagure cu capul spre letisorul superior.
  Acestea sunt organe foarte sensibile care atinse
  provoaca reactii de aparare si atac. Operatia
  periatului se face incet, cu miscari usoare,
  scurte, pentru ca albinele, impinse cu peria, sa
  coboare in intervalul dintre doi faguri.

20
Afumarea albinelor se face cu masura.

• In cantitate mare fumul ameteste albinele, le
  face sa-si piarda simtul directiei, le
  dezorganizeaza si le intarata.
• Reorganizarea totala a coloniei are loc abia
  dupa 48 de ore.
• Acesta este si motivul pentru care apicultori
  buni practicieni evita sa umble la stupi
  in timpul marilor culesuri, iar atunci cand
  cerceteaza stupii sunt cat mai operativi,
  folosind fumul cat mai putin cu putinta.
• - La revizia de primavara fumul sperie asa de
  mult regina incat aceasta, daca se nelinisteste
  si incepe sa fuga pe faguri risca sa fie omorata
  de albine.
• - De aceea afumarea stupilor, mai ales printre
  rame va fi evitata.

21

• Va multumesc !
• Întrebari ?