Factori determinanti - PowerPoint PPT Presentation

About This Presentation
Title:

Factori determinanti

Description:

Factori determinan i n r sp ndirea i adaptarea la mediu a organismelor vii Prof. Pop Aurel 1. Factori abiotici Bioritmuri circadiene i sezoniere Ritmuri ... – PowerPoint PPT presentation

Number of Views:1354
Avg rating:3.0/5.0
Slides: 24
Provided by: 6297122
Category:

less

Transcript and Presenter's Notes

Title: Factori determinanti


1
Factori determinanti în rãspândirea si adaptarea
la mediu a organismelor vii
  • Prof. Pop Aurel

2
1. Factori abiotici
  • Bioritmuri circadiene si sezoniere

3
  • Ritmuri biologice la plante

4
  • Modificarile factorilor abitoci (lumina,
    temperatura, umiditate etc) determina schimbari
    în fizionomia si activitatea vietuitoarelor, deci
    si a plantelor.
  • Variatiile produse de alternanta zi - noapte se
    numesc variatii diurne (sau circadiene), iar cele
    produse de alternanta anotimpurilor se numesc
    variatii sezoniere.

5
  • Fizionomia plantelor se schimba vizibil foarte
    mult, mai ales, datorita ritmului sezonier.
  • În tara noastra, din punct de vedere ecologic, se
    succed 6 sezoane
  • prevernal (1 III- 1 V)
  • vernal (1 V- 15 VI)
  • estival (15 VI- 15 VIII)
  • serotinal (15 VIII- 15 IX)
  • autumnal (15 IX- 1 XI)
  • hiemal (1 XI- 1 III).

6
  • Anotimpurile produc modificari cantitative si
    calitative ale factorilor ecologici din biotop,
    care determina schimbari atât în fizionomia
    plantelor cât si asupra functiei acestora în
    ecosistem.
  • Fiecare planta creste, se dezvolta, se înmulteste
    în anumite perioade ale anului, caracteristice
    fiecareia.
  • Primavara (sezonul prevernal) natura se trezeste
    la viata. Se mareste durata zilei si cresc
    temperatura aerului si umiditatea solului. Apar
    mai întâi plantele cu ciclu biologic scurt cum
    sunt ghioceii, apoi viorelele si brebeneii.
  • Dupa infrunzirea arborilor, aceste plante intra
    în repaus pâna primavara viitoare.

7
  • Vara (sezonul vernal 1 V- 15 VI si sezonul
    estival 15 VI- 15 VIII) durata zilei este maxima,
    iar temperatura este foarte ridicata. Aceasta
    este perioada de maxima intensitate a
    fotosintezei si deci de activitate a plantelor.
    Acum înfloresc si fructifica cele mai numeroase
    plante.
  • La sfârsitul verii apar primele semne de
    încetinire a cresterii plantelor, iar daca vara
    este secetoasa, la unele plante, frunzele se
    îngalbenesc si se vestejesc.

8
  • Toamna (sezonul serotinal 15 VIII- 15 IX si
    sezonul autumnal 15 IX- 1 XI), o data cu
    echinoctiul de toamna, începe scaderea zilei si a
    temperaturii. Fotosinteza îsi reduce intensitatea
    si ca urmare frunzele se îngalbenesc si cad.
  • Caderea masiva a frunzelor are loc dupa ce o
    serie de substante nutritive s-au acumulat în
    diferite tesuturi si organe ale plantelor.
  • Toamna sunt putine plante care înfloresc
    (brândusa de toamna, crizantemele)

9
  • Iarna (sezonul hiemal 1 XI- 1 III) temperatura
    scade si dispare aproape toata vegetatia
    ierboasa, care-si pierde de obicei organele
    aeriene, ramânând fie în pamânt (numai radacinile
    si tulpinile subterane), fie fructele sau
    semintele, care pot rezista sub stratul de zapada
    si, în general, la temperaturile scazute din
    timpul iernii.
  • Împotriva frigului oamenii îngroapa vita de vie
    si cultiva diferite legume în sere si solarii.
  • Pomii si majoritatea arbustilor ramân golasi, cu
    exceptia majoritatii coniferelor la care frunzele
    sunt verzi si nu cad în timpul iernii.

10
Ritmurile biologice la animale
11
  • Ca si la plante, în viata animalelor se
    înregistreaza anumite ritmuri biologice,
    determinate de variatiile unor factori abiotici
    care se repeta la intervale regulate de timp.
  • Animalele au un ritm de viata legat de alternanta
    zilelor si a noptilor, deci un ritm circadian.
    Majoritatea lor îsi desfasoara activitatea ziua
    se misca, îsi cauta hrana, se înmultesc.
  • Noaptea stau în repaus. Acestea sunt animalele
    diurne (vrabia, albina, gusterul, pitigoiul,
    vulpea, veverita).

12
  • Alte animale sunt active noaptea. Acestea sunt
    animale nocturne (ariciul, liliacul, soarecele
    cucuveaua, privighetoarea).

13
  • Tântarul si fluturele cap de mort sunt animale
    active numai seara ele sunt animale crepusculare

14
  • Animalele au si un ritm de viata legat de
    alternanta anotimpurilor, deci un ritm sezonier.
  • Unele animale, în anumite perioade ale anului, se
    deplaseaza la distante mari, de obicei în grup,
    pentru gasirea hranei, a unor locuri de iernat
    sau pentru reproducere. Aceste de plasari în
    spatiu se numesc migratii.

15
  • Cerbii si vulpile coboara iarna din zonele mai
    înalte ale muntilor, în zonele mai joase, unde
    clima este mai putin aspra, si hrana se gaseste
    mai usor.

16
  • Berzele, rândunelele, gâstele si ratele
    salbatice sunt pasari migratoare, care pleaca
    toamna spre tarile calde si se întorc primavara
    pentru cuibarit.
  • Ele parcurg distante mari, ziua orientându-se
    dupa soare, iar noaptea dupa stele.

17
  • Pestii migratori se deplaseaza din mari în
    bancuri si depun icrele de obicei în fluvii sau
    râuri.
  • Uneori, ei parcurg distante foarte mari. La noi
    în tara, sturionii migreaza din Marea Neagra la
    gurile Dunarii, unde-si depun icrele negre

18
  • Multe animale, o data cu venirea iernii, îsi
    încetinesc functiile organismului. Ele fie
    hiberneaza, fie intra într-un somn de iarna.
  • Aricii, melcii, liliecii, amfibienii, reptilele
    sunt animale care hiberneaza.
  • În timpul hibernarii, ele nu se misca, nu se
    hranesc, iar bataile inimii si respiratia sunt
    rare, temperatura corpului scade (în jur de 5oC).

19
  • Ursul, bursucul, veveritele, cârtitele,
    hârciogii, albinele intra într-un somn de iarna.
  • Functiile lor metabolice sunt putin modificate,
    iar temperatura corpului scade doar cu câteva
    grade.
  • Daca sunt deranjate, animalele amortite se
    trezesc unele se trezesc din când în când, pentru
    a se hrani cu proviziile strânse în timpul verii.

20
  • Cele mai multe mamifere sunt active iarna si au,
    ca adaptare, corpul acoperit cu o blana mai deasa
    decât în timpul verii

21
  • Pestii (crapul, salaul, somnul) pe timp de iarna,
    ca adaptare stau în gropile mâloase de pe fundul
    apei si nu se hranesc.

22
  • În regiunile desertice si în cele în care exista
    un anotimp secetos si unul ploios multe specii de
    animale (de exemplu unii amfibieni) cad într-un
    somn asemanator cu somnul de iarna numit somn de
    vara. Animalele devin active numai în anotimpul
    ploios.

23
Sfârsit
Write a Comment
User Comments (0)
About PowerShow.com