Directia Judeteana pentru Cultura Vrancea

1
Directia Judeteana pentru Cultura Vrancea

• Protejarea, conservarea si punerea în valoare a
  patrimoniului cultural mobil al judetului
  Vrancea.
• Rolul administratiei publice locale în promovarea
  colectiilor muzeale satesti

Colegiul Prefectural Vrancea
2
Rolul Directiei Judetene pentru Cultura Vrancea

• Directia Judeteana pentru Cultura Vrancea, în
  calitatea sa de serviciu deconcentrat al
  Ministerului Culturii în teritoriu, urmareste
  realizarea urmatoarelor activitati
• controlul, monitorizarea ?i protejarea
  patrimoniului cultural national mobil, imobil ?i
  imaterial
• punerea în valoare a patrimoniului cultural
  national, aplicat realitatilor patrimoniului
  cultural local.
• În Vrancea patrimoniul imaterial al jude?ului
  este conservat de catre Centrul Judetean Pentru
  Promovarea Culturii Traditionale, Artelor ?i
  Meseriilor Vrancea, iar patrimoniul mobil a?a
  cum se regase?te el în Lista patrimoniului
  na?ional mobil - se afla, în cea mai mare parte,
  în gestionarea Muzeului Vrancei.
• Din pacate, institutiile de cultura din Vrancea
  nu au o strategie comuna în activitatile pe care
  le desfasoara în domeniul promovarii
  patrimoniului na?ional cultural.

3

• Directia Judeteana Pentru Cultura Vrancea are
  urmatoarele atributii conform Hotarârii nr
  21/16.01.2013 pentru modificarea si completarea
  HG. nr 90/10.02.2010 privind organizarea si
  functionarea Ministerului Culturii si
  Patrimoniului National
• solicita si prime?te, în conditiile legii, în
  nume propriu sau în numele si pentru Ministerul
  Culturii de la autoritati ale administratiei
  publice, de la institutii publice si de la
  persoanele juridice de drept privat cu activitate
  în domeniul cultural, al artelor si informarii
  publice, date si informatii necesare pentru
  exercitarea atributiilor ce le revin
• îndeplineste atributiile prevazute de lege în
  domeniul protejarii patrimoniului cultural
  national
• colaboreaza cu autoritatile publice si cu
  institutiile specializate pentru protejarea si
  punerea în valoare a bunurilor din patrimoniul
  cultural national si aplica în acest sens
  prevederile legale în domeniu
• participa, la cererea autoritatilor abilitate si
  împreuna cu acestea, la actiuni de control a
  respectarii legislatiei privind dreptul de autor
  si drepturile conexe
• controleaza respectarea îndeplinirii obligatiilor
  de plata a contributiilor la Fondul Cultural
  National, în conditiile si la termenele stabilite
  prin lege
• indeplineste orice alte atributii stabilite de
  Ministrul Culturii, potrivit legii.

4
Patrimoniul imobil, mobil ?i imaterial din
Jude?ul Vrancea
În ceea ce prive?te patrimoniul mobil, exista 32
de obiecte clasate în 2010 ?i care acum sunt în
costodia Muzeului Vrancei. În luna iunie 2013
Direc?ia Jude?eana pentru Cultura Vrancea a
înaintat Ministerului Culturii propunerea de
clasare a unui bun de valoare exceptionala, un
vas de provizii Kraussengefässe, atribuit
scolii Cultura Sântana de Mures, datat secolul
IV. Directia Judeteana pentru Cultura Vrancea a
identificat un numar de 264 bunuri culturale
mobile susceptibile de a fi clasate în cadrul
Muzeelor si Colectiilor Muzeale din Vrancea.

• În jude?ul Vrancea, sunt clasificate în Lista
  Monumentelor Istorice 427 de imobile. Este vorba
  despre
• 82 de monumente istorice de arhitectura si
  arheologie de valoare nationala - grupa A
• 345 de monumente istorice de arhitectura si
  arheologie reprezentative pentru patrimoniul
  cultural local grupa B

5
Patrimoniul imobil, mobil ?i imaterial din
Jude?ul Vrancea

• Patrimoniul cultural imaterial reprezinta
• traditii si expresii verbale, având limbajul ca
  vector principal al expresiei culturale
• artele spectacolului, având ca mijloace de
  expresie sunetul muzical si miscarea corporala
• practici sociale, ritualuri si evenimente
  festive, jocuri de copii si jocuri sportive
  traditionale
• cunostinte si practici referitoare la natura si
  la univers
• tehnici legate de mestesuguri traditionale.
• Patrimoniu cultural imaterial din Vrancea
• Chiparusul din Nereju - dansul cu masti care este
  cel mai vechi dans ritualic precrestin de
  înmormântare.
• Formatiile de buciumasi de la Spulber, Formatia
  de cimpoaie de la Nistoresti
• Brâul de la Jitia.

• Monumentele de for public sunt bunuri imobile,
  lucrari de arta plastica, arta monumentala,
  constructii sau amenajari neutilitare având
  caracter decorativ, comemorativ si de semnal,
  amplasate în spatii publice, într-o zona de
  protectie, pe terenuri aflate în domeniul public
  sau privat al statului ori al unitatilor
  administrativ- teritoriale fiind protejate de
  Legea 120/2006.
• La nivelul judetului au fost inventariate un
  numar de 41 monumente de for public,
  alcatuindu-se o baza de date, arhiva cu martori
  foto si fise analitice de evidenta.

6
Evidenta si punerea în valoare a patrimoniului
mobil

• Conform Recomandarii pentru protectia bunurilor
  culturale mobile, adoptata la Paris în 28
  noiembrie 1978 de catre UNESCO, bunurile
  culturale mobile sunt toate bunurile
  transportabile care sunt expresia, marturia unei
  creatii umane sau a evolutiei naturii si care au
  o valoare sau un interes arheologic, istoric,
  artistic, stiintific sau etnic.
• O parte dintre bunurile culturale mobile pot fi
  clasate în categoria patrimoniului cultural
  nationa,l numai daca întrunesc anumite criterii
  de vechime, raritate, semnificatie istorica,
  artistica, stiintifica sau tehnica exceptionala,
  stabilite de catre specialisti, în conditiile
  legii.
• Activitatea de protejare a patrimoniului cultural
  national mobil implica, în primul rând,
  activitati de inventariere si clasare a bunurilor
  culturale mobile aflate pe raza de competenta a
  D.J.C Vrancea indiferent de detinatorul
  bunurilor culturale mobile.
• Actul normativ prin care este instituit regimul
  juridic al bunurilor apartinând patrimoniului
  cultural national mobil este Legea nr. 182/2000.

7
Patrimoniul mobil Legea 182/2000 privind
patrimoniul cultural na?ional

• Patrimoniul cultural national mobil este alcatuit
  din bunuri cu valoare istorica, arheologica,
  documentara, etnografica, artistica, stiintifica
  si tehnica, literara, cinematografica,
  numismatica, filatelica, heraldica, bibliofila,
  cartografica si epigrafica, reprezentând marturii
  materiale ale evolutiei mediului natural si ale
  relatiilor omului cu acesta, ale potentialului
  creator uman si ale contributiei românesti,
  precum si a minoritatilor nationale la
  civilizatia universala.
• Bunurile care alcatuiesc patrimoniul cultural
  national mobil sunt
• bunuri arheologice si istorico-documentare,
  precum
• descoperirile arheologice terestre si
  subacvatice, unelte, ceramica, inscriptii,
  monede, sigilii, bijuterii, piese de
  vestimentatie si harnasament, arme, însemne
  funerare, cu exceptia esantioanelor de materiale
  de constructie, materiale din situri, care
  constituie probe arheologice pentru analize de
  specialitate
• b) elemente provenite din dezmembrarea
  monumentelor istorice
• c) marturii materiale si documentare privind
  istoria politica, economica, sociala, militara,
  religioasa, stiintifica, artistica, sportiva sau
  din alte domenii
• d) manuscrise, incunabule, carti rare si carti
  vechi, carti cu valoare bibliofila
• e) documente si tiparituri de interes social
  documente de arhiva, harti si alte materiale
  cartografice
• f) obiecte cu valoare memorialistica
• g) obiecte si documente cu valoare numismatica,
  filatelica, heraldica monede, ponduri,
  decoratii, insigne, sigilii, brevete, marci
  postale, drapele si stindarde
• h) piese epigrafice
• fotografii, clisee fotografice, filme,
  înregistrari audio si video
• j) instrumente muzicale
• k) uniforme militare si accesorii ale acestora
• l) obiecte cu valoare tehnica

8
Legea 182/2000 privind Patrimoniul cultural
na?ional

• 2. bunuri cu semnificatie artistica, precum
• opere de arta plastica pictura, sculptura,
  grafica, desen, gravura, fotografie si altele
• opere de arta decorativa si aplicata din sticla,
  ceramica, metal, lemn, textile si alte materiale,
  podoabe
• obiecte de cult icoane, broderii, orfevrarie,
  mobilier si altele
• proiecte si prototipuri de design
• materiale primare ale filmelor artistice,
  documentare si de animatie
• monumente de for public, componente artistice
  expuse în aer liber
• 3. bunuri cu semnificatie etnografica, precum
• unelte, obiecte de uz casnic si gospodaresc
• piese de mobilier
• ceramica
• textile, piese de port, pielarie
• alte obiecte din metal, lemn, os, piatra, sticla
• obiecte de cult
• podoabe
• ansambluri de obiecte etnografice
• monumente din muzeele etnografice în aer liber

9
Legea 182/2000 privind Patrimoniul cultural
na?ional

• 4. bunuri de importanta stiintifica, precum
• specimene rare si colectii de zoologie, botanica,
  mineralogie si anatomie
• trofee de vânat
• 5. bunuri de importanta tehnica, precum
• creatii tehnice unicat
• raritati, indiferent de marca
• prototipurile aparatelor, dispozitivelor si
  masinilor din creatia curenta
• creatii tehnice cu valoare memoriala
• realizari ale tehnicii populare
• matrite de compact-discuri, de CD-ROM, de DVD si
  altele asemenea

Cazanie 1805 Manastirea Dalhau?i
Icoane pe lespezi de piatra Biserica Sf
Voievozi, sat Vetresti, com Nistoresti, sec .
XVIII
10
Atribu?iile Direc?iei pentru Cultura Vrancea în
domeniul protejarii patrimoniului cultural
national mobil

• completeaza si actualizeaza bazele de date
  privind bunurile culturale, aflate în
  proprietatea/administrarea unitatilor de cult,
  susceptibile de a fi clasate, pentru care urmeaza
  a se initia procedura de clasare, conform
  specificatiilor si metodologiei prevazute de
  actele normative în vigoare
• efectuarea controlului starii de conservare si
  asigurare a bunurilor de patrimoniu cultural
  national mobil reglementata de Legea 182/2000
  privind protejarea patrimoniului cultural
  national mobil
• analiza situatiei inventarieirii bunurilor
  culturale susceptibile de clasare, detinute de
  parohii, alti detinatori privati, institutii
  publice de învatamânt si promovarea spre
  expertizare si clasarea acestora, conform
  procedurii legale
• întocmeste baza de date privind evidenta
  bunurilor culturale mobile clasate, aflate pe
  raza teritoriala a judetului Vrancea
• înregistreaza cererile de clasare a bunurilor
  culturale mobile detinute de institutii
  nespecializate, de culte religioase, de alte
  persoane juridice, precum si de persoane fizice
• declanseaza procedura de clasare a bunurilor
  arheologice descoperite în cadrul unor cercetari
  sistematice cu scop arheologic sau geologic sau a
  celor descoperite întâmplator si decide, în baza
  propunerii Comisiei Nationale a Muzeelor si
  Colectiilor, cu privire la institutia publica
  specializata careia i se vor transmite în
  administrare bunurile arheologice
• înregistreaza înstiintarile primarilor
  municipiilor, oraselor si comunelor din judet
  privind bunurile arheologice descoperite
  întâmplator de persoanele fizice si predate de
  acestea, preia bunurile astfel predate,
  stabileste prin experti acreditati valoarea
  bunurilor respective precum si institutia publica
  specializata în administrarea careia se vor
  transmite bunurile în cauza

11
Atribu?iile Direc?iei pentru Cultura Vrancea în
domeniul protejarii patrimoniului cultural
national mobil

• efectueaza expertiza necesara si întocmeste
  documentatia prevazuta în vederea clasarii
  bunurilor culturale mobile
• înainteaza comisiei Nationale a Muzeelor si
  Colectiilor propunerile de clasare
• înregistreaza înstiintarile de schimbare a
  proprietarului sau detinatorului, în cazul
  bunurilor culturale mobile clasate aflate în
  evidenta
• controleaza periodic starea de conservare si de
  securitate a bunurilor culturale mobile clasate
  aflate în evidenta, acordând consultanta de
  specialitate la solicitarea proprietarilor sau
  titularilor altor drepturi reale
• face propuneri de includere în prioritatile de
  restaurare a bunurilor mobile clasate în tezaur
  aflate la institutiile nespecializate, cultele
  religioase, alte persoane juridice decât
  institutiile publice specializate, precum si la
  persoanele fizice din judet
• verifica daca agentii economici autorizati sa
  comercializeze bunuri culturale mobile respecta
  obligatiile ce le revin conform dispozitiilor
  legale si normelor comertului cu bunuri culturale
  mobile
• aproba, exportul bunurilor culturale mobile,
  eliberând, pe baza expertizei, certificatul de
  export întocmit potrivit normelor metodologice
  privind exportul definitiv sau temporar al
  bunurilor culturale mobile
• constata contraventii si aplica sanctiuni în
  legatura cu faptele încriminate de legislatia în
  vigoare privind protejarea patrimoniului cultural
  national mobil
• gestioneaza, în regim extrabugetar, veniturile
  realizate din tarifele percepute pentru
  expertizarea bunurilor culturale mobile precum si
  alocatiile de la bugetul de stat destinate
  finantarii activitatilor de protejare a bunurilor
  culturale mobile
• colaboreaza si stabileste, împreuna cu
  structurile abilitate ale Ministerului Apararii
  Nationale si ale Ministerului de Interne, dupa
  caz, masurile de protectie a bunurilor culturale
  mobile, în caz de conflict armat sau de
  calamitati naturale îndeplineste orice alte
  atributii stabilite prin normele emise în
  conformitate cu art. 77 din Legea nr. 182/2000.

12
Colec?iile muzeale din Vrancea

• Un act normativ deosebit de important este Legea
  nr. 311/8 iulie 2003 a muzeelor si colectiilor
  publice, care aduce reglementari în privinta
  organizarii si functionarii muzeelor si
  colectiilor muzeale, dar si a protejarii
  bunurilor culturale descoperite sau care fac
  parte din inventarul muzeal.
• Legea 311/2003 face diferenta dintre muzeu sau
  colectie muzeala (care cuprinde colectia publica
  si colectia privata accesibila publicului).
  Colectiile publice sunt formate de obicei în
  cadrul scolilor, caminelor culturale,
  institutiilor de cult sau regiilor/societatilor
  pe actiuni. Colectiile private care pot fi
  vizitate sunt constituite de persoane fizice,
  colectionari) sau în cadrul unor societati
  comerciale (exemplu în cadrul unei pensiuni
  turistice). Remarcam, ca în mai multe cazuri
  colectiile publice au în denumirea - data de
  detinator - titulatura de muzeu si nu de colectie
  muzeala/punct muzeal deoarece nu se cunosc
  diferentele dintre cele doua categorii.

13
Colec?iile muzeale din Vrancea

• Diferentele dintre muzeu si colectiile publice
• muzeul beneficiaza de un personal specializat si
  mult mai numeros (adesea, de o colectie publica
  se ocupa doar o singura persoana)
• beneficiaza de un sistem modern de paza
• în patrimoniul detinut gasim un numar
  semnificativ mai mare de bunuri culturale si este
  constituit sistematic (spre deosebire de
  colectii, unde mai curând simtul estetic al
  custodelui sta la baza organizarii expozitiei
  permanente)
• desfasoara activitate de cercetare stiintifica si
  o activitate elaborata de educatie muzeala
• organizeaza expozitii temporare
• tiparesc lucrari proprii (anuare, ghiduri sau
  cataloage de expozitie) 
• sunt obligate sa permita specialistilor accesul
  la bunurile culturale pentru cercetare spre
  deosebire de colectiile muzeale private.

14
Colec?iile muzeale din Vrancea

• În conformitate cu definitia data de Organizatia
  Internationala a Muzeelor (ICOM), muzeul ca
  institutie - se constituie doar pe baza
  existentei unui grup de obiecte culturale, si are
  drept functii principale sa le cerceteze, sa le
  conserve si sa le valorifice în scop educativ si
  recreativ. Conservarea este una dintre cele trei
  functii fundamentale ale acestei institutii, care
  (ca si celelalte doua cercetarea si
  valorificarea specifica) se detaseaza ca
  activitate independenta dar se si regaseste în
  structura celorlalte doua activitati
• La nivelul Ministerului Culturii, a colaborarii
  dintre Directia pentru Cultura Vrancea si
  Institutul de Memorie Culturala (CIMEC) Vrancea
  are un numar de 23 muzee si Colectii muzeale
  înregistrate
• Directia Judeteana pentru Cultura Vrancea a
  identificat un numar de 264 bunuri culturale
  mobile susceptibile de a fi clasate în cadrul
  Muzeelor si Colectiilor Muzeale din Vrancea

15
Rolul administratiei publice locale în protejarea
patrimoniului cultural national mobil

• Conform art. 2, alin. 5 din Legea 182/2000
  Protejarea patrimoniului cultural national mobil
  este realizata prin intermediul autoritatilor
  administratiei publice, al unor institutii
  specializate, cum sunt muzeele, colectiile
  publice, casele memoriale, arhivele si
  bibliotecile, al cultelor religioase si
  institutiilor ecleziastice, precum si al
  organizatiilor neguvernamentale cu activitate în
  domeniu.
• Art 8 Autoritatile publice, proprietarii,
  titularii altor drepturi reale, precum si
  titularii dreptului de administrare asupra
  bunurilor ce fac parte din patrimoniul cultural
  national mobil au obligatia de a le proteja
  împotriva oricaror acte comisive sau omisive care
  pot duce la degradarea, distrugerea, pierderea,
  sustragerea sau exportul ilegal al acestora.
• In acest sens facem un apel la autoritatile
  publice locale sa sprijine activitatea muzeala, a
  colectiilor muzeale publice sau private. Sunt
  situatii în care Colectiile muzeale publice sunt
  într-o stare greu de acceptat, având obiecte,
  bunuri culturale foarte valoroase, unele dintre
  ele susceptibile de a intra în patrimoniul
  cultural national, în tezaur sau cel putin în
  categoria fond.

16
Rolul administratiei publice locale în protejarea
patrimoniului cultural national mobil

• Muzeul este un adevarat laborator al crea?iei
  culturale. Din contactul cu bogatia colectiilor
  muzeale se pot desprinde comparatii si analogii
  care-l ajuta pe vizitator a fi mai realist, mai
  bun, mai atent.
• Doar în muzee retinem anumite realitati trecute
  de mult si din diferite locuri pe care nu le
  putem cunoaste altundeva. Obiectele din
  expunerile lor transmit mesaje, intriga si
  stimuleaza imaginatia, interogatia si
  comentariile prin acestea si prin anturajul lor
  muzeografic sunt transmise posibile cai de
  comunicare si reluminate realitati demult uitate.
• In spiritul conservarii si promovarii
  patrimoniului cultural mobil din Vrancea facem un
  apel la autoritatile publice locale sa sprijine
  activitatea muzeala, a colectiilor muzeale
  publice sau private, mai ales ca sunt clectiile
  muzeale publice cu bunuri culturale foarte
  valoroase, susceptibile de a intra în patrimoniul
  cultural national, în tezaur sau cel putin în
  categoria fond.

17
Lista Colectiilor Muzeale
Anexa 1
Nr. crt. DENUMIRE COLECTIE DESCRIERE ADRESA PERSOANA DE CONTACT/TEL
1. COLECTIA MUZEALA SATEASCA MEMORIAL SOVEJA -sunt expuse aproximativ 100 de obiecte carti, manuscrise documente si obiecte personale(1 birou, 1 scaun)ale savantului Simion Mehedinti, costume populare, obiecte reprezentative de uz gospodaresc pentru zona de munte, tesaturi -înfintata în anul 2012, la initiativa Primariei Comunei Soveja. - în prezent continua activitatea de colectare , conservare si expunere a unor materiale etnografice. Sat Rucareni Com. Soveja Tutui Elena Referent cultural/ 0728/207870
18
2. COLECTIA MUZEALA ETNOGRAFICA CASA ZESTREA-SOVEJA -sunt expuse costume populare, icoane pe lemn, obiecte traditionale de uz casnic, obiecte ceremoniale-prosoape cu pomul vietii dacic, cu clepsidra si pomi iranieni folosite la nunti, înmormântari sau acoperaminte de icoane, obiecte de fierarie folosite în gospodaria oamenilor de la munte -a fost înfiintata în anul 2003 de catre prof. Ion si Mariana Chirita Sat Rucareni Com. Soveja Chirita Mariana-custode muzeu 0757/243892
3. CASA MUZEU RADACINA VRANCEI - cupride 400 de obiecte traditionale, unelte de munca, obiecte ceremoniale, piese de costum popular, instrumente, documente istorice despre militaria strabunilor satului -înfiintata de catre Costica Besa în anul 2009 Com. Bârsesti Costica Besa 0237/273496 0726/527429
19
4. COLECTIA MUZEALA SATEASCA VULCANEASA MERA -cuprinde costume populare, arta populara naiva, ceramica, sculpturi, -înfiintata de înv. Radu Gegea Scoala Generala Vulcaneasa Sat Vulcaneasa Com. Mera Primaria comunei Mera 0237/631066
5. COLECTIA MUZEALA SATEASCA MIHAI HANU NISTORESTI -cuprinde obiecte sculptate în lemn, piese de port popular, ustensile gospodaresti -înfiintata în anul 2002 de catre Hanu Mihai Sat Nistoresti Com Nistoresti Hanu Mihai 0732/197588
6. COLECTIA MUZEALA SATEASCA SF.TEODORA URECHESTI -cuprinde piese de port popular, unelte traditionale folosite pentru munca la vie(principala ocupatie a oamenilor din localitate), obiecte traditionale folosite în gospodarie Primaria Comunei Urechesti Sat/com Urechesti Golesteanu Maria 0237/251204
7. COLECTIA MUZEALA SATEASCA CÂRLIGELE - cuprinde obiecte cu profil etnografic si istoric - înfiintata în anul 1976, de catre prof.Ionel Budescu Com. Cârligele-Camin cultural Zamfirescu Anisoara-referent cultural 0747/080403
8. COLECTIA MUZEALA SATEASCA COLACU - cuprinde obiecte de etnografie si arta populara, - a fost înfiintata în anul 1974 Sat. Colacu Com. Valea Sarii Pintea Neculai- referent cultural 0237671085 0728/703851
20
9. COLECTIA MUZEALA SATESCA COTESTI -cuprinde obiecte etnografice, -înfiintata în anul 1974, de catre Stanica Dumbrava- fost director IAS Cotesti Com. Cotesti Camin Cultural Croitoru Ionel-referent cultural 0727/819382
10. COLECTIA MUZEALA SATEASCA GUGESTI - obiecte etnografice si istorice sunt expuse piese de mobilier, port popular, unelte si ustensile gospodaresti - a fost înfiintata în anul 1972 Com.Gugesti Primaria comunei Gugesti Referent Cultural 0237/250046
11. COLECTIA MUZEALA SATEASCA PALTIN - cuprinde piese de mobilier taranesc, port popular, unelte si ustensile gospodaresti - înfiintata în anul 1973 de catre fam. Nichitoiu Ionas si Tinca Com. Paltin Miloiu Draguta-bibliotecar,custode muzeu 0769/179711
12. COLECTIA SIMION HÂRNEA, NARUJA -cuprinde obiecte cu profil etnografic, documente, brosuri - înfiintata în anul1926 de catre înv.Simion Hârnea Com. Naruja Camin cultural Bratie Adriana- referent cultural 0726/019213
21
13. COLECTIA MUZEALA SATEASCA VIZANTEA -obiecte cu profil etnografic, istorie locala, - înfiintata în anul 1980 de catre înv. Onea Maria prof.Herchea Victor Com. Vizantea Scoala cu clasele I-VIII Vizantea-Livezi Vatafu Vasile- referent cultural 0237/264225
14. COLECTIA MUZEALA VÂRTESCOIU -obiecte cu profil etnografic - înfiintata de catre prof. Hartegan Constantin, fost director de Scoala Scoala cu clasele I-IV Com.Vârtescoiu Sat Râmniceanca Scoala Vârtescoiu 0237/676196
15. COLECTIA MUZEALA JILISTE-punct muzeal IOAN VODA - obiecte de etnografie si istorie locala - înfiintata în anul 1966 Com. Slobozia Ciorasti Sat Jiliste Necula Saftica- referent cultural 0720/698038
16. COLECTIA MUZEALA RELIGIOASA DIN CADRUL SCHITULUI DALHAUTI -sunt expuse icoane pictate pe lemn si pânza , catapeteasma sec.XIX , carte veche religioasa, candele, sfesnice, policandre, obiecte de cult Schitul Dalhauti Sat Dalhauti Com. Cârligele Maica Stareta 0732/228835
22
17. COLECTIA MUZEALA RELIGIOASA DIN CADRUL SCHITULUI ROGOZU Expozitia MARTURII DE ARTA SI CULTURA SPIRITUALA ORTODOXA cuprinde un nr. de 110 obiecte expuse în trei sali - obiecte care au apartinut celor doi arhimandriti Paulin Lecca(1914-1998) si Zosima Târâla(1889-1965), carte veche religioasa de sec.XVIII-XIX, icoane sec.XVIII-XIX, obiecte de cult, vesminte preotesti, acoperaminte de potire, vesminte de brocart -înfiintata în anul 2001 Schitul Rogozu Sat/com Slobozia Bradului Maica Stareta 0237/259008 0727/495893
18. COLECTIA MUZEALA RELIGIOASA DIN CADRUL MANASTIRII COTESTI -sunt expuse icoane de sec.XIX, carte veche, obiecte de cult Manastirea Cotesti sat/com Cotesti Maica Stareta 0720/749107
23
Colectia Zestrea, Soveja
24
Colectia  Invatator Gegea, sat Vulcaneasa 
25
Colectia muzeala ZestreaSoveja, Rucareni

• Exemple de buna practica în domeniul protejarii
  si conservarii bunurilor culturale mobile. De
  exemplu Colectia muzeala Zestrea din Soveja
  Rucareni, unde d-na prof. Chirita a reusit sa
  strânga peste 1.000 de obiecte, foarte multe
  dintre aceste bunuri de o valoare exceptionala.

26
Colectia muzeala Zestrea Soveja Rucareni
27
Colectia InvatatorGegea, Vulcaneasa

• Colectia de la Vulcaneasa Mera Colectia
  Invatator Gegea. Un exemplu pozitiv de buna
  practica în domeniul patrimoniului cultural mobil
  din Vrancea este dat de Colectia Muzeala sateasca
  de la Paltin unde sunt expuse piese, bunuri de o
  mare valoare culturala. L-as ruga pe primarul
  Comunei, pe consilierii locali sa sprijine
  activitatea d-lui Merloiu în efortul de a
  identifica bunuri culturale mobile precum si de a
  le fisa printr-o colaborare cu Directia pentru
  Cultura Vrancea.

28
Model Fisa standard patrimoniul
cultural mobil
Nr. crt. Denumirea bunului cultural Autor(i), atelier, marca, scoala, atribuire (dupa caz) Titlul sau tema (daca este cazul) Material, tehnica, dimensiuni (eventual dimensiunile suportului) si alti parametri de identificare (dupa caz) Datare, anul fabricatiei (dupa caz) Observatii (documente de referinta, antecedente, stare de conservare, cantitate, date speciale - prezenta semnaturilor, inscriptionarilor, marcilor etc.)
(0) (1.1) (1.2) (1.3) (1.4) (1.5) (1.6)
29
Fisa de inventar
Nr. Crt. Nr. Inv. DENUMIRE BUN CULTURAL DATARE SCURTA DESCRIERE INSCRIPTII DIMENSIUNE SITUATIA JURIDICA STARE DE CONSER- VARE OBIECT DE CULT SUSCEPTI BIL DE CLASARE FOTOGRAFIE
1. 124 Icoana Sf.Arhangheli Mihail, Gavriil si Atanasie -datare-1863 -icoana lemn, pictura în ulei reprezentând pe Sfintii Arhangheli Mihail, Gavriil si Atanasie -culori dominante rosu, verde închis, fond auriu -rama lemn -inscriptiedonata de Andrei si Ileana 1863 110/75cm Conform Registrului de Inventar din anul 2010 Buna fond
30
2. 125 Icoana Sf.Arhangheli Raphael, Mihail si Gavriil - pictura în ulei pe pânza reprezentând pe Sf.Arhangheli Raphael, Mihail si Gavriil -culori dominante rosu, albastru, verde -rama din lemn Donata de Caterina Dragomir si fiica sa Maria 1930- pictor-M.Berca 80/70cm Conform Registrului de Inventar reactualizat în anul 2010 Buna fond
31
Fi?a de obiect
FISA DE OBIECT FISA DE OBIECT FISA DE OBIECT 1. Nr. INVENTAR 1. Nr. INVENTAR
2.DENUMIREA OBIECTULUI TIPAR DE CAS 2.DENUMIREA OBIECTULUI TIPAR DE CAS 2.DENUMIREA OBIECTULUI TIPAR DE CAS 2.DENUMIREA OBIECTULUI TIPAR DE CAS 2.DENUMIREA OBIECTULUI TIPAR DE CAS
3.DETINATOR CASA ZESTREA-SOVEJA 3.DETINATOR CASA ZESTREA-SOVEJA 3.DETINATOR CASA ZESTREA-SOVEJA 4. HRAM 4. HRAM
5.ADRESAsat Rucareni, com. Soveja 5.ADRESAsat Rucareni, com. Soveja 5.ADRESAsat Rucareni, com. Soveja 6. JUDETVRANCEA 6. JUDETVRANCEA
7.AUTOR/ATELIER/SCOALA anomim/ popular românesc 7.AUTOR/ATELIER/SCOALA anomim/ popular românesc 7.AUTOR/ATELIER/SCOALA anomim/ popular românesc 8. DATARE 1922 8. DATARE 1922
9.MATERIAL/TEHNICA tipar crestat în lemn cu motive decorative geometrice 9.MATERIAL/TEHNICA tipar crestat în lemn cu motive decorative geometrice 9.MATERIAL/TEHNICA tipar crestat în lemn cu motive decorative geometrice 10.STIL 10.STIL
11.Tipar de cas de forma dreptunghiulara (papusa) crestat manual cu motive decorative având ca simboluri geometrice linii, zig-zaguri. 11.Tipar de cas de forma dreptunghiulara (papusa) crestat manual cu motive decorative având ca simboluri geometrice linii, zig-zaguri. 11.Tipar de cas de forma dreptunghiulara (papusa) crestat manual cu motive decorative având ca simboluri geometrice linii, zig-zaguri. 11.Tipar de cas de forma dreptunghiulara (papusa) crestat manual cu motive decorative având ca simboluri geometrice linii, zig-zaguri. 11.Tipar de cas de forma dreptunghiulara (papusa) crestat manual cu motive decorative având ca simboluri geometrice linii, zig-zaguri.
12.DIMENSIUNI22cm/12,5cm 13. NR.FILE 13. NR.FILE 13. NR.FILE 14.GREUTATE
15.PROVENIENTA loc.Negrilesti, jud. Vrancea 15.PROVENIENTA loc.Negrilesti, jud. Vrancea 16.TITLUL DETINERII 16.TITLUL DETINERII 16.TITLUL DETINERII
17.LOC DE PASTRARE-expus în colectia etnografica a familiei Ion si Mariana Chirita 17.LOC DE PASTRARE-expus în colectia etnografica a familiei Ion si Mariana Chirita 18.STARE DE CONSERVARE relativ buna 18.STARE DE CONSERVARE relativ buna 18.STARE DE CONSERVARE relativ buna
19.RESTAURARE restaurarea se poate realiza în cadrul laboratorului de restaurare al Muzeului Vrancei, bd. Garii, nr.5, Focsani 19.RESTAURARE restaurarea se poate realiza în cadrul laboratorului de restaurare al Muzeului Vrancei, bd. Garii, nr.5, Focsani 19.RESTAURARE restaurarea se poate realiza în cadrul laboratorului de restaurare al Muzeului Vrancei, bd. Garii, nr.5, Focsani 19.RESTAURARE restaurarea se poate realiza în cadrul laboratorului de restaurare al Muzeului Vrancei, bd. Garii, nr.5, Focsani 19.RESTAURARE restaurarea se poate realiza în cadrul laboratorului de restaurare al Muzeului Vrancei, bd. Garii, nr.5, Focsani