IRIGATIA: MASURA RADICALA DE DIMINUARE A CONSECINTEI SECETELOR

1
IRIGATIA MASURA RADICALA DE DIMINUARE A
CONSECINTEI SECETELOR ÎN CONDITIILE SCHIMBARII
CLIMATICE
Institutul de Pedologie, Agrochimie si Protectie
a Solurilor Nicolae Dimo
2
Schimbarile climatice au condus la
intensificarea frecventei fenomenului de seceta.
Aparitia deficitului acut de apa în sol si aer
conduce la scaderea productiei agricole sau chiar
compromiterea ei.
În conditiile create irigatia este cea mai
eficienta masura de optimizare a regimului de
umiditate a solului.
3

• Fondul irigational si pretabilitatea solurilor la
  irigatie
• Volumul fondului irigational depinde de
• resursele de apa si calitatea acestora
• particularitatile genetice ale solurilor
• conditiile geomorfologice si hidrogeologice.

Grupe de soluri dupa pretabilitatea la irigatie
Nr. grupei Denumirea solurilor Suprafata, mii ha Suprafata, mii ha
Nr. grupei Denumirea solurilor Totala Pretabila la irigatie
I Cernoziomuri carbonatice si obisnuite cu profil întreg foarte slab sau slab erodate 1011 557
II Cernoziomuri argiloiluviale, levigate si tipice cu profil întreg foarte slab sau slab erodate 731 360
III Soluri cenusii cu profil întreg foarte slab sau slab erodate 290 126
IV Soluri aluviale 259 124
V Soluri halomorfe 120 70
VI Soluri moderat si puternic erodate 349 -
VII Soluri afectate de alunecari 84 -
VIII Soluri slitizate 100 -
Dupa pretabilitatea la irigatie solurile din
grupele I - IV alcatuiesc 1 235 000 ha sau
62 din suprafata terenurilor agricole.
4
(No Transcript)
5

• Sursele de apa pentru irigatie
• În republica la irigatie este utilizata apa
  bazinelor de acumulare, râurilor transfrontiere
  si celor interioare care se deosebesc esential
  atât dupa compozitia chimica, cât si dupa indicii
  de calitate.
• Apele râurilor transfrontiere se caracterizeaza
  cu grad redus de mineralizare (0,4-0,6 g/l),
  reactie slab alcalina si raport favorabil între
  cationii mono- si bivalenti continutul de Cl-
  este sub valoarea admisibila.
• Apele râurilor interioare au calitatea
  satisfacatoare numai în sectorul superior. În
  sectorul mijlociu si cel inferior gradul de
  mineralizare creste pâna la 1,3-2,4 g/l, iar
  reactia devine moderat alcalina (pH8,4-8,7).
  Compozitia cationica este dominata de Na si
  Mg2, iar cea anionica de SO42- si Cl-.
• Compozitia si indicii de calitate ai apei
  bazinelor de acumulare este determinata de sursa
  de alimentare. Pe teritoriul republicii lacurile
  (iazurile) cu gradul de mineralizare lt1,0 g/l
  alcatuiesc 35, cele cu mineralizarea de 1,1-3,0
  g/l constituie 58, iar cele cu continutul de
  saruri peste 3,1 g/l 7 85 din totalitatea
  bazinelor de acumulare au apa cu raport de
  adsorbtie a sodiului cuprins între 3,5 si 40,4.

6

• Indicii de calitate ai apelor pentru
  irigatie
• Solurile cernoziomice alcatuiesc peste 74 din
  volumul fondului irigational. Extinderea masiva a
  irigatiei pe aceste soluri a generat o problema
  acuta, legata de calitatea apelor utilizate.
• Principalii indici de evaluare a
  calitatii apelor pentru irigatie reglementeaza
• continutul total si compozitia sarurilor
  solubile
• valoarea reactiei actuale (pH)
• continutul de elemente nocive
• raportul dintre cationi.
• Valorile admisibile a indicilor de evaluare a
  calitatii apei pentru irigatie

Indicii Valoarea admisibila
Gradul de mineralizare, g/l lt 1,0
Reactia (pH), unitati 6.5 8.3
Raportul de adsorbtie a sodiului (SAR), unitati 1 - 3
Indicele magnezial (PMg ) lt 50
Continutul de clor, me/l lt 3.0
7
Calitatea apelor de suprafata pentru irigare
8

• Consecintele irigarii solurilor cu apa de
  diferita calitate
• Aplicarea apelor dulci (Nistru, Prut) nu
  modifica esential regimul hidrosalin. Din
  efectele negative se mentioneaza
• reducerea usoara a raportului CaMg
• scaderea continutului de agregate hidrostabile cu
  6
• cresterea densitatii aparente a stratului arat cu
  0,16 g/cm3
• reducerea porozitatii totale cu 5-7.
• La folosirea apei mineralizate starea
  ameliorativa a solurilor se agraveaza prin
• cresterea gradului de salinizare pâna la 0,4
  (moderat spre puternic salinizat)
• majorarea gradului de solonetizare (Na14) pâna
  la foarte puternic
• manifestarea procesului de argilizare (majorarea
  continutului de argila fina cu 8-9)
• marirea factorului de dispersie de la 6 la 31
• diminuarea hidrostabilitatii structurale de 4,2
  ori
• compactizarea excesiva a orizonturilor
  superioare
• scaderea spatiului lacunar.
• Aplicarea apelor alcaline si mineralizate
  influenteaza profund asupra întregului complex de
  însusiri fizice, chimice si mecanice ale solului,
  iar illitizarea, argilizarea si peptizarea
  argilei fine au caracter ireversibil.

9
(No Transcript)
10
(No Transcript)
11

• Metode de prevenire a degradarii solurilor
  irigate
• În scopul prevenirii degradarii solurilor
  irigate se recomanda
• elaborarea bazei de date a compozitiei chimice si
  indicilor de calitate a surselor de apa de
  suprafata
• cunoasterea însusirilor solurilor, nivelului
  apelor pedofreatice, compozitia si gradul lor de
  mineralizare din terenurile ce urmeaza a fi
  irigate
• respectarea regimurilor si normelor de irigare
• efectuarea lucrarii solului în stare friabila pe
  terenurile irigate
• aplicarea materialelor calcice în cuplu cu
  îngrasaminte organice
• includerea în asolament a ierburilor perene cu o
  cota de 20-25.
• instituirea si efectuarea monitoringului
  solurilor irigate.

12
Aplicarea corecta a tehnologiilor de irigare
reduce efectul negativ al secetelor si
contribuie la majorarea productiei agricole
Productivitatea culturilor pe terenurile irigate Productivitatea culturilor pe terenurile irigate Productivitatea culturilor pe terenurile irigate
Cultura Recolta (t/ha) în conditii Recolta (t/ha) în conditii
  experimentale de productie
Grâu de toamna 6.5 - 7.5 5.5 - 6.5
Porumb boabe 10.0 - 12.0 9.0 - 10.0
Rosii 60.0 - 70.0 50.0 - 60.0
Sfecla furajera 180.0 - 200.0 150.0 - 180.0
Lucerna masa verde 70.0 - 75.0 60.0 - 65.0