Cuprins

1

• Starea sociala si asteptarile tinerilor
• din România.
• Barometrul de Opinie Publica - Tineret 2008

Sondaj de opinie realizat de Agentia Nationala
pentru Sprijinirea Initiativei Tinerilor
(ANSIT) si finantat de Autoritatea Nationala
pentru Tineret (ANT)
2
CUPRINS

• I. Repere metodologice 2
• Calitatea vietii 4
• Educatie si munca 35
• Relatii de familie 59
• Valori si toleranta 72
• Stil de viata 88
• Mobilitate externa 98
• Participare civica si politica 111
• Anexa Date socio-demografice privind esantionul

3

• Repere Metodologice
• Volumul esantionului 1205 persoane din grupa
  de vârsta 14 35 ani.
• Esantion stratificat, probabilist, bistadial,
  stratificat în primul stadiu si aleator în cel de
  al doilea
• Criterii de stratificare 7 provincii istorice
  plus orasul Bucuresti, mediu rezidential
  (urban-rural), marimea localitatii urbane (4
  tipuri), si proportia sate centru de comuna -
  sate componente ale comunei.
• Esantionare selectie probabilista a
  localitatilor (44 urbane si 43 rurale) si
  persoanelor. Gospodariile au fost alese dupa
  metoda drumului aleator, cu pas statistic 4,
  punctul de plecare (strada si numar în fiecare
  localitate) fiind indicat în fisele de
  esantionare. În gospodaria aleasa conform acestei
  proceduri, operatorul de interviu a întrebat daca
  la acea adresa locuieste o persoana din grupa de
  vârsta 14-35 ani, cu aceea realizându-se
  interviul. În situatiile în care în acea
  gospodarie locuiau mai multe persoane din aceasta
  grupa de vârsta, interviul s-a realizat cu
  persoana care avea cea mai recenta aniversare a
  zilei de nastere. Daca în acea gospodarie nu
  existau persoane din grupa de vârsta dorita, era
  selectata o gospodarie învecinata, aplicându-se
  procedura de selectare a persoanelor, de la acea
  adresa continuând aplicarea pasului statistic.

4

• Reprezentativitatea - esantionul este
  reprezentativ la nivel national pentru populatia
  din grupa de vârsta 14-35 ani, a României, cu o
  eroare tolerata de /- 2,8, la o probabilitate
  de 95 si cuprinde toate judetele tarii.
• Validarea esantionului s-a realizat pe baza
  datelor din Anuarul Statistic si rapoartele
  Comisiei Nationale de Statistica privind
  populatia la 1 iulie 2007.
• Interviurile s-au desfasurat face o face, la
  domiciliul subiectilor. Persoanele intervievate
  au fost trecute în fisele de esantionare, pe baza
  carora s-a realizat controlul activitatii
  operatorilor.
• Ancheta de teren 24 iunie - 2 iulie 2008
• Culegerea datelor a fost realizata de SC CURS SA
• Introducerea datelor a fost realizata de ANSIT.
• Echipa care a proiectat chestionarul si a
  realizat raportul de cercetare este alcatuita
  din Gina Anghelescu, Ana-Maria Dalu, Marius
  Lazar, Iulian Neacsu, Ancuta Plaesu, Daniela
  Popa, Daniela Simache tehnoredactare raport
  Ruxandra Marin.

5
CALITATEA VIETII
6

• Perspectiva utilizata
• Prezentarea evaluarilor/perceptiilor pe care
  tinerii le fac conditiilor în care traiesc sunt
  analizate componente ale vietii personale a
  tinerilor (venituri, conditii de locuire, relatii
  cu familia, starea de sanatate personala, locul
  de munca), dar si ale vietii sociale (sansa
  tinerilor de a avea un loc de munca, o locuinta
  corespunzatoare, accesul la formele de învatamânt
  dorite, conditiile pentru întemeierea unei
  familii, coruptia în societate).

7

• Dimensiuni analizate
• Evaluarea globala a vietii, în prezent comparativ
  cu anul trecut si aprecieri ale tinerilor privind
  calitatea vietii în viitorul apropiat
• Satisfactia tinerilor fata de principalele
  componente ale vietii personale
• Accesul tinerilor la diverse bunuri (telefon
  mobil, computer, internet, masina, locuinta)
• Veniturile si nevoile subiective de consum ale
  familiilor tinerilor
• Perceptii asupra unor componente ale sferei
  vietii sociale

8

• Evaluarea globala a vietii, în prezent comparativ
  cu anul trecut, si aprecieri ale tinerilor
  privind calitatea vietii în viitorul apropiat
• aprecierile tinerilor cu privire la calitatea
  vietii lor sunt predominant constante sau
  pozitive, iar perceptia acesteia în viitorul
  apropiat este facuta într-o lumina favorabila
  astfel, aproape jumatate dintre tineri (49,2 )
  percep mentinerea nivelului calitatii vietii în
  raport cu anul trecut, iar 37,3 percep o
  îmbunatatire a acestuia tinerii sunt optimisti
  fata de viitorul apropiat circa 45 dintre
  tineri considera ca vor trai mai bine peste 1 an,
  iar 35 apreciaza ca se vor mentine conditiile de
  trai
• apar diferente în ceea ce priveste evaluarea
  globala a vietii din prezent comparativ cu cea de
  acum un an în functie de grupa de vârsta astfel,
  cei din grupa de vârsta 14-19 ani apreciaza
  într-o proportie mai mare (43) ca viata lor este
  mai buna în prezent comparativ cu cea de acum un
  an, fata de cei din grupa de vârsta 30-35 ani
  (27) majoritatea tinerilor din grupa de vârsta
  30-35 ani apreciaza ca viata lor este aproximativ
  la fel cu cea de acum un an dintre persoanele
  care nu au copii circa 50 afirma ca viata lor,
  în prezent, este mai buna comparativ cu cea de
  acum un an fata de cele care au copii (circa
  35)

9

• perceptia tinerilor cu privire la nivelul de trai
  în viitorul apropiat este mai critica o data cu
  cresterea grupei de vârsta daca pentru
  majoritatea tinerilor din grupa de vârsta 14-19
  ani (circa 55) aprecierile privind traiul în
  viitorul apropiat sunt pozitive, o data cu
  cresterea grupei de vârsta acestea sunt tot mai
  critice, ajungând la circa 35 pentru cei din
  grupa de vârsta 30-35 ani evaluarea globala a
  calitatii vietii este corelata cu gradul de
  constientizare a problemelor vietii
• persoanele necasatorite sunt mai optimiste cu
  privire la aprecierea calitatii vietii în
  viitorul apropiat fata de cele casatorite peste
  50 dintre tinerii necasatoriti apreciaza ca vor
  trai mai bine peste un an fata de cei casatoriti
  (circa 35)
• elevii si studentii sunt cei mai optimisti cu
  privire la viata lor în viitorul apropiat
  (majoritatea acestora apreciaza ca vor trai mai
  bine peste un an)

10

• II. Satisfactia tinerilor fata de principalele
  componente ale vietii personale
• o analiza de ansamblu asupra perceptiei calitatii
  vietii personale releva faptul ca punctele de
  suport în viata tinerilor sunt reprezentate, în
  principal, de familie, sanatatea proprie,
  conditiile de locuire si nivelul de educatie, în
  timp ce elementul critic este reprezentat de
  veniturile pe care le obtin tinerii se constata
  un nivel ridicat de multumire fata de
  principalele aspecte ale vietii lor (cu exceptia
  veniturilor obtinute)
• comparativ cu anul 2007 se constata o usoara
  ameliorare a perceptiei subiective a
  indicatorilor de calitatea vietii analizati,
  gradul de satisfactie al tinerilor fata de
  anumite aspecte (loc de munca, venituri) fiind
  mai ridicat
• Satisfactia fata de nivelul de educatie
• satisfactia tinerilor fata de nivelul personal de
  educatie este prezenta la peste 75 dintre
  tineri starea de multumire a tinerilor se
  mentine indiferent de nivelul lor de
  educatie/instruire

11

• Satisfactia fata de locul de munca
• desi aproximativ 65 dintre tineri se declara
  multumiti de locul lor de munca (în sfera vietii
  personale), peste 80 (procente cumulate) dintre
  ei apreciaza ca sansa tinerilor de a avea un loc
  de munca reprezinta o problema/un element critic
  (în sfera vietii sociale), fapt ce poate declansa
  îngrijorari legate de perspectiva gasirii sau
  schimbarii locului de munca
• gradul de satisfactie fata de locul de munca este
  mai ridicat în rândul barbatilor (circa 55),
  decât în rândul femeilor (circa 48)
• cei mai multumiti de locurile de munca sunt
  tinerii din regiunile Bucuresti-Ilfov,
  Sud-Muntenia si Vest (aprox. 72) fata de cei din
  regiunile N-E si S-V (circa 50)

12

• Satisfactia fata de veniturile obtinute
• desi reprezinta un element critic, în planul
  subiectiv, al perceptiilor se observa o crestere
  în timp a procentului persoanelor care evalueaza
  în mod pozitiv veniturile pe care le obtin
  comparativ cu 2007 (aprox. 44 dintre tineri se
  declara multumiti si foarte multumiti de
  veniturile pe care le obtin, comparativ cu circa
  24 care afirmau aceasta la nivelul anului 2007)
• barbatii (43) se declara multumiti într-un
  procent mai mare decât femeile (31) de
  veniturile obtinute
• cu cât nivelul de instruire/educatie creste,
  scade gradul de nemultumire fata de veniturile
  obtinute cele mai nemultumite de veniturile pe
  care le obtin sunt persoanele cu un nivel de
  instruire mai scazut
• cei mai multumiti de veniturile lor sunt tinerii
  din regiunile Bucuresti-Ilfov si Sud-Muntenia
• cei mai nemultumiti de veniturile pe care le
  obtin sunt tinerii din regiunea N-E

13

• Satisfactia fata de sanatatea proprie
• peste 85 dintre tineri afirma ca sunt multumiti
  de sanatatea personala populatia investigata
  fiind formata din tineri este normal ca evaluarea
  sanatatii sa fie pozitiva
• barbatii îsi manifesta gradul de satisfactie
  într-o proportie mai mare decât femeile (circa
  33 barbati se declara foarte multumiti de
  sanatatea proprie fata de circa 25 femei)
• Satisfactia fata de conditiile de locuire
• desi circa 70 dintre tineri declara ca nu detin
  o locuinta (co)proprietate personala si circa 94
  procente cumulate apreciaza ca sansa tinerilor de
  a avea o locuinta corespunzatoare reprezinta o
  problema si reprezinta o problema foarte
  serioasa, totusi, peste 80 dintre ei afirma ca
  sunt multumiti de conditiile de locuire astfel,
  modul subiectiv în care tinerii îsi evalueaza
  conditiile de locuire (satisfactia fata de aceste
  conditii) subliniaza ca acest concept evaluativ
  calitatea vietii - este rezultanta raportarii
  conditiilor de viata la necesitatile, aspiratiile
  tinerilor
• problema pe care o reprezinta pentru tineri
  accesul la o locuinta personala este corelata cu
  nivelul veniturilor pe care tinerii le obtin, cu
  accesul la credite pe termen lung pentru
  achizitia de locuinte/terenuri, precum si cu
  situatia existenta pe piata imobiliara (scumpirea
  excesiva a locuintelor si terenurilor pentru
  locuinte, a materialelor de constructie, le face
  inaccesibile tinerilor)

14

• Satisfactia fata de relatiile cu familia
• datele de cercetare, extrem de stabile în acest
  domeniu, indica faptul ca familia reprezinta
  suportul fundamental dar si o valoare extrem de
  importanta pentru tineri familia constituie un
  suport esential nu doar emotional, afectiv dar si
  socio-economic (aprox. 95 dintre tineri,
  procente cumulate, afirma ca sunt multumiti si
  foarte multumiti de relatiile lor cu familia)
• gradul de satisfactie fata de relatiile cu
  familia este mai mare în rândul tinerilor care au
  copii (65) fata de cei care nu au copii (53)
• Satisfactia fata de modul de petrecere a timpului
  liber
• marea majoritate a tinerilor (peste 70) se
  declara multumiti de modalitatile în care îsi
  petrec timpul liber, desi alternativele de
  petrecere a timpului liber sunt limitate.

15

• III. Accesul tinerilor la diverse bunuri
• (telefon mobil, computer, internet, masina,
  locuinta)
• marea majoritate a tinerilor detin elemente ale
  tehnicii de comunicatie (telefon mobil - peste
  90, computer - circa 70)
• comparativ cu anul 2007 se constata o crestere
  importanta a numarului de tineri care detin un
  computer personal si conexiune la internet la
  domiciliu
• mai multe persoane necasatorite (circa 73)
  afirma ca detin un computer personal fata de cele
  casatorite (circa 62) situatia se mentine si
  în ceea ce priveste internetul la domiciliu
• procentul tinerilor care afirma ca au un computer
  acasa creste odata cu cresterea nivelului de
  educatie la fel si în privinta internetului la
  domiciliu
• au computer acasa circa 80 dintre tinerii din
  mediul urban, fata de 55 tineri din mediul
  rural
• în schimb, internetul la domiciliu este prezent
  la jumatate dintre tineri
• au internet acasa mai multi barbati decât femei
  (55 fata de 48) si mai multi tineri din grupa
  de vârsta 20-24 ani (circa 60), fata de tinerii
  din celelalte grupe de vârsta (49)
• internetul este prezent la circa 68 tineri din
  mediul urban fata de circa 30 tineri din mediul
  rural

16

• în timp ce aprox. 88 dintre tinerii din regiunea
  Bucuresti-Ilfov si peste 60 dintre tinerii din
  regiunea Centru au internet acasa, peste 70 din
  tinerii din regiunea S-V si peste 60 dintre
  tinerii din regiunea Sud-Muntenia nu au
• se constata o pondere mare a tinerilor care nu au
  masina personala (peste 70) dintre cei care
  afirma ca au masina personala, cei mai multi sunt
  barbati 33 fata de 25 femei o data cu
  cresterea grupei de vârsta creste si procentul
  celor care detin o masina personala, ajungând la
  circa 43 pentru tinerii din grupele de vârsta
  25-29 ani si 30-35 ani persoanele casatorite
  (43) afirma ca detin o masina personala într-un
  procent mai mare decât cele necasatorite (19)
• se constata o pondere mare a tinerilor care nu
  detin o locuinta (co)proprietate personala (circa
  70) procentul acestora descreste o data cu
  cresterea grupei de vârsta de la circa 85
  pentru cei din grupele de vârsta 14-19 ani si
  20-24 ani pâna la 60 pentru cei din grupa de
  vârsta 25-29 ani si 42 pentru cei din grupa de
  vârsta 30-35 ani) detin o locuinta
  (co)proprietate majoritatea tinerilor casatoriti
  si doar 17 dintre cei necasatoriti
• cu exceptia întreprinzatorilor pe cont propriu,
  care detin în proportie de peste 55 o locuinta
  în proprietate, celelalte categorii detin o
  astfel de locuinta într-o proportie mult mai mica

17

• IV. Veniturile si nevoile subiective de consum
  ale familiilor tinerilor
• desi veniturile pe care tinerii le obtin
  reprezinta un element critic, totusi se constata
  o îmbunatatire a situatiei percepute privind
  raportul venituri-nevoi de consum ale familiilor
  tinerilor astfel, cei mai multi tineri (38)
  apreciaza ca veniturile familiei le ajung pentru
  un trai decent, iar circa 25 considera ca
  reusesc sa-si cumpere si unele bunuri mai scumpe
  
• totusi, o parte considerabila dintre tineri
  percep ca veniturile familiei le ajung numai
  pentru strictul necesar (22) sau chiar nici
  pentru strictul necesar (aprox. 9) deci, aprox
  o treime dintre tineri considera ca veniturile
  familiilor din care fac parte sunt insuficiente
• pentru 30 dintre tinerii care au copii,
  veniturile le ajung numai pentru strictul
  necesar
• veniturile a 14 dintre tinerii din mediul rural
  nu ajung nici pentru strictul necesar, în timp
  ce doar 5 dintre tinerii din mediul urban au
  aceasta perceptie
• dintre tinerii care considera ca veniturile
  familiei nu le ajung nici pentru strictul
  necesar sau ca veniturile ajung numai pentru
  strictul necesar cei mai multi sunt din regiunea
  N-E.

18

• V. Perceptii asupra unor componente ale sferei
  vietii sociale
• în sfera vietii sociale, aprecierea dominanta
  este ca accesul tinerilor din România la formele
  de învatamânt dorite nu reprezinta o problema
• accesul tinerilor la o locuinta corespunzatoare,
  coruptia în societate, sansa tinerilor de a avea
  un loc de munca, conditiile de trai ale
  tinerilor, conditiile necesare pentru întemeierea
  unei familii sunt apreciate de marea majoritate
  a tinerilor ca reprezentând o problema si
  reprezentând o problema foarte serioasa
• Accesul la un loc de muncp desi rata somajului
  în rândul tinerilor a scazut, totusi aprecierile
  tinerilor cu privire la sansa lor de a avea un
  loc de munca sunt negative/pesimiste (peste 80
  considerând ca reprezinta o problema)
• Accesul la o locuinta corespunzatoare este
  apreciat ca reprezinta punctul critic/o problema
  foarte serioasa pentru cei mai multi tineri (94)

19

• Accesul la educatie indica masura perceptiei
  tinerilor cu privire la egalitatea de sanse
  existente în societate majoritatea tinerilor
  percep ca accesul la formele de învatamânt dorite
  nu reprezinta o problema femeile percep
  aceasta într-o masura mai mare decât barbatii
• Conditiile pentru întemeierea unei familii sunt
  corelate cu accesul extrem de redus al tinerilor
  la o locuinta (co)proprietate personala, dar si
  cu accesul tinerilor la un loc de munca ce le-ar
  permite întretinerea unei familii sunt percepute
  ca reprezentând o problema pentru majoritatea
  tinerilor casatoriti (peste 55), fata de cei
  necasatoriti (circa 45)
• Conditiile de trai ale tinerilor sunt percepute
  ca reprezentând o problema de marea majoritate a
  tinerilor (peste 80)
• Coruptia în societate reprezinta un punct
  critic la nivelul vietii sociale ea reprezinta
  o problema foarte serioasa pentru aprox. 70
  dintre tineri, iar pentru aprox. 25 reprezinta
  o problema.

20
Cum este viata dumneavoastra în prezent
comparativ cu cea de acum un an?
Cum credeti ca veti trai peste un an?
21
Cât de multumit sunteti de ?
22
Cât de multumit sunteti de locul dvs. de
munca?pe regiuni de dezvoltare
23
Cât de multumit sunteti de veniturile pe care le
obtineti?pe regiuni de dezvoltare
24
Cât de multumit sunteti de conditiile în care
locuiti?pe regiuni de dezvoltare
25
Cum apreciati veniturile familiei
dumneavoastraîn raport de necesitatile?
25
26
În care dintre urmatoarele situatii va aflati?
27
Accesul tinerilor la diverse bunuri computer
personalpe regiuni de dezvoltare
28
Accesul tinerilor la diverse bunuri internet la
domiciliupe regiuni de dezvoltare
29
Accesul tinerilor la diverse bunuri masina
personalape regiuni de dezvoltare
30
Accesul tinerilor la diverse bunuri locuintape
regiuni de dezvoltare
31
Accesul tinerilor la diverse bunuri - computer
personal
URBAN
RURAL
32
Accesul tinerilor la diverse bunuri - internet la
domiciliu
RURAL
URBAN
33
Accesul tinerilor la diverse bunuri - masina
personala
RURAL
URBAN
34
Accesul tinerilor la diverse bunuri - locuinta
proprietate personala
RURAL
URBAN
35
Cum apreciati situatia prezenta în tara noastra
în ceea ce priveste ?
36
EDUCATIE SI MUNCA
37

• Satisfactia muncii
• Elementul cel mai apreciat în ceea priveste locul
  de munca este, ca si în anul precedent, mediul
  colegial placut, pentru mare majoritate a
  tinerilor (84).
• Urmeaza, pe locul al doilea, relatiile
  multumitoare cu superiorii (75 dintre tineri),
  probând faptul ca locul de munca la români este
  evaluat în primul rând prin prisma relatiilor
  sociale.
• De asemenea, majoritatea tinerilor considera ca
  îsi pot folosi cunostintele, capacitatile la
  locul de munca (73), ca pot avea siguranta
  locului de munca (62), dar si ca au sanse de
  promovare (50).
• În schimb, sub 50 dintre tineri declara ca sunt
  satisfacuti de salariu, dar într-o usoara
  crestere fata de 2007 (48 în 2008, 43 în 2007),
  iar numai 14 afirma ca detin o functie de
  conducere la locul de munca (în descrestere de la
  20 în anul precedent).

38

• Opinia tinerilor privind rolul scolii în
  societate
• Scoala este perceputa de catre majoritatea
  tinerilor ca având un rol nedeterminant în
  formarea lor pentru viata (adecvarea pregatirii
  la nevoile pietei muncii).
• Ca si în anul precedent, scoala continua sa fie
  în opinia tinerilor (33) in primul rând o baza
  pentru dobândirea cunostintelor cu caracter
  general. 23 dintre tineri percep scoala ca având
  un rol important în pregatirea pentru viata,
  precum si în implicarea activa a
  elevilor/studentilor în procesul de învatare.
• De cealalta parte, mai putini tineri considera
  ca scoala organizeaza activitati extrascolare
  interesante (18), respectiv, ca evalueaza corect
  cunostintele elevilor si studentilor (16).
• Perceptia asupra gradului de adecvare dintre
  scoala si piata muncii este apropiata de cea
  înregistrata anul trecut. O pondere redusa a
  tinerilor (aprox. 17) considera ca scoala este
  adecvata in mare masura pietei muncii. Cei mai
  multi tineri (55), considera ca scoala este
  adaptata intr-o oarecare masura realitatilor
  pietei muncii, iar aproape o treime dintre
  acestia o apreciaza mai degraba ca fiind
  inadecvata cerintelor pietei muncii.
• Pe grupe de vârsta, cât si pe cicluri de
  învatamânt absolvite, se observa ca tinerii, cu
  cât înainteaza în vârsta si dobândesc un nivel de
  instruire mai înalt, cu atât sunt mai putin
  încrezatori în capacitatea scolii de a se adapta
  cerintelor pietei muncii. Astfel, daca cca. 20
  dintre tinerii sub 19 ani (majoritatea liceeni)
  cred în mare masura ca scoala este adaptata
  pietei, în schimb, cei de peste 25 ani mai cred
  acest lucru doar în proportie de 12.
• Ca tendinte generale, se remarca faptul ca, din
  punct de vedere al mediului de rezidenta, cei mai
  încrezatori în scoala sunt tinerii din mediul
  rural si mic-urban (tinerii de la sate si cei din
  orase sub 30000 loc.), iar dupa statutul
  socioprofesional, cei mai sceptici se dovedesc a
  fi operatorii independenti (patronii si liberii
  întreprinzatori), ei crezând doar în proportie de
  6 ca scoala este adaptata pietei muncii.

39

• Importanta atribuita cursurilor de formare
  extrascolara
• Alaturi de scoala, o forma de învatare care
  câstiga teren în societatea actuala o constituie
  participarea la cursuri de pregatire si de
  formare profesionala extrascolara. Astfel, 15
  dintre tineri au participat în ultimele 12 luni
  la cursuri de pregatire din afara ariei
  curriculare, valoare similara cu cea constatata
  în anul precedent (14).
• Cum era de asteptat, cel mai bine reprezentati au
  fost tinerii între 20 si 24 de ani, aflati în
  perioada de tranzitie între scoala si munca cca.
  19, depasind cu 4 procente media nationala
  înregistrata. În schimb, pe masura ce procesul
  profesionalizarii se încheie, scade si ponderea
  celor care urmeaza astfel de cursuri doar 11-12
  tineri de peste 25 de ani.
• De asemenea, participarea la cursuri de formare
  este determinata, semnificativ, de statutul
  socioprofesional. Astfel, tinerii cu meserii
  intelectuale ramân deschisi în continuare spre
  învatare în pondere de 35, urmati la distanta de
  patroni si liberi întreprinzatori (21),
  respectiv de elevi si studenti (20). Urmeaza
  persoanele ocupate, cu studii medii (aproape
  17), în timp ce muncitorii calificati (9) sau
  necalificati (7) sunt cel mai putin interesati
  în a urma astfel de cursuri de învatare. Tinerii
  someri apeleaza în destul de mica masura, la
  cursuri de formare (10)

40

• În preferintele tinerilor privind cursurile
  extrascolare, se înregistreaza unele tendinte
  diferite fata de anul precedent. De exemplu,
  interesul pentru cursuri din domeniul afacerilor,
  contabilitatii, conducerii si organizarii firmei
  (management, marketing, resurse umane, PR) s-a
  dublat fata de anul anterior, de la 10 în 2007
  la 20 în 2008.
• S-a înjumatatit insa ponderea celor interesati de
  calculatoare si informatica, de la 18 în 2007 la
  10 în 2008.
• În preferintele tinerilor, în 2008, gasim
  urmatoarea ierarhie
• 1. Cursuri în domeniul afacerilor,
  contabilitatii, conducerii si organizarii firmei
  20
• 2. Cursuri de informatica si calculatoare 10
• 3. Cursuri de meserii în servicii si industrie
  8,5
• 4. Cursuri de limbi straine 8
• 5. Cursuri de arta-cultura 7
• 6. Cursuri de asistenta medicala si sociala
  6,7
• 7. Cursuri de management educational, formare de
  formatori, consiliere, psihopedagogie 6,7
• 8. Cursuri în domeniul vânzarilor si imobiliare
  5.

41

• Tendinte pe piata educatiei extrascolare
• Urmarind relatia dintre cererea si oferta
  educationala extrascolara, putem constata
  urmatoarele tendinte
• Tinerii se orienteaza, în majoritatea lor, spre
  oferta de educatie extrascolara a institutiilor
  publice 56, fata de numai 35 care apeleaza la
  firme private si 9 care apeleaza sau au apelat
  la organisme neguvernamentale si nonprofit
• Alte dezechilibre asemanatoare se pot constata în
  domeniul calculatoarelor si informaticii (25
  ofertanti fata de 10 beneficiari tineri),
  limbilor straine (23 fata de 8), artei si
  culturii (1 fata de 7,4).

42

• Intensitatea nevoii de cursuri la tineri
• Urmarind distributia intensitatii nevoii de
  cursuri a tinerilor, în câteva domenii de vârf,
  se poate constata urmatoarea ierarhie
  (intensitatea nevoii este exprimata procentual,
  maximum fiind 100)
• 1. Initiere în afaceri 55,8
• 2. Comunicare 51
• 3. Negociere în afaceri 50
• 4. Team-building 49
• 5. Management, marketing 47
• 6. Leadership 43
• 7. Scriere proiecte de finantare 36,6
• 8. Animator de tineret 31,8
• Competente lingvistice în rândul tinerilor
• În ceea ce priveste cunoasterea limbilor straine
  de circulatie internationala, au reiesit
  urmatoarele tendinte
• 6,3 dintre tineri afirma o cunoastere foarte
  buna a cel putin o limba straina de circulatie,
  iar 30,6 o cunoastere buna, totalizând aproape
  40 din populatia tânara cunoscatoare a unei
  limbi straine.
• Pe grupe de vârsta, competenta lingvistica cea
  mai mare o are generatia de 20 24 de ani,
  însumând aproape 50 din totalul acestei grupe de
  vârsta.
• Urmeaza tinerii sub 20 de ani (42 buni si foarte
  buni cunoscatori), în timp ce tinerii între 25 si
  29 de ani se declara cunoscatori ai unei limbi
  straine în proportie de 35,7. Cele mai slabe
  competente lingvistice le au tinerii între 30 si
  35 de ani, doar 22 dintre acestia cunoscând
  bine si foarte bine o limba straina de
  circulatie.

43
În ce masura considerati ca scoala... ? ()
comparatie 2007 - 2008
44
În ce masura considerati ca scoala... ? () 2008
45
În ce masura scoala raspunde nevoilor pietei
muncii () distributia raspunsurilor pe grupe de
vârsta 2008
46
În ce masura scoala raspunde nevoilor pietei
muncii () distributia raspunsurilor pe cicluri
de învatamânt 2008
47
În ce masura scoala raspunde nevoilor pietei
muncii () distributia raspunsurilor pe ocupatii
2008
48
În ce masura scoala raspunde nevoilor pietei
muncii () distributia raspunsurilor pe mediu de
rezidenta si marimea localitatii urbane 2008
49
Gândindu-va la locul dvs. de munca, în care
dintre urmatoarele situatii va aflati?
() Comparatie 2007 - 2008
50
Ponderea tinerilor care au participat în ultimele
12 luni la un curs de pregatire si formare
profesionala în afara programului
scolar comparatie 2007 -2008
51
Ponderea tinerilor, pe grupe de vârsta, care au
participat în ultimele 12 luni la un curs de
pregatire si formare profesionala în afara
programului scolar - 2008
52
Ponderea tinerilor, pe ocupatii, care au
participat in ultimele 12 luni la un curs de
pregatire si formare profesionala în afara
programului scolar - 2008
53
Ponderea tinerilor, pe medii de rezidenta si pe
marimea localitatii, care au participat în
ultimele 12 luni la un curs de pregatire si
formare profesionala în afara programului scolar
- 2008
54
Principalele cursuri de formare/pregatire urmate
de tineri în ultimele 12 luni () comparatie 2007
- 2008
55
Comparatie între cererea de educatie (ponderea
cursantilor tineri) si ponderea ofertei firmelor
si institutiilor () - 2008
56
Tipul de institutie la care apeleaza tinerii
pentru a urma un curs de formare/pregatire
extrascolara - 2008 ()
57
Intensitatea interesului pentru cursuri -
2008 (intensitatea este exprimata procentual,
maximum100)
58
Cum va evaluati cunostintele la o limba straina
de circulatie internationala? () - 2008
59
Cum va evaluati cunostintele la o limba
straina de circulatie internationala?
() comparatie pe grupe de vârsta 2008
60
RELATII DE FAMILIE
61

• Importanta familiei desi la nivel national se
  semnaleaza o crestere a ratei divortului, familia
  ocupa primul loc pentru tineri, în ceea ce
  priveste importanta comparativ cu alte aspecte
  ale vietii sociale.
• A fi realizat în viata implica casatoria si a
  avea copii pentru aproape jumatate din
  respondeti. Procentele cresc cu înaintarea în
  vârsta, astfel ca 69,2 din respondentii din
  grupa 30-35 considera ca trebuie sa ai copii
  pentru a fi împlinit. Ca si în 2007, regiunea S-V
  este pe primul loc în afirmarea acestor valori,
  însa per ansamblu, nu se poate spune ca exista
  diferente majore între regiunile de dezvoltare
  pentru aceasta dimensiune.
• Distributia responsabilitatilor partenerilor de
  viata, nu difera semnificativ fata de anul 2007.
  Diferentele intre familia din mediul urban si cea
  din mediul rural sunt semnificative (mai mult de
  22 de puncte procentuale) in ceea ce priveste
  perceptia privind urmatoarele aspecte
  gestionarea banilor, curatenie, prepararea
  hranei, si reparatii în cadrul gospodariei.
• Majoritatea respondentilor considera ca a avea
  doi copii reprezinta o conditie dezirabila pentru
  o familie.

62

• 5. Vârsta optima a casatoriei este vazuta în
  acelasi fel de catre fete cât si de catre baieti
  între 22 si 25 de ani pentru fete, si între 26 si
  29 pentru baieti.
• Mai mult de jumatate dintre tineri au aceleasi
  opinii cu parintii despre religie, modul de a se
  comporta în societate, alegerea
  studiilor/carierei, casatorie.
• În ceea ce priveste distributia opiniilor pe
  grupe de vârsta, se observa ca pe masura ce
  vârsta tinerilor creste, opiniile lor sunt mai
  apropiate de cele ale parintilor referitor la
  casatorie, respondentii cu vârsta de 15 ani
  sunt de acord cu parintii lor în proportie de
  44,9, în timp ce cei cu vârsta de 35 de ani sunt
  de acord în proportie de 70,2 referitor la
  viata sexuala, 27,1 dintre respondentii de 15
  ani sunt de acord cu parintii lor, pentru ca
  procentul sa creasca pâna la 52,9 pentru cei cu
  vârsta de 25 de ani.

63

Importanta acordata familiei în comparatie
cu alte aspecte din viata tinerilor
64
Ponderea tinerilor care considera ca pentru a fi
considerat realizat, trebuie ...
65
Ponderea tinerilor care considera ca pentru a fi
considerat realizat,cineva trebuie sa ...în
functie de regiunea de dezvoltare
66
Diviziunea responsabilitatilor în familie
67
Diviziunea responsabilitatilor în familie
distinctie urban-rural
URBAN
RURAL
68
Vârsta casatoriei pentru o fata
69
Vârsta casatoriei pentru un baiat
70
Au aceeasi parere cu parintii în legatura cu...
71
Au aceeasi parere cu parintii în legatura cu...
72
Au aceeasi parere cu parintii în legatura cu...
73

• VALORI SI TOLERANTA

74

• Ierarhia principalelor aspecte din viata
  tinerilor, conform aprecierilor acestora, este
  urmatoarea familie, prieteni, timp liber, munca,
  religie, scoala si la diferenta mare politica
• Cel mai important aspect în viata tinerilor este
  familia, iar cel mai putin important este
  politica (dintre cele prezentate spre evaluare
  respondentilor). Valorile cu care tinerii
  rezoneaza mai mult sunt familia,
  realizarea/împlinirea de sine si credinta în
  Dumnezeu, iar cele cu care se identifica mai
  putin sunt patriotismul, participarea civica,
  toleranta. Dupa variabilele socio-demografice se
  observa ca
• femeile sunt mai preocupate de aspectele
  religioase si considera credinta în Dumnezeu mai
  importanta comparativ cu barbatii
• în mediul urban sunt mai importante munca,
  timpul liber, realizarea de sine, prosperitatea,
  siguranta. În rural sunt mai importante credinta
  în Dumnezeu, pacea, democratia
• pentru cei de 14-19 ani sunt mai importante
  aspecte precum prietenii, timpul liber, scoala si
  continuarea studiilor decât pentru celelalte
  categorii de vârsta De asemenea, sunt mai
  importante valori ca democratia si egalitatea de
  sanse. Cei din grupa de vârsta 25-29 de ani
  valorizeaza mai mult munca decât cei mai tineri,
  si siguranta/stabilitatea decât toti ceilalti
  Credinta în Dumnezeu este mai importanta la cei
  din grupa 30-35 de ani, decât la celelalte
  categorii de vârsta
• munca este considerata mai importanta în
  regiunile N-E si Bucuresti-Ilfov. Prietenii si
  timpul liber sunt considerati mai importanti de
  cei din N-V si S-E. Religia este mai importanta
  pentru tinerii din N-E si S-V, iar Politica
  pentru cei din Sud si Bucuresti-Ilfov. Scoala
  este mai importanta pentru tinerii din N-E
• familia este mai valorizata în N-V si în Centru,
  credinta în Dumnezeu în N-V, realizarea de sine
  în S-V, drepturile si libertatile omului în S-E,
  Democratia în N-E.

75

• Principalele prioritati pe termen scurt si mediu
  (2-3 ani) ale tinerilor sunt continuarea
  studiilor, gasirea unui loc de munca si
  îmbunatatirea calificarii profesionale. Pe
  segmente, se constata ca
• barbatii acorda scolii o importanta mai mare si
  se gândesc mai mult sa deschida o afacere, sau sa
  se casatoreasca, comparativ cu femeile
• în mediul urban sunt mai importante initierea
  unei afaceri sau îmbunatatirea calificarii
  profesionale, iar în mediul rural, continuarea
  studiilor si gasirea unui loc de munca
• la grupa de vârsta 20-24 de ani sunt mai
  importante aspecte precum obtinerea unei locuinte
  proprii, gasirea unei slujbe, dar si timpul
  liber Tinerii de 25-29 de ani au ca prioritati
  (într-o masura mai mare), casatoria, obtinerea
  unei locuinte proprii, si gasirea unui loc de
  munca. La cei de 30-35 de ani se observa un
  accent pus pe prioritati mai de anvergura, care
  necesita în general un consum mai mare de
  resurse, cum sunt initierea unei afaceri,
  îmbunatatirea calificarii profesionale, sa
  calatoreasca/sa se distreze, dar si sa aiba un
  copil.
• Cele mai dezavantajate categorii de persoane din
  punct de vedere al accesului pe piata muncii,
  sunt, în opinia tinerilor, persoanele cu
  handicap, persoanele infectate cu HIV/SIDA,
  rromii, si homosexualii (cel putin unul din doi
  tineri le considera dezavantajate în raport cu
  ceilalti). Dupa variabilele factuale perceptia
  discriminarii negative este mai accentuata la
• femei în ceea ce priveste persoanele cu
  handicap, persoanele infectate cu HIV/SIDA,
  rromii, ele însele
• grupa de vârsta 14-19 ani, în ce-i priveste pe
  cei infectati cu HIV/SIDA, pe homosexuali, rromi
  sau maghiari. Interesant de observat, la grupa de
  vârsta 20-24 de ani, exista o perceptie mai
  puternica a discriminarii pozitive (avantajare) a
  tinerilor în ce priveste accesul pe piata muncii
  
• zona Moldovei (regiunea N-E)

76

• Ca si anul trecut, toleranta cea mai redusa a
  tinerilor este fata de fostii dependenti de
  droguri, fata de persoanele infectate cu
  HIV/SIDA, fata de homosexuali si fata de rromi.
• Toleranta fata de grupuri minoritare de diverse
  tipuri (etnice, sexuale, religioase etc.) a fost
  masurata pe 3 niveluri acceptare/respingere fata
  de persoanele apartinând acestor grupuri în
  calitate de vecini, prieteni, membri ai familiei.
• Gradul de acceptare/respingere a persoanelor ca
  vecini, indica masura în care relatiile
  intergrupuri pot asigura o convietuire
  neconflictuala nivelul de acceptare cel mai
  redus se manifesta fata de fostii dependenti de
  droguri, homosexuali, persoanele infectate cu
  HIV/SIDA, precum si fata de rromi (categorii care
  întrunesc un grad de acceptare sub 10) nici
  fata de celelalte categorii supuse evaluarii
  (neoprotestanti, maghiari, persoane provenind din
  institutii de ocrotire, persoane cu handicap,
  refugiati) gradul de acceptare nu depaseste o
  medie de 20.
• Gradul de acceptare/respingere a persoanelor ca
  prieteni indica masura în care tinerii se
  plaseaza la o distanta sociala mai mica în raport
  cu membrii grupurilor minoritare supuse
  evaluarii, respectiv disponibilitatea de
  acceptare a acestora în cercuri apropiate lor
  desi ierarhia celor mai putin acceptate categorii
  se pastreaza în linii mari, gradul de acceptare
  este usor mai redus

77

• Gradul de acceptare/respingere a persoanelor ca
  membri ai familiei indica masura în care tinerii
  sunt dispusi sa aiba relatii de maxima apropiere
  cu persoane apartinând acestor grupuri, relatii
  echivalente cu relatiile de familie aceleasi
  categorii înregistreaza nivelurile de acceptanta
  cele mai reduse, în categoria celor care
  întrunesc mai putin de 10 alaturându-se, de
  aceasta data, maghiarii si persoanele provenind
  din institutii de ocrotire se remarca, la acest
  nivel, o scadere generala a gradului de acceptare
  (fata de toate categoriile supuse evaluarii).
• Perceptia relatiilor dintre români si maghiari
  este destul de segmentata. O treime considera ca
  acestea sunt relatii de colaborare, o treime
  considera ca acestea sunt relatii de ignorare
  reciproca, iar o cincime le vad drept relatii
  conflictuale.
• În cazul relatiilor dintre români si rromi,
  perceptia tinerilor este mai degraba negativa
  36 dintre subiecti cred ca avem de-a face cu
  relatii confictuale, si doar 18 ca sunt relatii
  de colaborare.
• Relatiile dintre maghiari si rromi sunt mai putin
  vizibile pentru tineri. O treime dintre ei se
  abtin sa dea un verdict asupra tipului de relatie
  dintre aceste doua grupari etnice. Din optiunile
  exprimate, cei mai multi considera ca este vorba
  de ignorare reciproca.
• Regiunile în care perceptia relatiilor
  interetnice este mai buna (relatii de colaborare)
  sunt Nord-Vestul si Centrul, iar cele în care
  aceasta indica relatii conflictuale mai
  accentuate sunt Nord-Estul, Sud-Muntenia,
  Sud-Vestul si Centrul. Centrul are o pozitie
  ambivalenta în acest caz, probabil datorita
  experimentarii convietuirii etnice.

78
Care este prioritatea dvs. în viitorul apropiat
(în urmatorii 2-3 ani)?

79
Cât de importante sunt urmatoarele aspecte în
viata dvs? (procentul celor care le considera
foarte importante/ destul de importante)
80
Din lista urmatoarelor valori, va rugam sa ne
spuneti care sunt cele mai importante pentru
dvs, în ordinea importantei (ponderea din
cazuri, pentru cea mai importanta din trei
alegeri posibile)
81
În localitatea dvs. si în cele învecinate,
considerati ca urmatoarele categorii de persoane
sunt avantajate sau dezavantajate în ceea ce
priveste accesul la locuri de munca? (procentul
celor care le considera dezavantajate)
82

În ce masura ati fi de acord sa aveti ca vecini...

83

În ce masura ati fi de acord sa aveti ca
prieteni...
Ponderea celor care raspund în mare sau în
foarte mare masura.
84
În ce masura ati fi de acord ca din familia dvs.
sa faca parte....
85

Dintre urmatoarele expresii, care credeti ca
descrie cel mai corect realitatea, în ceea ce
priveste relatiile dintre românii si maghiarii
din România?
86

Dintre urmatoarele expresii, care credeti ca
descrie cel mai corect realitatea, în ceea ce
priveste relatiile dintre românii si rromii din
România?
87

Dintre urmatoarele expresii, care credeti ca
descrie cel mai corect realitatea, în ceea ce
priveste relatiile dintre maghiarii si rromii din
România?
88

• Note metodologice
• Au fost folosite mai multe modalitati pentru a
  testa semnificatia statistica a diferentelor
  observate. Astfel, la întrebarile Q20, Q26, Q37,
  Q41, încrucisate cu toate celelalte variabile
  socio-demografice (sex, grupa de vârsta, mediul
  de rezidenta, regiunea de dezvoltare) a fost
  utilizata valoarea reziduala ajustata pentru un
  nivel de încredere de 95 (valorile mai mari sau
  egale cu 2). Pentru variabila Q36 au fost
  considerate semnificative diferentele mai mari de
  5.6 (dublul erorii maxime admise pentru
  esantionul total) între optiunile exprimate
  pentru fiecare valoare în interiorul categoriilor
  variabilei independente.
• Pentru variabilele Q38, Q39, Q40 a fost folosit
  testul pentru încrucisarea cu variabilele sex si
  mediu de rezidenta, valoarea reziduala ajustata
  pentru încrucisarea cu variabila grupa de vârsta,
  si testul Tamhane pentru încrucisarea cu
  variabila regiune de dezvoltare. În acest din
  urma caz, s-a construit un indice sintetic (de
  tip IOPD) pentru fiecare categorie de grupuri
  prezentate spre evaluare, din cele trei
  întrebari.

89
STIL DE VIATA
90

• Tinerii apreciaza ca se orienteaza, în general,
  catre un stil de viata sanatos, acordând
  importanta alimentatiei (consumului de alimente
  naturale, fara aditivi sau conservanti) si
  declarând ca evita abuzul de substante
  psihoactive (cafea, alcool, tutun) si
  automedicatia.
• Totusi, consumul de alimente de tip fast-food
  este foarte ridicat în rândul tinerilor de pâna
  la 25 de ani. 46 dintre tinerii între 20-24 ani
  si 44 dintre cei între 14-19 ani consuma
  frecvent astfel de produse. Optiunea pentru
  fast-food este cel mai des întâlnita în rândul
  elevilor si studentilor (45) comparativ cu
  tinerii activi pe piata muncii (32) sau cu cei
  inactivi (27). De asemenea, aceasta categorie de
  alimente este mult mai consumata în mediul urban
  (41) decât în cel rural (27). La nivel regional
  cel mai ridicat consum de alimente de tip
  fast-food se înregistreaza în Bucuresti-Ilfov
  (48) si în regiunea Sud-Muntenia (40), în timp
  ce în regiunile Centru si N-E se înregistreaza
  cele mai scazute valori (27, respectiv 30).
• Atât fumatul cât si consumul de cafea si alcool
  înregistreaza cresteri semnificative pentru grupa
  de vârsta 20-24 ani 16 dintre tinerii între
  14-19 ani fumeaza des sau destul de des, 23
  dintre ei beau cafea si 5 dintre ei consuma
  alcool în acelasi mod, în timp ce pentru tinerii
  de 20-24 de ani aceasta frecventa a consumului se
  înregistreaza la 33 pentru fumat, la 44 pentru
  consumul de cafea si la 10 pentru consumul de
  alcool. Cafeaua este foarte mult consumata de
  catre toate categoriile de tineri. La nivel
  regional cel mai ridicat consum se înregistreaza
  la tinerii din S-V si Bucuresti-Ilfov si cel mai
  redus la cei din Vest. Fumatul este, de asemenea,
  o prezenta substantiala în rândul tinerilor 35
  dintre tinerii investigati se declara fumatori si
  14 fumeaza aproximativ un pachet de tigari pe
  zi. Fumatul este mai des întâlnit printre baieti
  iar la nivel regional prezenta sa este mai
  ridicata în regiunile Bucuresti-Ilfov, Centru si
  S-E si mai redusa în regiunile de Vest si S-V.
  Consumul de alcool este de asemenea, mai frecvent
  în cazul baietilor iar la nivel regional este mai
  des întâlnit în Sud si S-V.

91

• Principalele activitati de timp liber sunt
  vizionarea programelor TV si citirea ziarelor si
  revistelor. În anul 2008 ponderea tinerilor care
  opteaza zilnic pentru petrecerea timpului liber
  in fata televizorului a crescut simtitor ajungand
  la 80 (de la 63 anul trecut). Comparativ cu
  2007, cele mai reduse optiuni raman în continuare
  mersul la cinematograf si la spectacole de
  teatru, opera si concerte de muzica clasica. Se
  constata o modalitate pasiva de petrecere a
  timpului liber în rândul tinerilor, vizionarea
  programelor TV si citirea ziarelor/revistelor,
  ocupând ponderea cea mai mare în bugetul de timp
  liber în detrimentul activitatilor fizice (sport,
  exercitii fizice) care detin o pondere redusa.
• Un reper semnificativ pentru modul în care
  tinerii aleg sa-si petreaca timpul liber sunt
  relatiile interumane, astfel ca, pentru jumatate
  dintre ei, compania prietenilor reprezinta una
  dintre cele mai frecvente optiuni (zilnica pentru
  23 si de 2-3 pe saptamâna pentru 39).
• În anul 2008 a crescut utilizarea computerului si
  a internetului de catre tineri. Computerul si
  internetul sunt folosite de catre 1/3 dintre
  tineri drept instrumente de lucru, pentru
  comunicare si pentru informare. Exista însa în
  continuare decalaje semnificative între tinerii
  din mediul urban care folosesc computerul
  frecvent (zilnic sau de 2-3 ori pe saptamana) în
  proportie de 79, iar internetul în proportie de
  75, comparativ cu cei din mediul rural unde doar
  51 dintre tineri folosesc computerul atat de
  frecvent iar internetul doar 36. Se mentin
  diferente semnificative si între regiunile de
  dezvoltare, calculatorul fiind folosit cel mai
  frecvent în Bucuresti-Ilfov (92), N-V (76) si
  cel mai putin folosit în S-V (44).

92
Optiuni de consum ()
93
Dinamica consumului de alimente ()
94
Dinamica consumului de substante psihoactive ()
95
Dinamica utilizarii frecvente a computerului ()
96
Optiunile principale de utilizare ale
computerului ()
97
Optiunile principale de utilizare ale
internetului ()
98
Principalele optiuni de petrecere a timpului
liber ()
99
MOBILITATEA EXTERNA ÎNTRE FAPTE SI INTENTII
100

• Turismul în strainatate
• Desi doar un sfert dintre tineri au fost în
  strainatate pentru turism (24), interesul este
  mult mai ridicat jumatate dintre tinerii din
  România intentioneaza sa îsi petreaca vacanta în
  alta tara
• Exista o diferentiere regionala semnificativa
  pentru turismul extern
• Tinerii din regiunea Bucuresti-Ilfov au fost în
  strainatate pentru turism mai mult decât cei din
  alte regiuni - 46, comparativ cu 36, maximul
  pentru alta regiune
• Tinerii din regiunea Bucuresti-Ilfov, cei din
  regiunea N-V si cei din Centru intentioneaza sa
  plece în strainatate pentru turism mai mult decât
  cei din alte regiuni 71, respectiv 65, 64,
  comparativ cu 43 pentru regiunea N-E
• Cu o intensitate medie, mediul de rezidenta
  determina diferentieri în ceea ce priveste
  intentia pentru turismul extern
• Tinerii din mediul urban vor sa plece în
  strainatate pentru turism mai mult decât tinerii
  din rural 57 comparativ cu 40.

101

• Munca temporara în strainatate
• 32 dintre tineri au declarat ca cineva din
  familia lor a lucrat în strainatate
• 12 dintre tineri au lucrat în strainatate
• 29 dintre tineri intentioneaza sa plece din tara
  pentru a munci. Alti 10 si-au exprimat indecizia
  pentru acest aspect.
• Cu o intensitate medie, exista diferentieri
  regionale si de statut profesional în ceea ce
  priveste munca în strainatate
• Tinerii din Nord-Est intentioneaza sa plece din
  tara pentru a munci mai mult decât tinerii din
  alte regiuni 51, comparativ cu 35 pentru Vest
  si N-V
• Tinerii inactivi, pe piata muncii sau în sistemul
  educational, intentioneaza sa plece din tara
  pentru munca mai mult decât tinerii care sunt
  activi pe piata muncii sau decât elevii si
  studentii 43, comparativ cu maximul de 34
  pentru tinerii din alte categorii
• Cele mai atractive destinatii pentru cei care
  intentioneaza sa lucreze în strainatate sunt
• Italia (23)
• Spania (23)
• Germania (10)
• Anglia (10)
• Diferenta pâna la 100 este data de optiunile
  pentru celelalte tari. Baza pentru care au fost
  calculate procentele este data de cei care au
  declarat ca au în intentie sa plece din tara
  definitiv sau pentru munca temporara.

102

• Migratia externa motive si planuri de viitor
• Principalul motiv pentru care tinerii vor sa
  plece din tara este dorinta de a se realiza pe
  plan material
• Tinerii inactivi pe piata muncii au invocat
  faptul ca nu le ajung banii pentru traiul zilnic,
  mai mult decât ceilalti
• 11 dintre tineri au intentia de a pleca în
  strainatate pentru studii. Elevii/studentii sunt
  mai preocupati de studiile în strainatate, fiind,
  însa, un plan pentru viitorul îndepartat (mai
  mult de 3 ani).
• Desi 10 dintre tineri au intentia sa plece din
  tara anul acesta, doar 4 au declarat ca aceasta
  este prioritatea lor pentru viitorul apropiat
  ceea ce poate fi un indiciu ca migratia este o
  chestiune de sansa si de actiune de moment.

103

• Tendinte de schimbare în migratia externa
• Fata de anul trecut a crescut putin ponderea
  celor care au fost în strainatate pentru turism
  (6). Desi, în 2007, nu existau diferente în
  functie de venituri pentru turismul extern, în
  acest an ies în evidenta cei care îsi permit
  bunuri mai scumpe, desi cu restrângeri upper
  midle class.
• De asemenea, fata de 2007, a crescut ponderea
  celor care au în intentie sa plece în strainatate
  pentru turism cu 10, însa profilul
  noilor-veniti nu se diferentiaza în functie de
  venituri, ci în functie de preocuparile legate de
  resursele individuale (educatie, scoala,
  serviciu) si cele legate de resursele sociale si
  felul în care acestea sunt gestionate (coruptie).
• A scazut cu 9 ponderea celor care au în intentie
  sa plece în strainatate pentru munca, însa
  acestia se regasesc în categoria indecisilor
  (procentul celor care nu au în intentie munca în
  strainatate fiind la fel cu cel din 2007).

104
În ultimii ani
105
În ultimii ani, ati fost în strainatate pentru
turism? distributia în functie de regiune
106
Intentionati sa plecati în strainatate pentru ?
107
Intentionati sa plecati în strainatate pentru
turism?distributia în functie de regiune
La nivel national, ponderea celor care vor sa
plece în strainatate pentru turism este de 50
108
Intentionati sa plecati în strainatate pentru
turism?distributia în functie de mediul de
rezidenta
109
Intentionati sa plecati în strainatate pentru a
lucra, temporar, acolo?distributia în functie de
regiune
110
Intentionati sa plecati în strainatate pentru a
lucra, temporar, acolo? distributia în functie
de statut socio-profesional
111
Care este motivul principal pentru care doriti sa
plecati în strainatate?
112
PARTICIPARE CIVICA SI POLITICA
113

• Interesul tinerilor fata de viata politica
• Tinerii continua sa manifeste un interes redus
  fata de viata politica de la nivel local,
  national sau european mai mult, datele indica un
  dezinteres accentuat fata de viata politica la
  toate nivelurile, ce caracterizeaza aproximativ
  doua treimi dintre tineri fata de anul 2007, se
  remarca totusi o usoara scadere a dezinteresului
  în raport cu viata politica din localitatea
  proprie, fapt ce poate indica conturarea unei
  orientari politice pragmatice a tinerilor
• Mediile de interes (usor superioare în cazul
  populatiei masculine), desi scazute în general,
  cresc odata cu înaintarea în vârsta dar si cu
  cresterea nivelului de instructie sunt mai
  interesati de viata politica, tinerii cu nivel de
  instructie universitar si postuniversitar si cei
  din localitatile urbane de marime medie
• Viata politica la nivel european trezeste
  interesul tinerilor în cea mai mica masura,
  valorile acestei variabile fiind la fel de
  scazute si anul trecut
• Apartenenta la o organizatie neguvernamentala
  este puternic corelata cu interesul fata de viata
  politica tinerii membri ai organizatiilor sunt
  într-o masura mult mai mare interesati de viata
  politica atât la nivel local, cât si national si
  european

114

• Aproape un sfert dintre tineri discuta frecvent
  cu ceilalti despre cum merg lucrurile în
  localitatea lor si doar 16 , despre cum merg
  lucrurile în tara, în timp ce pentru aproximativ
  13 dintre ei, treburile publice, fie ele locale
  sau nationale, nu intra deloc în subiectele de
  conversatie cotidiana
• Avansarea în vârsta este asociata cu o crestere a
  frecventei discutiilor despre problemele publice,
  probleme abordate în conversatii mai degraba de
  barbati, de tinerii cu familii proprii si de
  tinerii cu nivel de instructie mai ridicat
  orasele de marime medie si mare (cu
  30.000-200.000), dar si mediul rural mai degraba
  decât cel urban in general, reprezinta un climat
  propice pentru acest tip de manifestare a
  interesului fata de problemele publice, in
  special fata de cele locale.
• Apartenenta la o organizatie neguvernamentala
  produce si aici diferentieri importante tinerii
  membri ai ONG-urilor discuta mult mai frecvent cu
  ceilalti despre cum merg lucrurile în tara si în
  localitatea lor
• Relatia tinerilor cu autoritatile locale si
  centrale
• Tendinta tinerilor de a se orienta catre
  problemele si instantele locale mai degraba decât
  centrale, tendinta comuna la nivel european,
  reiese si din perceptia acestora privind
  influenta hotarârilor luate de autoritati, asupra
  vietii lor si a familiei daca anul trecut,
  perceptia dominanta era ca viata lor este
  influentata în mai mare masura de hotarârile
  autoritatilor centrale, decât de cele ale
  autoritatilor locale, datele acestui an
  inverseaza ordinea, plasând autoritatile locale
  usor înaintea celor centrale în perceptiile
  tinerilor
• Tinerii cu nivel de instructie ridicat
  (universitar si postuniversitar) si cei din
  localitati urbane medii percep într-o mai mare
  masura faptul ca viata lor este influentata de
  hotarârile luate de autoritatile centrale si
  locale de asemenea, tinerii membri ai unei
  organizatii neguvernamentale percep efectele
  politicilor publice într-o masura mult mai mare
  decât ceilalti

115

• Tendinte pozitive se constata si în ceea ce
  priveste conturarea unei competente civice
  subiective a tinerilor ponderea tinerilor care
  se evalueaza a fi în pozitia de a influenta
  deciziile publice locale sau nationale, desi
  ramâne scazuta, înregistreaza cresteri fata de
  anul trecut, în raport cu ambele niveluri 12,4
  fata de 7 dintre tineri se evalueaza a fi în
  pozitia de a influenta deciziile publice la nivel
  local la nivel national, cresterea este mai
  usoara, însa semnificativa, dat fiind ca este o
  tendinta consistenta si cu evolutiile altor
  indicatori
• Medii mai ridicate ale competentei civice
  subiective sunt specifice tinerilor din grupa de
  vârsta 30-35 ani, celor cu nivel de instruire
  universitar si postuniversitar si tinerilor din
  mediul rural (acestia din urma, mai ales în
  raport cu deciziile autoritatilor locale)
• Opinii politice, încredere si satisfactie în
  raport cu politica
• Mai putin de un sfert dintre tineri se simt
  reprezentati de un partid aflat pe scena politica
  actuala barbatii si persoanele active pe piata
  muncii având studii superioare au opinii mai bine
  definite comparativ cu celelalte categorii
  femeile, persoanele cu studii reduse si
  persoanele inactive pe piata muncii sunt prezente
  într-o masura mai mare în rândul celor care nu se
  pot pronunta, dovedind perceptii si opinii
  politice nedefinite, dar si lipsa de interes fata
  de acest subiect.
• Aproape 70 dintre tineri sunt fie dezinteresati,
  fie neîncrezatori în personalitatile politice ale
  momentului. Singurele persoane care au cote de
  încredere peste 1 sunt Traian Basescu, care se
  bucura de încrederea a 13,5 dintre tineri si
  Gigi Becali, 3,5. Tinerii din orasele mari si
  cei cu nivel de instructie universitar si
  postuniversitar înregistreaza cotele cele mai
  mari de dezinteres, iar tinerii de 14-19 ani se
  simt cel mai putin reprezentati de
  personalitatile politice din România.

116

• Dintre tinerii cu drept de vot, aproximativ 40
  sunt nehotarâti cu ce partid ar vota sau afirma
  intentia de a nu vota la eventuale alegeri în
  viitorul apropiat. Cei care îsi exprima optiuni
  de vot (aprox. 60) mentioneaza urmatoarele
  partide, în ordinea frecventei optiunilor PD-L
  20, PSD 15, PNL 12, PNG 4, PRM 1,4.
  Celelalte partide mentionate au ponderi de sub 1
  în ansamblul optiunilor tinerilor. Profilurile
  votantilor principalelor partide, dupa
  variabilele socio-demografice importante sunt
  destul de eterogene, exceptând votantii PSD, care
  se situeaza mai ales în categoriile cu nivel
  redus de educatie, din mediul rural, în special
  din regiunea Sud Muntenia.
• Nemultumirea tinerilor fata de activitatea
  institutiilor centrale ale statului se mentine
  consistenta, desi înregistreaza o scadere usoara
  comparativ cu anul trecut (35 dintre ei se
  declara nemultumiti sau foarte nemultumiti, fata
  de 41 în 2007). Gradul de multumire fata de
  activitatea autoritatilor locale este mai mult
  decât dublu în raport cu gradul de multumire fata
  de activitatea institutiilor centrale ale
  statului (36 fata de 15) ponderea mare a celor
  nici multumiti, nici nemultumiti (peste o
  treime), împreuna cu procentul semnificativ al
  non-raspunsurilor, indica absenta unor opinii
  consolidate pe acest subiect, absenta legata
  probabil si de masura redusa în care tinerii se
  considera a fi în pozitia de a evalua si
  influenta activitatea autoritatilor
• Gradul de multumire în raport cu institutiile
  locale este mai mare pentru tinerii din regiunile
  Vest si Centru si pentru cei din orasele
  medii-mari (100.000-200.000 loc.) mediul rural
  înregistreaza cote ale multumirii mai ridicate
  atât în raport cu activitatea institutiilor
  centrale cât si locale

117

• Apartenenta la organizatii neguvernamentale si
  implicarea în