C e t a t i l e

1
C e t a t i l e
T A L M A C I U
T A L M A C E L

Judetul SIBIU
AVANSARE manuala !
2
Talmaciu (în dialectul sasesc Talmesch, germana
Talmesch, Tolmisch, Gross Talmatsch ) este un
oras în judetul Sibiu, cu o istorie
impresionanta, situat la 18km distanta de
resedinta de judet ( pe DN7 spre Râmnicu Vâlcea).
3
Orasul a fost atestat documentar, prima data, în
1265 Tolmach.
Istoricii cred ca localitatea poarta numele unui
trib peceneg, Talmagi.
4
Asezarea sa, la gura defileului Oltului, ia
marcat profund istoria. Astfel este demn de
remarcat ca la Boita (Caput Stenarum Capatul
Strâmtorii) romanii au construit un castru
puternic care strajuia iesirea din trecatoare a
drumului alutan ce ducea spre Cedonia, Ocna
Sibiului si Apulum.
5
Dupa colonizarea sasilor, Talmaciu, devine
resedinta unui scaun românesc cu acelati nume,
incluzând localitatile Talmacel, Boita, Turnul
Rosu, Racovita, Sebesul de Jos si Plopi (acum
disparut).
6
În perioada medievala, în apropierea localitatii,
se construieste o cetate de piatra.
7
Cetatea ( Landskrone ) a fost atestata documentar
prima oara în 1370, iar castelani de aici au fost
amintiti în 1418, 1419 si 1427, cetatea mai fiind
pomenita în 1434.
8
Ruinele de la Talmaciu.
Biserica abatiei de la Cârta.
Castelanii din Cuibul de nobili razvratiti (cum
apar într-un document al vremii) aveau relatii
încordate si cu abatia cisterciana de la Cârta si
posesiunile ei, dorind sa ia din veniturile
manastirii la care contribuiau satele românesti
din zona.
9
(No Transcript)
10
Vlaicu Voda
Cum ridicarea acestei cetati lua proportii
alarmante si prejudicia drepturile de libera
trecere între fratii români, VlaicuVoda
( 1364-1377), domnitorul Tarii Românesti începe
la 1369 o actiune de pedepsire a comitilor
trufasi din Talmaciu, dând foc Talmaciului si
facâd mari pagube cetatii.
11
(No Transcript)
12
(No Transcript)
13
(No Transcript)
14
Sasii din Talmaciu se plâng regelui Ludovic în
1370, iar acesta le promite ajutorul pentru
terminarea cetatii.
15
Ludovic.
În aceste circumstante a fost reparata si
extinsa, de sasi, în timpul regelui Ludovic cel
Mare zis si Maghiarul, (fiul lui Carol Robert
de Anjou, cel batut la Posada de Basarab Voda),
între 1369 si 1370.
16
Ea avea ziduri groase de 1,5m si înalte de 10m,
iar perimetrul ei de forma eliptica masura 600 de
pasi, dominând, de aici, tot tinutul, putând fi
observate orice miscari din Tara si Valea
Oltului, dinspre Sadu sau Sibiu. La vremea ei
era cea mai mare cetate din sudul Transilvaniei.
17
Matei Corvin
A fost stapânita de nobilii maghiari din
Talmaciu, care au intrat în conflict cu regele
Matei Corvin, care ordona (1453) ca întregul
sistem  de aparare sa intre sub administrare
saseasca.
18
În ciuda ordinelor repetate ale regelui Matei
Corvin, de a se demola cetatea, aceasta este
atestata ca functionala si amintita în documente
la 1480 si 1520, de unde rezulta ca aici, la
frontiera, chiar si deciziile regelui nu prea
erau executate. Este posibil ca, totusi, cetatea
sa fi ramas un punct strategic desi, în parte, a
fost demolata, urme ale acestei activitati
existând (gauri mari în zid sau bucati de ziduri
rupte).
19
(No Transcript)
20
Pe aici au trecut otomanii în timpul
incursiunilor prin Transilvania.
21
(No Transcript)
22
La 1599 aici, la Talmaciu, s-au regrupat trupele
lui Mihai Viteazul înaintea bataliei de la
Selimbar. În 1848 , lânga Talmaciu, au
loc lupte între trupele tariste si armate
generalului Bem, pentru ca la 1916 sa fie teatrul
actiunilor Armatei române în batalia Sibiului.
23
Zona cetatii se pare ca a fost folosita ca loc de
observare, de pe vremea dacilor pâna spre secolul
al XX-lea, conform materialului arheologic
descoperit.
24
Au fost descoperite fragmente de ceramica dacica,
dovada ca avantajele strategice ale acestui loc
au fost exploatate înca de pe vremea acestora,
desi nu s-au gasit urme de constructii din
aceasta perioada.
25
De curând arheologii au descoperit ceea ce ar fi
fost locuinta castelanului si a celor apropiati,
ramasa neterminata (considerata, în mod
nejustificat, ca fiind capela cetatii),
cunoscuta sub numele de palast, de forma
dreptunghiulara (14 x 6 m). Aceasta constructie
poate fi cauza mentionarii, într-un document, a
faptului ca cetatea nu a fost terminata,
referirea facându-se la palast, nu la zidurile de
aparare.
26
(No Transcript)
27
Mentionam ca multe documente emise de cancelaria
regala si pastrate la Manastirea Sf. Nicolae din
Talmaciu, au disparut atunci când aceasta a fost
incendiata la 1369, de voievodul muntean
Vladislav-Vlaicu.
28
Un alt element scos în evidenta de sapaturile
care au avut loc aici (Landskrone), este o
presupusa intrare în sicana (loc unde se petrec
zidurile unei fortificatii, lasând un spatiu unde
pot intra doua persoane). În zona de la poarta
de intrare (unde se mai vad ruinele unui turn de
forma rectangulara) se pare ca a existat locuinta
castelanului, aici fiind gasite, anterior,
fragmente de cahle. Cetatea mai avea, la est, un
turn rotund.
Au mai fost descoperite bucati
cazute din zid (rezultate ale demolarii
ordonate de rege) si urme de constructii databile
din secolele XIX-XX, respectiv o sapa de
beton cu cos de aerisire, posibil un punct de
observatie.
29
(No Transcript)
30
S-au descoperit urmele unui sant lung de 40 m,
plasat în zona de vest a cetatii, fundatiile
zidurilor, structura si modul de construire a
lor, ca materiale arheologice fiind consemnate un
fragment de cahla care prezinta un personaj
sezând într-o deschidere gotica. El are în mâna
si pe cap însemnele regalitatii coroana si
bila. fragmente de oale si cani cu picior, un
fragment de farfurie, opaite, oale-cahla, cuie
pentru potcovit, doua fragmente de cutit un
proiectil pentru archebuza, un vârf de arbaleta,
fragmente de potcoave.
31
I se spunea Landskrone, în traducere Coroana
Tinutului, sau Coroana Tarii, sau Cununa
Tarii. Cei din Racovita îi spuneau (cf.
Wikipedia) Casile uriesilor. A fost monument
istoric pâna în 1990, când din motive ciudate, a
fost scoasa de pe lista Ministerului Culturii si
de atunci nimeni nu s-a mai obosit sa o
re-clasifice.
32
Acum îi spune la antene deoarece acolo,
profitându-se de pozitia dominanta a înaltimii
(de 518 m), s-au instalat niste antene de
telefonie mobila, ce apartin, se pare, a doi
operatori nationali, privati. Tot aici este
punctul Meteo Boita, apartinând CMR Transilvania
Sud. Cel mai ciudat este ca Primaria nu revendica
proprietatea locului. Dar atunci a cui este
ruina?
33
(No Transcript)
34
(No Transcript)
35
(No Transcript)
36
(No Transcript)
37
Pentru acces, la ruine, este un drum auto dar se
recomanda mersul pe jos, dat fiind starea
carosabilului.
38
(No Transcript)
39
O descriere a ceea ce a mai ramas, acum, din
cetaqte o face arheologuul Petre Besliu Munteanu,
de la Muzeul national Brukenthal Pe latura de
sud a cetatii se pastreaza fragmente de zidarie
alcatuita din pietre de râu sau de cariera si
rare bucati de caramizi. Pietrele de talie mare
au fost folosite ca parament iar cele mai mici,
înecate în mortar, au format umplutura. Segmentul
de zidarie de la sud-vest se pastreaza pâna la
înaltimea de 5,20 m, masurati de la baza lui
exterioara. La baza, zidul are astazi latimea de
1,50 m. În partea superioara, el se îngusteaza
pâna la 70 cm, lasând un soclu în interior.
Zidaria îngusta, pastrata astazi pe o înaltime de
1 m, avea ferestre de tragere de 30/40 cm. Pe
aceeasi latura sudica se vad urmele unui turn
interior. El a fost înzestrat cu doua
contraforturi, asezate asimetric si a fost astfel
plasat încât sa ofere vizibilitate spre gura
defileului, acolo unde se afla fortificatia
numita Turnul Rosu. La capatul de rasarit al
cetatii se pastreaza pe o înaltime apreciabila
(aproximativ 8 m), o constructie de plan
dreptunghiular cu dimensiunile de 17/5,50 m,
masurati în interior. În partea de nord a
incintei medievale, acolo unde panta dealului
este accentuata, se pastreaza, de asemenea,
fragmente din zidaria turnului. În interiorul
cetatii, în partea de sud-est, se pastreaza
urmele unei încaperi cu zidurile din pietre de
râu.
40
(No Transcript)
41
Landskrone-1845
42
Talmaciu si cetatea, la anul 1856.
43
Ruinele cetatii la anul 1900.
44
Dealul cetatii de la Talmaciu.
45
În imediata vecinatate (cca 3 Km), lânga
localitatea Talmacel, a fost identificata o alta
cetate ce a fost cercetata superficial. Dupa
cercetarea terenului fortificatiei medievale de
la Talmacel este cert ca lucrarile de constructie
au vizat atât terasa superioara botul dealului
, cu buna vedere spre Defileul Oltului, cât si o
curba de nivel inferioara, la înaltimea culmii de
acces dinspre Talmacel. S-a conturat astfel
planul unei fortificatii cu doua incinte
Cercetarea arheologica de la Talmacel a ramas
mult timp la stadiul de intentii generoase sau
de sondaje limitate, ca în anul 2007. Nici urmele
de pe teren pastrate nu au fost relevante si
încurajatoare. Câteva pietre si mortar au aparut
fantomatic în 1998 pe buza prapastie dinspre sud.
Într-o periegheza ulterioara, urmele de material
dislocat au disparut, probabil alunecând în
prapastie. Cercetari arheologice pe o suprafata
mai întinsa s-au derulat în perioada iulie-august
2008 si în 2009.
46
Urme mai consistente de zidarie din incinta a
doua (inferioara) au iesit la iveala spre nord,
directia de acces de la Talmacel. Terenul dinspre
vest, spre Valea Turnului, afectat de alunecari
de teren, a pastrat putine urme de zidarie.
Aceeasi situatie se regaseste spre sud si spre
est, unde au aparut simple si putin relevante
aglomerari de pietre si mortar. Sectiunea I din
2009, de la est, a lasat cu greu sa se vada urma
unui superficial sant de fundatie cu o placa de
mortar la baza zidului si cu aceleasi aglomerari
de pietre si mortar deasupra. Pe aceasta latura
însa, intentia constructorilor de amenajarea se
evidentiaza în terasarea pantei.
47
Laturii dinspre est, pe unde puteau urca cei ce
veneau dinspre Valea Oltului, i-a fost acordata
mai multa atentie. Astfel, ca spre sud, la limita
prapastiei, acolo unde si azi e o poteca cu
abundenta vegetatie cu spini, a fost amenajat un
obstacol. Segmentul de val poate fi lesne
confundat cu o movila de pamânt. Taluzarea
manuala a fost relevanta a scos la iveala urme
consistente de mortar. O alta denivelare spre
nord, pe traseul drumului dinspre Talmacel,
aflata sub terasa superioara, este naturala.
Partea vestica a laturii nordice a zidului
incintei inferioare a fost bine reliefata de
sapatura arheologica. Sectiunea magistrala a
lasat sa se vada un segment de zidarie cu latimea
aproximata la 1,50 m. În caseta de la vest s-a
scos la iveala o structura de zidarie relativ
îngrijit lucrata din pietre cioplite, cu latimea
de 0,70 m. Zidaria s-a pastrat pe o înaltime de
0,20-0,30 m. Înspre interior, din planul zidului
de incinta a iesit un pinten cu dimensiunile de
0,80 x 0,90 m
48
Conservarea sitului. Starea de conservare a
sitului arheologic nu este încurajatoare pentru
intentii de conservare-valorificare. Firesc,
sectiunile arheologice au fost umplute cu
pamântul care avea tendinta de a aluneca pe panta
dealului. Structura de zidarie mai bine pastrata
din C1-2009 a fost protejata cu carton gudronat
si cu pamânt nisipos. Daca promisiunile
administratiei locale de a pune în valoare situl
arheologic se vor pune în practica, zidaria va
putea fi lesne dezvelita si consolidata.
49
Materialul arheologic sumar, cum era de asteptat
dupa descoperirile facute cu ocazia cercetarilor
arheologice la cele mai multe din cetatile de
padure, ilustreaza tehnologia ceramicii din
secolele XIV-XVI. Arderea intensa a oalelor, al
caror pereti, desi subtiri, devin rezistenti,
îndeamna la o datare în perioada mentionata.
Având ca termen de comparatie ceramica
descoperita la Talmaciu-Landskrone, remarcam
calitatea inferioara a materialului ceramic de la
Talmacel. Pasta a încorporat nisip si pietris de
mici dimensiuni. Suprafata vaselor nu a fost
finisata, lasând sa se vada denivelari.
Fragmentele ceramice descoperite în S I din 2009
sunt arse pâna la oxidare doar în interior, cu
urme evidente de ardere pe vatra. Din aceeasi
zona sud-estica bogata în material arheologic
provin cuie folosite la prinderea sitelor în
acoperis. Un fragment de potcoava (de cizma ?) a
aparut tot în sapatura arheologica din 2009.


Exista posibilitatea unor raportari
tipologice si de tehnica a constructiei cu
fortificatia de la Avrig-Racovita (din
apropiere). De asemenea, este util a aminti ca la
începutul secolului al XV-lea registrele de
socoteli ale Sibiului consemnau un cneaz din
Talmacel numit Hertze (herzeg domn sau herz
inimos) care strângea impozitul datorat de
comunitatea sateasca magistratului sibian si era
folosit pentru o solie la voievodul
Transilvaniei. Rolul fortificatiei si al
plaiesilor din zona româneasca a sudului
Transilvaniei poate fi ilustrat de atacul
vlahilor localnici asupra bandelor de akângii în
1493. Ruinele fortificatiei se afla la o
altitudine de 650m.
50
Fortificatia Talmacel
Landskrone
51
(No Transcript)
52
Coordonate 4540'35?N 2416'21?E pentru cetatea
de la Talmaciu. 4538?500? N si 2414? 573?.E
Pentru cetatea de la
Talmacel.
BIBLIOGRAFIE - http//ro.wikipedia.org/wiki/TC4
83lmaciu

- http//www.cetati.me
dievistica.ro/pagini/Monumente20asediate/texte/Ta
lmaciu20agresat/Talmaciu.htm -
http//www.tribuna.ro/stiri/eveniment/judetul-pe-o
-coloana-23943.html
-
http//www.panoramio.com/photo/52352135


- http//www.cetati.medievistica.ro/pagini/Cas
telani/texte/Besliu_Avrig_Talmacel/Avrig.htm
-
http//www.scoalaboita.ro/despre-scoala-boita/isto
ricul-comunei-boita
-
http//www.rumaenienburgen.com/transilvania/landsk
rone-foto.htm
-
http//cetati.medievistica.ro/forum/index.php?topi
c20.0
53
14.05.2012.
F I N A L
Montaj DIEGIS. ltlt diegisro_at_yahoo.com
gtgt Coloana
sonora Francis Lai - Bilitis.
54
(No Transcript)
55
(No Transcript)