Subproduse din industria uleiurilor vegetale

1
Subproduse din industria uleiurilor vegetale

• Pop Cecilia
• Stoica Andreea
• CEPA IV
• Coordonator prof.dr.ing. Anca Mihaly Cozmuta

2

• In procesul de obtinere si prelucrare a
  uleiurilor vegetale rezulta o serie de subproduse
  si deseuri, care se utilizeaza astazi pe scara
  mare.

3

• Valorificarea complexa a intregii game
  de subproduse si deseuri are ca urmare o
  sensibila reducere a pretului de cost al uleiului
  finit si mareste rentabilitatea intreprinderilor
  din ramura industriei de uleiuri vegetale. In
  plus, cantitati importante de subproduse si
  produse de valorificare a deseurilor sunt livrate
  la export.

4
COJILE SEMINTELOR

• In industria uleiurilor si
• grasimilor vegetale a tarii
• noastre cojile semintelor
• de floarea - soarelui
• constituie primul
• deseu valoros pentru
• economia nationala,
• deseu care apare in
• procesul tehnologic de
• prelucrare a semintelor
• in vederea obtinerii uleiului,
• in urma operatiei de decorticare.

5

• La decorticare, insa nu toate cojile se
  indeparteaza din miezul oleaginos, ci in functie
  de procesul tehnologic aplicat in miez se lasa 8
  12 coaja. Semintele de floarea soarelui cu
  continut ridicat de ulei, asa cum este cazul
  soiului romanesc Record care se prelucreaza
  curent in fabricile noastre contin 22 27
  coji. Masa hectolitrica a cojilor este 15 20
  kg/hl.

6
Folosirea cojilor semintelor de floarea
soarelui drept combustibil

• Compozitia chimica elemetara a cojilor ( in
  )
• carbon 51,0
• hidrogen 5,9
• oxigen si azot 45,0
• sulf 0,1

7

• Prin ardere cojile furnizeaza 3500
  4000 cal/kg. Cenusa rezultata prin combustibil
  reprezinta 0,8 1,2 fata de coji, contine 10
  12 saruri de potasiu si este folosita in
  agricultura ca ingrasamant pe terenurile
  cultivate cu floarea soarelui sau in industria
  chimica pentru obtinerea K2CO3.

8
Piroliza cojilor semintelor de floarea soarelui

• Prin piroliza cojilor semintelor de
  floarea soarelui, proces de descompunere
  termica si distilare uscata se obtin
• gaze combustibile 35
• reziduu carbonizat 35
• gudroane cca 7
• oxid acetic cca 5
• alcool metilic cca 1,5

9
Folosirea cojilor semintelor oleaginoase in
sectorul zootehnic

• In ultimul timp cojile semintelor de
  floarea soarelui sunt foarte solicitate in
  sectorul zootehnic pentru a fi folosite ca
  asternut in marile crescatorii de galinacee.

10

• Pasarile din acest ordin avand insusirea
  ereditara de a racai si ciuguli, consuma in acest
  caz si ultimele fractiuni de miez oleaginos care
  apar in coji sub forma de sparturi in proportie
  de sub 0,5 .

11
Folosirea cojilor semintelor de floarea
soarelui la fabricarea placilor aglomerate

• Cojile semintelor de floarea soarelui
  pot fi folosite cu succes la fabricarea placilor
  aglomerate utilizate ca materiale de constructie.
  Placile aglomerate din coji de floarea soarelui
  pot fi folosite ca panouri, lambriuri, tablii de
  usi si ca alte elemente de constructii care nu
  sunt supuse la eforturi.

12
Folosirea furfurolului din coji de seminte de
floarea soarelui

• Furfurolul corect zis furfuralulse obtine
  prin distilare uscata sau hidroliza acida a
  pentozanilor continuti in diferite deseuri
  vegetale. Furfuroluol este un lichid uleios,
  incolor, cu miros specific aromatic, putin
  solubil in apa, usor solubil in alcool si eter.

13

• Furfurolul are multiple intrebuintari in
  industria petrochimica
• dizolvant selectiv pentru compusii nesaturati,
  substante aromatice si rasini, in anumite
  conditii fiind si desulfurant
• - dizolvant selectiv la rafinarea uleiurilor
  minerale extractele de furfurol bogate in
  produse aromatie formeaza uleiuri solubile in
  produsele petroliere si pot fi folosite pentru
  obtinere prin hidrogenare a carburantilor

14

• ca materie prima la fabricarea maselor plastic
  nylon
• - ca tanant in tabacarie, etc.

15

• In industria alimentara furfurolul se
  foloseste ca dizolvant selectiv la separarea
  uleiurilor vegetale in doua fractiuni una
  bogata in gliceride saturate, cealalta bogata in
  gliceride nesaturate (cazul uleiului de soia). De
  asemenea se foloseste ca dizolvant selectiv la
  cresterea continutului de vitamine A si D a
  uleiului de peste.

16
SROTURILE OLEAGINOASE

• Sroturile sunt subprodusele cele mai
  importante ale industriei uleiurilor vegetale.

17

• In ce priveste compozitia calitativa a
  sroturilor ele contin totdeauna aceleasi
  component principale si anume proteine,
  glucide, ulei, apa,celuloza si saruri minerale.

18
Valorificarea sroturilor in zootehnie

• Sroturile se folosesc in zootehnie ca
  unul din componentele de baza ale furajelor
  concentrate pentru hrana animalelor. Unele
  sroturi contin substante cu caracter toxic sau cu
  gust neplacut ceea ce impune ca la desolventizare
  si toastare sa se faca un tratament hidrotermic
  suplimentar.

19
Srotul de floarea soarelui

• Rezultat în urma extragerii grasimii din
  semintele de floarea soarelui
• Calitatea acestor sroturi depinde de cantitatea
  de coji pe care o contin, acestea fiind bogate în
  celuloza si chiar în lignina

20

• Srotul de soia netratat hidrotermic
  contine factori antinutritionali care inhiba
  cresterea
• - inhibitorul tripsinic (factor antitripsinic)
• - Hemaglutininei
• Saponinei
• - au mai fost semnalate substante cu efect
  anticuoagulant, diuretic.

21

• Srotul de soia are un continut ridicat
  în proteina bruta 41-48 si în lizina de 2,6,
  dar este deficitar în metionina, motiv pentru
  care retetele pe baza de cereale si srot de soia
  necesita completarea
• cu sursa de metionina.

22

• Sroturile de rapita si mustar (Fam.
  Cruciferae) se caracterizeaza prin prezenta in
  compozitia lor a triglicozidelor care prin
  hidroliza enzimatica elibereaza o serie de
  principii active condimentare.

23

• Sroturile din fam. Cruciferae se
  administreaza in ratia animalelor in cantitati
  mici, daca continutul de crotonil neneval nu
  depaseste 0,035 .

24

• Srotul de canepa netratat hidrotermic
  nu se recomanda in cazul animalelor gestante,
  provoaca avorturi.

25

• Srotul de in netratat hidrotermic
  contine livomorina, un heterozid cianogenic care
  prin hidroliza enzimatica da alaturi de glucoza
  si aglicon acid cianhidric. Nu se recomanda in
  cazul vitelor de lapte deoarece confera laptelui
  gust specific de ulei oxidat.

26

• Srotul de ricin netratat hidrotermic este
  extrem de toxic, toxicitate ce se datoreaza in
  principal unei fitotoxine de natura proteica,
  numita ricina

27

• Srotul de bumbac netratat hidrotermic
  contine gosipol, substanta toxica polifenolica
  care se inactiveaza termic si se leaga cu
  substante proteice din srot fara a mai fi toxice.

28
Fabricarea cleirotului din srot de ricin

• Brokenul si srotul de ricin contin peste
  30 proteine, substante caracterizate prin
  insusirea lor de a forma, in anumite conditii
  produse adezive numite cleiroturi. Cleirotul se
  foloseste in industria lemnului, la fabricarea
  placajului.

29

• Obtinerea cleirotului consta in
  macinarea fina a brokenului sau a srotului de
  ricin, cernerea macinaturii si indepartarea ca
  refuz a particulelor de natura celulozica.
  Macinatura fina se ambaleaza in saci de hartie si
  se livreaza intreprinderilor de prelucrare a
  lemnului.

30
Fabricarea cazeinei vegetale din sroturi
oleaginoase

• In SUA brochenul si srotul de ricin in
  prealabil macinate se macereaza intr-o solutie
  apoasa de 0,4 NaOH timp de 4-5 ore la
  temperatura de 30C. Solutia obtinuta se purifica
  prin centrifugare si apoi se precipita proteinele
  prin schimbarea pH-ului cu ajutorul HCl.

31
Fabricarea hidrolizatelor proteice pe baza de
sroturi oleaginoase

• La fabricarea hidrolizatelor proteice se
  folosesc materiile prime ieftine de multe ori
  necomestibile carne, subproduse de abator,
  cazeina, faina de carne, jumari, etc.

32
SOAPSTOCKUL

• Soapstockul sau sapunul de rafinare este
  un subprodus care rezulta la neutralizarea
  alcalina a uleiului.

33

• Soapstockul rezultat in rafinariile cu
  functionare discontinua in care separarea se face
  prin sedimentare contine 50 -80 materii grase
  neutre sub forma unor sfere cu dimensiuni 1 4
  µ.

34
FOSFATIDELE

• Toate uleiurile vegetale dizolvate
  contin asa numitele substante de insotire, care
  in procesul rafinarii, in urma operatiei de
  desmucilaginare se separa in cea mai mare parte
  din ulei, sub forma unui concentrat de fosfatide
  impropriu numit lecitina.

35

• Operatia de desmucilaginare este o
  etapa obligatorie in procesul rafinarii
  uleiurilor vegetale, insa numai uleiurile de la
  presarea a II a si uleiurile de extractie care au
  un continut mai mare de fosfatide se
  desmucilagineaza in vederea obtinerea lecitinei.

36

• Lecitina comerciala asfel obtinuta are
  urmatoarele caracteristici
• - culoare bruna sau galben-brun
• - aspect omogen
• - gust si miros caracteristic placut, fara gust
  amar, acru sau alterat
• - compozitia fosfatide 65 70 ulei inglobat
  30 35 umiditate 1 2 impuritati 1 2
• - aciditate libera 12 -15.

37
Utilizarea lecitinei in industria alimentara

• - emulgator la fabricarea margarinei
• - antioxidant pentru stabilizarea uleiurilor
  vegetale, a uleiurilor de peste si animale
  marine, a grasimilor si a sapunurilor
• - agent de dispersare a materiilor grase in
  siropul fierbinte la fabricarea caramelelor
• - emulgator si agent de inmuiere la fabricarea
  ciocolatei si a produselor de ciocolata

38

• - in produsele de panificatie
• - in sroturile furajere
• - in cazul inchetatei
• - in pastele fainoase si biscuit

39
Utilizarea lecitinei in industria usoara

• - agent de inmuiere si lustruire, lubrefiant al
  firelor textile, dispersant in baile de vopsire
• - agent de inmuiere in industria pielariei,
  conferind suplete pieilor la tabacire.

40
Utilizarea lecitinei in industria petrochimica

• - stabilizator al benzinelor de plumb
  tetraetilate
• - agent de inmuiere si dispersare la fabricarea
  unor insecticide
• - lubrefiant la formele de presare a cauciului
• - incorporata in lacuri si vopsele
• - incorporata in sapunuri si produse cosmetice
• - in fabricarea unor produse farmaceutice, etc.