Propunatori: Roxana Balint, clasa a X-a - PowerPoint PPT Presentation

1 / 25
About This Presentation
Title:

Propunatori: Roxana Balint, clasa a X-a

Description:

Propun tori: Roxana Balint, clasa a X-a Larisa Herla , clasa a X-a Marian Bora, clasa a X-a Liceul Teoretic Aurel Laz r , Oradea CUPRINS ARGUMENT ISTORICUL ... – PowerPoint PPT presentation

Number of Views:122
Avg rating:3.0/5.0
Slides: 26
Provided by: Lum56
Category:

less

Transcript and Presenter's Notes

Title: Propunatori: Roxana Balint, clasa a X-a


1
JOCUL LIOARELOR
  • Propunatori Roxana
    Balint, clasa a X-a

  • Larisa Herlas, clasa a X-a

  • Marian Bora, clasa a X-a
  • Liceul TeoreticAurel Lazar, Oradea

2
CUPRINS
  • ARGUMENT
  • ISTORICUL OBICEIULUI
  • TOPICA, ARIE GEOGRAFICA, FUNCTII
  • LIOARA - VARIANTE
  • GLOSAR
  • ANEXE
  • PROIECT DE CONSERVARE
  • REZUMAT

3
ARGUMENT
  • Popor cu o bogata istorie, românii din cele mai
    vechi timpuri au stiut sa pastreze cu sfintenie
    datinile si obiceiurile stramosesti, identitatea
    nationala fiind cel mai de pret lucru la care nu
    pot renunta, orice s-ar întâmpla.

4
  • Tinerii din zilele noastre au datoria morala
    de a pastra si duce mai departe traditiile
    specifice natiei române, integrarea acestora în
  • traditiile europene.

5
  • Acest studiu de caz e un început de drum în ceea
    ce priveste conservarea, transmiterea si
    însusirea unor frumoase obiceiuri de primavara
    care exista de sute de ani, îndeosebi în zonele
    rurale
  • ale României, satul pastrând
  • cel mai bine obiceiurile si
  • traditiile, deoarece acestea fac
  • parte integranta din existenta sa.

6
ISTORICUL OBICEIULUI
  • Obiceiul Lioara se desfasoara Primavara, în
    cadrul ciclului pascal, chiar în a doua zi de
    Paste.
  • Pe lânga costumatia traditionala festiva, atât
    fetele, cât si nevestele mai tinere si feciorii,
    utilizeaza întregul arsenal de podoabe specifice
    locului.
  • Purtând coronite din flori proaspete, în zona
    Bihorului,
  • fetele devin surate, într-un ceremonial peste
    care nu s-a asezat colbul uitarii
  • Lioara sau, cum mai este ea
    cunoscuta
  • prin partile locului, Însuratirea
    suratelor.

7
  • În zone precum Carasau, Beius sau Feleaga, în
    Duminica Tomii, fetele se prind surate. Obiceiul
    poarta, la noi, în Bihor, numele de Lioara.
    Obiceiul în sine este un dialog între membrele
    cetei de fete, împartite egal, reprezentând
    lumea de aici si lumea de dincolo.

8
  • Ceremonialul începe în cimitir, pe morminte,
    motiv pentru care este numit si Jocul pe
    morminte, dupa care este continuat pe ulitele
    satului si peste câmpuri. Textul,
  • rostit sau cântat, are versurile
  • caracteristice poeziei de ritual
    si,
  • ca urmare, de mare vechime.

9

  • Lioara, lioara,
  • Fata milioara,
  • Vrei sa-mi fii
    surata,
  • Sora apropiata?
  • Fetele si feciorii aleg un pom înflorit (prun)
    din cimitir sau din gradina, pom care
    simbolizeaza renasterea naturii
  • dupa o lunga perioada de iarna.
  • Se reitereaza astfel, la modul simbolic,
    scenariul mereu înnoitor viata-moarte-viata în
    care se integreaza jertfa suprema si învierea
    Mântuitorului, concentrate în expresia cu
    moartea pre moarte calcând, respectiv
  • Lioara, liaora, flori din
    primavara

10
SIMBOLISTICA
  • Obiceiul Lioarei semnifica prietenie adevarata
    sau legamânt de casatorie. Latura cea mai
    importanta a obiceiului vine din scopul
    etico-social,
  • simtul de solidaritate,
  • de "prietenie curata", fenomen
  • cunoscut sub denumirea de însuratire.
  • Se realizeaza astfel
  • despartirea copilariei de tinerete.

11
  • In Duminica Tomii (sau Pastele cel Mic), fetele
    din Bihor "se prind surate", obiceiul purtând
    numele Lioara/ Feleaga.
  • Tinerele fac schimb de stergare si de colaci,
    prinzându-se astfel surate pâna la moarte.

12
LIOARA VS. DRAGOBETE
  • Obiceiul are asemanari cu Dragobetele când se fac
    însuratirile între fete si
  • înfratirile între baieti.
  • Daca de Dragobete se faceau logodne simbolice
    pentru anul urmator sau fetele si baietii faceau
    fratii de sânge, jocul Lioarelor simbolizeaza
    înfratirea pâna la moarte a tinerelor într-un
    ciclu de rituri vechi, cu substrat magic.

13
LIOARA VS. VERGEL
  • Prezentat în Descriptio Moldaviae de catre
    Dimitrie Cantemir, aceasta datina Vergelatu a
    fost identificata si în satele bihorene Tilecus,
    Bratca,
  • sub numele de varjel .
  • Acest obicei care antreneaza tinerii la fel ca si
    Lioara, este un dans al dragostei, al iubirii, al
    însuratirii, în care prezicerea ce vizeaza
    casatoria tinerilor este integrata unei forme
    ritual-ceremoniale ce implica si un cântec
    propriu- hora verjelului.

14
LIOARA VS. VERGEL
  • Spre deosebire de Lioara care este un obicei al
    primaverii, Vergelul este o petrecere care se
    face la ?ara în seara de Craciun sau în ajunul
    Anului nou, în cursul careia se încearca, prin
    mijloace magice, sa se afle viitorul celor
    prezen?i cu ajutorul unor be?i?oare.

15
TOACA
  • În forma arhaica, totul se petrece în cimitirul
    satului pe fondul sunetelor scoase de toaca,
    pentru a se anunta începerea slujbei si izgonirea
    spiritelor rele.
  • Toaca, parca facând legatura între lumea reala
    si cea ireala, ancestrala, reprezinta, prin
    sunetele sale,
  • o uniune de spirit si suflet
  • 1. de spirit, pentru ca Lioara la origini
    este o
  • datina care invoca
    relatia strânsa
  • stabilita între surate/
    surori
  • 2. de suflet, deoarece ea este si o praznuire
    a
  • binelui, frumosului,
    bunei-întelegeri,
  • a împlinirii si tineretii

16
CERCUL
  • Cercul realizat în timpul dansului de surate,
    semnifica atât legatura ancestrala pe care
    aceasta datina o realizeaza între suratele prinse
    în joc si cele trecute în lumea invizibila si mai
    putin înteleasa de noi, cât si legatura strânsa
    existenta între geneza (Facerea lumii) si sfârsit
    (trecerea în lumea vesnica).

17
  • Asa se explica si faptul ca, începutul si
    sfârsitul Jocului Lioarelor, sunt identice.
  • Reiese de aici si ciclicitatea lumii.
  • Parasind partea straveche a întelesului acestui
    joc, Lioara reprezinta si un dans al iubirii,
  • al uniunii tinerelor fete cu feciorii,
  • un dans în care
  • tinerii îsi gasesc perechea alaturi de care
  • sa-si duca viata mai departe.

18
OUALE ROSII
  • Simbolizeaza sângele varsat de Iisus
    pentru mântuirea omenirii.
  • Legenda spune ca, dupa rastignirea lui Iisus,
    Pilat a fost invitat la o petrecere. Un soldat a
    intrat în încapere si a strigat ca Iisus a
    înviat. Pilat, neîncrezator, a spus ca va crede
    acest lucru doar atunci când oul pe care îl tinea
    în mâna se va înrosi. Si oul s-a înrosit pe loc,
    iar Pilat a scapat oul pe jos care a crapat.
  • Tot de atunci a ramas si obiceiul ca
  • de Paste sa se ciocneasca ouale.
  • Colacii se împart pentru cei morti, iar
    lumânarile pentru sanatatea celor care fac aceste
    daruri.

19
Lumina (Lumânarile aprinse)
  • Este un simbol al bucuriei împartasirii din
    lumina divina
  • Ca la Tine este izvorul vietii, întru lumina Ta
    vom vedea lumina (Psalm352).
  • Lumina este un atribut al Divinitatii si,
    totodata, o conditie a vietii.
  • Mântuitorul este vestit de prooroci despre o
    lumina ce va risipi întunericul raului si al
    necredintei Poporul care locuia întru întuneric
    va vedea lumina mare si voi cei ce locuiati în
    latura umbrei mortii lumina va straluci peste voi
    (Isaia 91) Lumineaza-te, lumineaza-te,
    Ierusalime, ca vine lumina ta, si slava Domnului
    peste tine a rasarit (Isaia 601).
  • Mântuitorul însusi se numeste pe Sine lumina Eu,
    Lumina am venit în lume, ca tot cel ce crede în
    Mine sa nu ramâna în întuneric (Ioan 1246).

20
PODUL
  • Podul realizat de fete prin prinderea stergarelor
    (Feleaga), simbolizeaza legatura strânsa
    existenta între surori, puntea de legatura
    între viata de aici si cea de dincolo,
    uniunea ireversibila realizata între surate.
  • Trecerea perechilor de surate pe sub acest pod
    întareste ideea legaturilor solide realizate pe
    parcursul vietii între surori.

21
ÎN LOC DE ÎNCHEIERE...
  • Astazi obiceiurile se pastreaza doar în câteva
    sate.
  • Traditiile acestea se mai respecta pe alocuri.
  • Odata cu migratia spre orase, satul traditional
  • a început sa se destrame,
  • constata domnul Craciun Parasca.
  • Mai ramân, cât vor ramâne si acestea,
  • amintirile celor batrâni, despre vremea în care
    nu era
  • bucurie mai mare ca primirea colindatorilor...

22
BIBLIOGRAFIE
  • Breazu George, Pagini din istoria muzicii
    românesti, vol. V, Editura muzicala, Bucuresti,
    1981
  • Chiriac Aurel, Godea Ioan, Monografia judetului
    Bihor. Satul bihorean, vol. II, Editura
    Universitatii din Oradea, Oradea, 2010
  • Parasca Craciun, Memorii, istorie orala,
    februarie 2012
  • http//www.crestinortodox.ro/paste/obiceiuri-tradi
    tii-paste/lasatul-secului-paste-71069.html

23
PROIECT DE CONSERVARE
  • A fost structurat pe trei directii
  • Site-ul de Istorie locala în colaborare cu
    Biblioteca JudeteanaGheorghe Sincai
  • Simpozionul National Oradea - centru cultural
    si spiritual european. Cultura si civilizatie
  • Crearea grupului vocal - instrumental al
    liceului Flori de primavara

24
GRUP VOCALclasa a XI-a B
  • Bat Denisa Iovan Anamaria
  • Baican Bianca Popa Bianca
  • Birau Alexandra Ruge Mihaela
  • Curtu Georgiana Urs Andreea
  • Filip Olivia Stiube Adriana
  • Gherghel Bianca Vilciuc Teodora

25
Coordonatori
  • Prof. Luminita Zamfira Vînturache
  • Prof. Dr. Livia Ghiurcuta
Write a Comment
User Comments (0)
About PowerShow.com