ROLUL UNOR OLIGOELEMENTE ESENTIALE

1
ROLUL UNOR OLIGOELEMENTE ESENTIALE ÎN NUTRITIA
COPILULUI

• CONF. DR. CÂRDEI EUGEN
• CLINICA III PEDIATRIE

2

• Materia vie este compusa din
• - 12 elemente numite plastice (de
  constructie si combustie) N, Ca, C, Cl, H, Mg,
  O, P, K, Si, Na, S. care reprezinta 99,98 din
  masa corpului
• - oligoelemente (As, Br, Co, Cu, Fe, F, I, Mn,
  Mo, Ni, Se, V, Zn)
• Rolul acestor oligoelemente este acela de
  catalizatori, legate fiind de enzime
• Oligoelementul indispensabil unei reactii
  biochimice cere pentru a actiona o concentratie
  optima. Aceasta concentratie, desi foarte mica
  (fiind vorba de urme), trebuie sa fie totusi
  suficienta. Dar în afara unor anumite limite,
  apar efecte nefavorabile.

3
- o mica parte este legat de proteina de
transport (transferina), ca forma de tranzit
intre forma functionala si cea de depozit.
FIER

• - 25 - fier de depozit (sub forma de feritina
  sau hemosiderina )

• - 75 - fierul 'functional (in
  structura hemoproteinelor
  hemoglobina, mioglobina, peroxidaze,
  citocromi)

4
ROLUL FIERULUI
Are rol si în formarea si mentinerea mielinei si în sistemele dopaminergice. Alte enzime care contin fier (citocromii si citocromul C), prin participarea la transportul activ si transferul de electroni de la nivelul membranelor, sunt elemente esentiale ale lantului respirator, cu rol in producerea aeroba de energie la nivelul celulei Fierul din hemoglobina este important pentru transportul oxigenului la nivelul celulei Fe din mioglobina pentru producerea aeroba de energie necesara muschiului
5
FIER

• Un copil nascut la termen are, in momentul
  nasterii, o rezerva de fier de cca 250 mg,
  suficienta pina la virsta de 4 luni.
• Anemia in primele 6-8 saptamini nu este de cauza
  nutritionala, ci se datoreste scaderii cantitatii
  de hemoglobina si a precursorilor eritroizi, prin
  inhibitia postnatala tranzitorie a eritropoiezei,
  precum si datorita duratei de viata mai scurte a
  hematiilor incarcate cu Hb fetala.
• Prematurii necesita insa suplimentarea
  alimentatiei cu fier
• Dupa virsta de 6 luni cantitatea de fier
  necesara cresterii depinde exclusiv de sursele
  alimentare

6

• Alimentele contin fier sub 2 forme
• - legat de hem (in carne si peste cu
  biodisponibilitatea putin afectata de natura si
  compozitia mesei)
• - nelegat de hem (in toate alimentele de
  origine vegetala cu biodisponibilitate
  influentata de prezenta factorilor stimulatori si
  inhibitori ai absorbtiei)
• factori care stimuleaza absorbtia carnea,
  pestele, lactoza, lactoferina si acidul ascorbic
• factori care inhiba absorbtia fitatii din
  grau si din alte cereale, oxalatii din orez si
  spanac si polifenolii

7
NECESARUL DE FIER
Este de 6mg/zi pentru primele 5 luni si de 10 mg/zi pina la virsta de 1 an 1-10 ani 10mg 11-18 ani baieti 12mg 11-18 ani fete 15mg In primul an, de viata ca si la pubertate, ritmul accelerat de crestere determina sporirea nevoilor de fier .
8
DEFICITUL DE FIER

• Duce la o scadere a numarului si sensibilitatii
  receptorilor dopaminergici D2 si, in consecinta,
  la o diminuare in transmiterea impulsurilor
  nervoase cu scaderea performantelor mentale si
  cognitive

• Deficitul de fier determina, de asemenea, o
  crestere a sensibilitatii la infectii

9

• Cobaltul
• foarte putin reprezentat in organism, are o
  importanta deosebita in metabolismul acestuia.
  Acest microelement face parte din compozitia
  vitaminei B12, care, impreuna cu fierul,
  constituie un eficient factor antianemic.
• De asemenea, cobaltul dispune si de proprietati
  vasodilatatoare. In doze reduse, impreuna cu
  fierul si cuprul, el ia parte la formarea
  hematiilor. Acest mineral contribuie la
  autoapararea organismului, la mentinerea
  integritatii sistemului nervos, precum si la
  procesele de crestere.

10

• Cobaltul are rol in
• reglarea tensiunii arteriale
• mentinerea in parametri optimi a sistemului
  nervos, in special a celui vegetativ-simpatic.
• lipsa cobaltului poate avea drept consecinta
  disfunctii ale sistemului nervos, anemie, dar si
  dezvoltari nefiresti in cresterea celulara.
  Aceste simptome pot fi tratate si cu ajutorul
  vitaminei B12, nu doar cu administrarea
  suplimentelor de cobalt.

11

• CANTITATEA ZILNICA RECOMANDATA
• Cercetarile de pana acum nu au stabilit, in mod
  clar, un dozaj minim sau maxim in cazul
  cobaltului.
• Nivelul de cobalt din alimente este insa in
  stransa legatura cu solul in care a crescut
  planta sau animalul a carui carne o consumam.
• Studiile au aratat ca persoanele vegetariene
  convinse au un risc mai mare de a dobandi o
  carenta de cobalt decat cele care consuma in mod
  frecvent carne si fructe de mare, deoarece cele
  mai bune surse de cobalt sunt carnea, rinichii,
  ficatul, stridiile si scoicile. De asemenea, o
  cantitate importanta de cobalt se gaseste si
  laptele proaspat muls, consumat crud. Alte surse
  de cobalt sunt spanacul, varza, fasolea si
  algele marine. Uneori, cobaltul se gaseste si in
  cereale, dar, din pacate, organismul nu reuseste
  sa-l asimileze, deoarece in acest caz nu este
  parte componenta a moleculei de B12.

12

• Nichelul
• necesarul zilnic este de 1 mg pe zi la adulti si
  gravide. Cantitatea totala din organism este de
  10 mg, aportul facându-se prin consum de legume
  si fructe.
• Nichelul creste activitatea insulinei si scade
  tensiunea sanguina.
• Este necesar în metabolismul lipidic, glucidic si
  al vitaminei B 12.
• Carenta de nichel poate determina o absorbtie
  deficitara a fierului, iar excesul (prin
  inhalare) determina reactii alergice si tulburari
  respiratorii.

13
FLUOR

• Intra in compozitia oaselor si dintilor
• Protejeaza oasele, scade incidenta cariilor
  dentare
• Necesarul zilnic este de 1,5-3 mg
• Apa este o sursa apreciabila de fluor, dar
  continutul de fluor al apei de la robinet depinde
  de izvoarele de la care provine.
• Fluorul se mai gaseste in alimentele de origine
  marina si ceai
• Lipsa fluorului genereaza cariile dentare

14
CUPRU

• Forma esentiala din corpul uman este cea cuprica
  (Cu2)
• are rol în reactiile redox si în neutralizarea
  radicalilor liberi .
• Este component al unor enzime, numite cuprice
  ? citocromoxidaza implicata în
  sinteza mitocondriala a ATP-ului, importanta
  molecula macroergica
• ? feroxidaza I ceruloplasmina si feroxidaza
  II, care transforma fierul feros in fier feric,
  care la rândul sau se poate conecta de
  transportorul specific
• ? transferina dopamin-monooxigenaza (
  responsabila de formarea norepinefrinei din
  dopamina ) si monoamin-oxidaza ( MAO, cu rol in
  metabolismul diferitilor neurotransmitatori,
  inclusiv in degradarea serotoninei ).
• Cu este cofactor pentru enzime cu rol
  antioxidant,pentru factorul de crestere al
  fibroblastelor (bFGF), factorul de crestere
  endotelial vascular (VEGF) sau angiogenina

15

• Carenta de Cu determina anemie microcitara
  neresponsiva la Fe, dar rezolvata de Cu si este
  explicata de lipsa utilizarii hematopoetice a Fe
  in conditiile scaderii activitatii
  ceruloplasmice.O indicatie valoroasa poate fi
  leucopenia, care usureaza diferentierea anemiei
  datorate carentei de Cu, de cea feripriva. La
  sugarii cu deficienta de Cu apar si anormalitati
  de dezvoltare a sistemului osos, crestere
  necorespunzatoare si simptome neurologice.
• Risc crescut pentru a dezvolta carenta in Cu au
  prematurii (care nu au fost alimentati cu formule
  imbogatite ), sugarii cu diaree trenanta, sugarii
  si copiii care se refac dupa perioade de
  malnutritie, copiii cu sindroame de malabsorbtie
  (boala celiaca, sprue, sdr. de intestin scurt)
• Cu se gaseste in depozitul hepatic in momentul
  nasterii in cantitate de 50 din intreaga
  cantitate din organism
• Ratia de Cu indicata unui adult sanatos este de
  aproximativ 900mg/zi.
• Surse alimentare de Cu viscere (mai ales
  ficat), fructe de mare, seminte, cereale
  integrale. Aportul zilnic este, de regula,
  superior necesarului, desi o alimentatie redusa
  cantitativ si rafinata mentinuta timp indelungat
  , poate deveni deficitara.

16
SELENIU

• Necesarul zilnic este de 50-100mcg (fiind mai
  mare la barbati si la femeile care alapteaza
  respectiv 70mcg si 75mcg)
• Surse naturale carnea de vita, fasolea uscata,
  peste, oua, varza, germeni de bob, ceapa, rosii,
  germeni de grâu, tarâte de grâu
• Dintre simptomele intoxicatiei cu Se mentionam
  tulburari de mers si vedere, edeme ale
  pleoapelor, halena de usturoi, sialoree, colici
  abdominale, scadere în greutate, paralizii,
  caderea parului, hipotermie

17
SELENIU
Seleniul si vitamina E actioneaza sinergic, fiind recunoscute , impreuna cu Zn, pentru actiunea lor antioxidanta Mareste rezistenta tesuturilor la oxidare Aproape jumatate din cantitatea de Se din organismul masculin este concentrata in testicule si in portiunile de canale seminale adiacente prostatei
18
MOLIBDEN

• Necesarul zilnic de Mo este de 150mg pentru
  adult, alimentatia echilibrata satisfacand acest
  necesar
• Dintre sursele naturale amintim coacaze negre,
  mazare, fasole, cereale nedecorticate
• Mo face parte din structura unor enzime, are rol
  in mobilizarea Fe din rezervele hepatice si in
  procesul de crestere
• Nu se cunosc carente de Mo, fiind insa cunoscute
  cazuri de intoxicatii cu acest mineral, avand
  drept urmari aparitia anemiei feriprive, a
  diareei, precum si scaderea ritmului de crestere
  la copii

19
VANADIU

• Principalul rol al acestuia este inhibarea
  sintezei de colesterol in vasele sangvine,
  prevenind astfel aparitia placilor de aterom
• Nu sunt cunoscute afectiuni induse de carenta de
  vanadiu
• sursa naturala pestele

20
ROLUL MANGANULUI
Activeaza mai multe enzime si vitamine din organism vitamina C, arginaza, colina Intervine in producerea unor hormoni ca insulina, adrenalina noradrenalina Exercitarea functiilor vitaminei C (detoxifierea organismului, functia imuna, sinteza colagenului etc.) este conditionata de prezenta unor enzime, in care manganul este cofactor Activeaza arginaza, care are si ea functii detoxifiante prin eliminarea amoniacului din organism sub forma de uree, dupa combinarea cu bioxidul de carbon Previne afectarea tesuturilor, cauzata de oxidarea lipidelor, deoarece este component al enzimei mangan-superoxid-dismutaza Are rol important in metabolismul glucozei si sinteza glicoproteinelor, deoarece celulele beta pancreatice au nevoie de mangan
21
NECESARUL ZILNIC DE MANGAN
0-6 luni 0,3-0,6 mg 7-12 luni 0,6-1 mg 1-3 ani 1-1,5 mg 4-6 ani 1,5-2 mg 7-10 ani 2-3 mg Peste 11 ani 2-5 mg
Surse dietetice de mangan Alimentele cu
continut ridicat de mangan sunt cerealele
integrale, vegetalele verzi, sfecla, fasolea
verde, nucile si ananasul.
22
IOD

• mineral esential pentru functionarea normala a
  glandei tiroide, care prin hormonii tiroidieni
  stimuleaza procesele eliberatoare de energie si
  controleaza cresterea si dezvoltarea
  organismului, inclusiv a creierului.
• Provenit din dieta, sub forma de ioduri si iodati
  si absorbit la nivelul tubului digestiv, iodul
  ajunge la glanda tiroida transportat de
  proteinele plasmatice. La nivelul foliculilor
  tiroidieni, iodul se cupleaza cu tirozina,
  conducand la formarea hormonilor triiodtironina
  (T3) si tetraiodtironina (T4), care controleaza
  metabolismul carbohidratilor si lipidelor. De
  asemenea, tiroxina ajuta transformarea
  carotenului in vitamina A.
• Iodul este abundent in apa marilor si oceanelor,
  de aceea pestele oceanic, fructele de mare si
  algele marine sunt cele mai bogate surse de iod
  din alimentatie.
• Unele vegetale, precum si apa de baut, sunt si
  ele o sursa de iod, dar continutul in iod al
  acestora variaza, in functie de concentratia
  acestui element in sol.
• Sarea iodata poate fi o sursa dietetica de iod
  foarte importanta

23

• Laptele matern are un continut crescut de iod,
  care poate asigura necesarul pentru sugarii
  alimentati natural.
• Formulele pentru sugari trebuie sa contina 35
  µg/zi
• Legume ( varza, conopida, napii si guliile),
  contin in mod natural substante (tiocianati si
  izotiocianati), care au o actiune competitiva cu
  iodul, pe care il deplaseaza din combinatiile lui
  impiedicand astfel acumularea iodului in tiroida.
  Aceste legume, contin si goitrina, substanta care
  interfereaza biosinteza hormonilor tiroidieni.
• Excesul de fluor din apa si alimente poate
  favoriza carenta de iod, deoarece fluorul este
  mai reactiv decat iodul si intra in competitie cu
  acesta. De aceea, acolo unde se practica
  fluorurarea apei potabile, raportul fluor/iod
  trebuie controlat. Concentratia crescuta de
  calciu si magneziu, caracteristica apelor dure,
  diminueaza absorbtia
• Starile fiziologice si conditiile de mediu, care
  maresc consumul energetic al organismului
  determina o nevoie mai mare de hormoni
  tiroidieni. De aceea, copiii si adolescentii
  necesita cresterea aportului dietetic de iod.
• Carenta sa genereaza gusa si hipotiroidism

24
NECESARUL DE IOD
0-1 an 40-50 µg 1-3ani 70 µg 4-6ani 90 µg 7-10 ani - 120 µg Peste 11 ani 150 µg Necesarul de iod pentru adult este de 50-100 µg/zi , dar este necesara o suplimentare de 25-50 in timpul sarcinii si la femeile care alapteaza
25
LITIU

• Se gaseste in apa marii, in plante si tesuturi
  animale (50 in muschi)
• Se foloseste in psihiatrie in tulburari afective
  bipolare, anxietate, hiperemotivitate, depresii
  recidivante, abulie, insomnia anxiosilor.

26
CONCLUZII

• Desi se gasesc in cantitate foarte mica in
  organism ( aprox. doua miimi) sunt
  indispensabile vietii
• Rolul acestora este de catalizatori, fiind legate
  de enzime
• Utilizarea in practica a oligoelementelor trebuie
  facuta cu discernamint pentru a nu deregla
  procesele enzimatice si functiile biochimice de
  sinteza
• Oligoelementele sunt doar un tratament adjuvant
  altor mijloace terapeutice.

27

• Bibliografie
• Black MM - Zinc deficiency and child development,
  Am J Clin, Nutr.68 pp.4645-4695, 2000.
• Berdanier CD - Advanced Nutrition and Human
  Metabolism, Ed. III, Belmont, California
  Wadsworth/Thomson Learning,1999.
• Ciofu C - Nutritie si alimentatie. In Ciofu E.,
  Pediatrie, ed. I, 2001 pp. 90-92.
• Groff JL, Gropper SS - Advanced Nutrition and
  Human Metabolism, Ed. III, Belmont,California
  Wadsworth/Thomson Learning,1999.
• Hurtado EK - Early Childhood anemia and mild and
  moderate mental reyardation, Am J Clin Nutr,
  69115-119, 1999.
• Lonnerddal B - Dietary Factors Influencing Zinc
  Absorbtion. Zinc and Health. J Nutr, 2000 p.130.
  
• Lozoff B si colab. - Iron Deficiency anemia and
  iron therapy effects on infant developmental test
  performance. Pediatrics, 79, 2003981-995.

28

• Walter T si colab. - Iron deficiency
  anemiaadverse effects on infant psihomotor
  development. Pediatrics, 84,1989p.7-17.
• Hurgoiu Voichita "Alimentatia copilului sanatos
  si bolnav- Ed. Medicala Bucuresti 1999
• V.Marcu, M.Marinescu - Educatia omului de azi
  pentru lumea de mâine Ed. Universitatii Oradea
  2003
• Thierry Souccar - Revolutia vitaminelor-alimentat
  ie pentru sanatate Ed. Compania 2002