Antibioterapia de prima intentie - PowerPoint PPT Presentation

1 / 27
About This Presentation
Title:

Antibioterapia de prima intentie

Description:

... (Tienam),meropenem(Meronem), ertapenem(Invanz)-AB cu spectru ultralarg, folosite in tratamentul infectiilor severe, in terapia de dez-escaladare Clasificarea ... – PowerPoint PPT presentation

Number of Views:43
Avg rating:3.0/5.0
Slides: 28
Provided by: ANDR1026
Category:

less

Transcript and Presenter's Notes

Title: Antibioterapia de prima intentie


1
Antibioterapia de prima intentie
2
Definitii
  • Sepsis infectie cu manifestari sistemice
  • Sepsis sever sepsis disfunctie de organ sau
    hipotensiune severa
  • Soc septic hipotensiune indusa de sepsis,
    persistenta in ciuda hidratarii corespunzatoare

3
Infectie documentata sau suspectata si
  • febra(38.3C)
  • hipotermie (lt 36C)
  • frecventa cardiaca gt 90 /min
  • tahipnee
  • alterarea starii mentale
  • edeme semnificative
  • hiperglicemia (plasma glucose 140 mg/dL) in
    absenta diabetului
  • sdr. inflamator
  • leucocitoza
  • leucopenia sau leucocite normale cu 10 forme
    imature
  • Plasma C-reactive protein gt 2 valoarea normala

4
  • Hipotensiune arteriala (TAs90 mm Hg TAm 70 mm
    Hg sau o scadere TAs de 40 mm Hg)
  • Disfunctii de organ
  • Hipoxemie arteriala
  • Oligurie acuta debit urinar 0.5ml/kg ora in
    ultimele 2 ore
  • Cresterea creatininei gt 0.5mg/dl
  • Anomalii ale coagularii (INR 1.5 sau PTT 60 sec)
  • Ileus
  • Trombopenie lt100000/mm3
  • Cresterea bilirubinei 4mg/dl
  • Cresterea lactatului

5
Resuscitare initiala in primele 6 ore
  • Resuscitare imediata la pacientii cu hipotensiune
    sau crestere de lactat
  • Obiectivele resuscitarii PVC 812 mm Hg
  • TA medie 65 mm Hg
  • Debit urinar 0.5 mLkg1hr1
  • Sat. O2 (VCS) 70
  • Daca sat O2 nu se mentine pev, transfuzie laHt
    30 si/sau dobutamina max. 20µg/kg/min

6
Diagnostic
  • obtinerea culturilor sa nu intarzie administrarea
    antibioticului
  • 2 sau mai multe hemoculturi
  • una sau mai multe hemoculturi sa fie percutane
  • o hemocultura din fiecare abord vascular peste 48
    ore
  • culturi din alte focare
  • imagistica

7
Antibioterapia 1
  • Antibioterapia in urgenta trebuie sa tina seama
    de
  • Necesitatea de a furniza pacientului cel mai bun
    tratament cu maxima rapiditate, adaptat fiecarei
    situatii
  • Asigurarea/pastrarea bazei de diagnostic
  • Asigurarea celui mai bun raport beneficiu/risc
    pentru pacient
  • Prevenirea instalarii rezistentei microbiene la
    AB(impactul ecologic asupra individului si a
    colectivitatii)

8
Antibioterapia 2
  • Orice antibioterapie trebuie sa respecte
    principiul celor 4 D
  • drug(medicament adecvat)
  • doza adecvata
  • durata suficienta
  • dez-escaladare

9
Antibioterapia de urgenta 1
  • Atunci cand prognosticul vital este pus sub
    semnul intrebariimeningite comatoase
  • Existenta socului infectios
  • Starea febrila la neutropenic
  • Atunci cand nu este necesara amanarea terapiei
    datorita diagnosticului evident, simplu si rapid
    pielonefrita ac

10
Antibioterapia de urgenta 2
  • Terenul
  • Splenectomizati
  • Neutropenici (mai ales dupa chimioterapie)
  • Grefa medulara
  • Sarcina
  • Diabet zaharat, mai ales decompensat
  • Ciroza

11
Indicatii formale
  • Purpura ac febrilaceftriaxona 1giv/adult,50mg/kg
    iv/copil
  • Sd meningian acut febril, dupa PL
  • Soc septic, dupa hemoculturi,in prima ora de la
    prezentare
  • Pielonefrita acuta mai ales la femeia gravida
  • Infectii grave ale partilor moi(dermohipodermita,f
    asciita necrozanta) care are nevoie si de aviz
    chirurgicalau asociate febrei bule, crepitatii,
    dureri intense, hipoestezie
  • Febra la toxicomani care necesita administrarea
    de antistafilococice in prima ora de la internare
    dupa recoltarea de 2 hemoculturi la o ora
    interval

12
De retinut !!!!
  • Antibioterapia este uneori doar unul din
    elementele de terapie in urgenta
  • Urgenta trebuie sa asigure si interventia
    chirurgicala, atunci cand este necesara(peritonita
    , obstacol urinar sau biliar)
  • Nu toate urgentele febrile sunt bacteriene !
  • (parazitare-malarie, virale, sau fungi)

13
Tratamentul antibiotic
  • pe criterii epidemiologice,
  • in functie de locul de manifestare al infectiei,
  • de teren,
  • de probabilitatea ca infectia sa fie comunitara
    sau nozocomialadeoarece gravitatea infectiei sau
    potentialele complicatii impun inceperea terapiei
    inaintea obtinerii rezultatelor microbiologice

14
Antibioterapia de prima intentie
  • Antibioterapia de dezescaladareutilizarea
    antibioticului cu spectrul cel mai larg indicat
    pentru tipul de infectie
  • Dupa obtinerea rezultatelor microbiologice si
    precizarea etiologiei, terapia se simplifica
    conform antibiogramei(antibio terapia tintita)

15
Antibioterapia de prima intentie
  • Este dificil de schematizat prea simplificata
    predispune la erori, prea complexa devine de
    nefolosit !
  • Esential este ca obiectivul principal
    eficacitatea, sa fie atins
  • Insuficienta renala concomitenta modifica doza si
    intervalul de administrare in functie de
    clearence-ul creatininei
  • Antibioticele supuse acestei ajustari sunt
    gentamicina, amikacina, ofloxacina, vancomicina,
    teicoplanina

16
  • Nu trebuie pierdute din vedere contraindicatiile
    relative sau absolute, precautiunile de
    folosire,posibilitate aparitiei efectelor
    adverse
  • Reevaluarea tratamentului este intotdeauna
    necesara dupa 12-14 ore de terapie initiala.

17
Alegerea antibioterapiei adecvate
  • Cat mai curand si in prima ora la sepsis sever si
    soc septic
  • Antibiotice cu spectru larg
  • Reevaluare zilnica a regimului de antibiotice
  • Limitarea duratei tratamentului la 7-10 zile
  • Se opreste daca sursa nu este infectioasa

18
Atitudinea in fata unei suspiciuni de infectie
  • Prelevare probe pentru etiologie
  • Initierea terapiei etiologice
  • prompt cu reducerea letalitatii/morbiditatii
  • adecvat in functie de
  • localizarea infectiei
  • suspiciunea etio
  • teren particular
  • severitate
  • Asanarea focarului septic

19
Alegerea schemei initiale de antibiotice
  • Epidemiologiegermeni frecventi si rezistenta
    regionala
  • Teren CI, antibiotic recent, status imun
  • Afectiunea actuala focare septice si
    severitate-mono sau asociere de antibiotice
  • Antibiotice disponibile si politici de
    antibioterapie

20
  • Terapie combinata la pacientii cunoscuti sau
    suspectati de pseudomonas
  • Combinatii empirice la neutropenici cu sepsis
    sever
  • Daca se utilizeaza combinatii empirice atunci nu
    mai mult de 3-5 zile apoi dezescaladare

21
Clasificarea antibioticelor
  • I.Betalactamine
  • A.Peniciline
  • B.Cefalosporine
  • C.Carbapeneme
  • II.Inlocuitori ai betalactaminelor in caz de
    sensibilizare sau rezistenta
  • Macrolide
  • Lincosamide
  • Vancomicina
  • Rifampicina
  • III.Aminoglicozide si polimixine
  • IV.Tetracicline
  • V.Cloramfenicol
  • VI.Chinolone
  • VII.Sulfamide

22
Clasificarea antibioticelor
  • I.BETALACTAMINE
  • Au structura chimica cu nucleu betalactamic,
    actioneaza prin interferarea sintezei peretelui
    bacterian cu actiune bactericida si pot fi
    inhibate de betalactamaze
  • Peniciline
  • 1.naturale
  • PG, PV, benzatinpenicilina
  • 2.semisintetice
  • Antistafilococicemeticilina,oxacilina
  • Aminopenicilineampi/amoxicilina
  • Amidinopenicilinemecilinam
  • Carboxipenicilinecarbenicilina,ticarcilina
  • Asocieri cu inhibitori de ßlactamaze
  • (Clavulanat de potasiu)
  • Augmentin, Timentin

23
Clasificarea antibioticelor
  • b.Cefalosporine-betalactamine cu spectru larg
  • Gen I cefalexina
  • Gen II cefuroxima,cefaclor
  • Gen III ceftriaxona, ceftazidima,cefotaxima,
    cefoperazona(in asociere cu sulbactam
    Sulperazona)
  • Gen IV cefepima, cefpiroma
  • Sunt AB care determina in 25din cazuri reactii
    alergice incrucisate cu penicilina
  • Sunt AB rezervate cazurilor severe de boala
  • c.Carbapeneme
  • Imipenem(Tienam),meropenem(Meronem),
    ertapenem(Invanz)-AB cu spectru ultralarg,
    folosite in tratamentul infectiilor severe, in
    terapia de dez-escaladare

24
Clasificarea antibioticelor
  • II.Inlocuitori de betalactamine (sensibilizare
    sau rezistenta)
  • a.Macrolide AB bacteriostatice cu mecanism de
    actiune asupra sintezei proteice
  • Eritromicina, spiramicina(Rovamycina)
  • b.Lincosamide
  • Lincomicina, clindamicina-sunt mai active pe
    stafilococ
  • Cea mai de temut r.a.este colita
    pseudomembranoasa determinata de Clostridium
    difficile
  • c. Vancomicina care interfera sinteza
    ARN-ului bacterian, indicata in tratamentul MRSA
  • d. Rifampicina, antistafilococic de rezeva si
    antituberculos

25
Clasificarea antibioticelor
  • III.AMINOGLICOZIDE
  • Antibiotice bactericide care inhiba sinteza
    proteinelor bacteriene
  • Gen I streptomicina, neomicina, kanamicina
  • Gen II gentamicina
  • Tobramicina, sisomicina
  • Gen III amikacina, netilmicina
  • R.a. oto,nefrotoxice, bloc neuromuscular
  • Polimixine
  • sunt bactericide cu actiune de alterare a
    membranei citoplasmatice
  • Polimixin B si Colistin
  • Actiune asupra bacililor G-

26
Clasificarea antibioticelor
  • IV. TETRACICLINELE
  • Bacteriostatice,se fixeaza de subunitatea
    ribozomala 30 S si inhiba sinteza proteinelor
    bacteriene
  • Tetraciclina, doxiciclina, minociclina
  • V.CLORAMFENICOLUL
  • Este bacteriostatic cu spectru larg actionand
    atat pe aerobi cat si pe anaerobi se elimina ca
    metabolit inactiv prin bila si urina
  • r.a. aplazie medulara de tip idiosincrazic si nu
    legata de doza
  • VI.COTRIMOXAZOLl(trimetoprim sulfametoxazol)
    care inlocuieste sulfamidele clasice

27
Clasificarea antibioticelor
  • VII.CHINOLONE- actiune prin inhibarea girazei,
    enzima care determina spiralarea AND-ului
    bacterian
  • Gen I acidul nalidixic(Negram)
  • Gen II nu mai sunt in uz datorita unei toxicitati
    accentuate
  • Gen III ciprofloxacina,norfloxacina,
    ofloxacina,levofloxacina(Tavanic),
    moxifloxacina(Avelox)
  • Chinolonele nu se administreaza la copii sub 13
    ani datorita afectarii cartilajelor de crestere
  • In afara de r a specifice fiecarei clase, toate
    AB induc dismicrobisme,sd de malabsorbtie,
    avitaminoze, interfera imunitatea
    postinfectioasa(favorizeaza aparitia de recaderi,
    reinfectii,cronicizare)
Write a Comment
User Comments (0)
About PowerShow.com