A S E M

1
A S E M

• CONCURENTA COMERCIALA
• Chisinau, 2008

2
CAPITOLUL I

• NOTIUNEA DREPTULUI CONCURENTEI
  COMERCIALE

3
1.Notiunea dreptului concurentei comerciale

• Ansamblu de reguli juridice
• Cârmuiesc competitia dintre agentii economici
• Scopul câstigarea si conservarea clientelei.

4
2. Notiunea dreptului concurentei comerciale

• Determinarea persoanelor îndreptatite sa
  participe, ca agenti economici, la competitia de
  pe piata libera
• Examinarea instrumentelor concurentei cu referire
  la atragerea si pastrarea clientelei de catre
  agentul economic interesat
• Normalitatea rivalitatii dintre agentii economici
  de pe piata (concurenta neloiala, practicile
  anticompetitive).

5
3. Componentele notiunii

• Complex de reglementari specifice, care îi
  formeaza cadrul legal
• Ambianta economica adecvata,constând într-o piata
  libera
• Existenta si modalitatile de exercitare a
  competitiei economice
• Relatii de concurenta dintre agentii economici.

6
4. Obiectul dreptului concurentei comerciale

• Optimizarea desfasurarii competitiei dintre
  agentii economici în conditii oneste si corecte
• Reprimarea modalitatilor abuzive, care sunt
  nocive pentru relatiile tipice de piata.

7
5.Particularitati ale dreptului concurentei
comerciale

• Ramura de drept în curs de formare
• Caracterul pluridisciplinar (latura de fond si
  procedurala
• Reglementarile alcatuiesc un Drept profesional
  (vizeaza agentii economici)
• Asigurarea unui echilibru national între tendinte
  contrare.

8
6. Raporturile cu dreptul comercial

• Dreptul concurentei comerciale nu reglementeaza
  fapte de comert, ci fapte perfect distincte, care
  scapa de sub egida dreptului comercial
  (denigrarea unui rival, practicile concertate de
  tip monopolist etc.)
• Caracterul teleologic al dreptului concurentei
  comerciale, urmarind sa imprime un anumit mod de
  comportare agentilor economici.

9
7. Raporturile cu Dreptul consumatorilor

• Obiective conexe
• Posibilitatea înglobarii reglementarilor de
  protectie a consumatorilor în Dreptul concurentei
  comerciale
• Bilateralitatea obiectivelor urmarite
• Cele doua domenii de reglementare au subiecte de
  drept diferite, obiecte si finalitati deosebite.

10
8. Relatiile cu dreptul administrativ

• Raspunderea pentru faptele ilicite de dreptul
  concurentei comerciale este preponderent de
  natura contraventionala
• Aplicarea regulilor care asigura caracterul
  concurential al pietei revine unor autoritati
  administrative
• Metoda specifica de reglementare este
  subordonarea.

11
9.Relatiile cu dreptul civil

• Principiile raspunderii sunt, cu unele
  particularitati, principiile raspunderii civile
  delictuale
• Metoda specifica de reglementare este aceeasi ca
  în dreptul civil, a egalitatii partilor.

12
10.Principiile dreptului concurentei comerciale

• Principiul liberei concurente
• Principiul eticii concurentiale
• Principiul eficacitatii
• Principiul proportionalitatii.

13
11. Principiul liberei concurente

• Libertatea fiecarei întreprinderi de a-si
  construi strategia competitionala
• Prejudiciul concurential trebuie sa fie licit,
  evident, cu exceptia domeniilor unde exista
  monopoluri de exploatare sau de utilizare.

14
12.Principiul eticii concurentiale

• Orice act de concurenta trebuie sa se supuna unor
  repere etice
• Etica concurentiala este expresa în raporturile
  profesionale dintre comerciantii concurenti
• Condamnarea imoralitatii.

15
13.Principiul eficacitatii

• Reinterpretarea în sens economic a categoriilor
  juridice preluate si asimilate din alte ramuri de
  drept, având drept scop urmarirea eficientei
  concurentiale
• Acordarea imunitatii la amenda sau reducerea
  cuantumului amenzii
• Pragmatismul în procesul de abordare a
  acordurilor anticoncurentiale si concentrarilor
  economice în cursul procedurilor de evaluare.

16
14.Principiul proportionalitatii

• În sens material, dreptul concurentei comerciale
  nu intervine decât atât cât este necesar pentru a
  regla mecanismele de piata si a asigura eficienta
  concurentei
• În sens procedural, actiunea dreptului
  concurentei se concretizeaza în sanctiuni
  diferentiate.

17
CAPITOLUL II

• CADRUL LEGAL
• SI INSTITUTIONAL

18
1. Dispozitii constitutionale

• Art.126 din Constitutia RM
• Libertatea comertului
• Protectia concurentei loiale
• Crearea unui cadru favorabil valorificarii
  tuturor factorilor de productie
• Protejarea intereselor nationale în activitatea
  economica, financiara si valutara.
  

19
2. Dispozitii ale legilor organice

• Legea nr.906/1992 privind limitarea activitatii
  monopoliste si dezvoltarea concurentei
• Legea nr.1103/2000 cu privire la protectia
  concurentei.

20
3. Reglementari internationale

• Conventia Uniunii de la Paris pentru protectia
  proprietatii industriale, încheiata la 23 martie
  1883
• Reglementari ale G.A.T.T. (în temeiul Acordului
  de la Marrakech, încheiat la 15 aprilie 1994, a
  luat nastere Organizatia Mondiala de Comert
  (O.M.C) prin transformarea G.A.T.T.

21
4.Structuri institutionale

• Agentia Nationala pentru Protectia Concurentei
  (legea nr.1103/2000 cu privire la protectia
  concurentei)
• Camera de Comert si Industrie (legea nr.393/1999
  cu privire la Camera de Comert si Industrie)
• Institutia avocatilor parlamentari (legea
  nr.1349/1997 cu privire la avocatii
  parlamentari)
• Directia comert interior, servicii si protectia
  consumatorului din cadrul Ministerului Economiei
  si Comertului (legea nr.64/1990 cu privire la
  Guvern).

22
5. Agentia Nationala pentru Protectia Concurentei

• Agentia este o autoritate permanenta în
  administratia publica, cu statut de persoana
  juridica
• Este condusa de un consiliu administrativ compus
  din 7 membri
• Directorul general si cei doi adjuncti sunt
  numiti în functie de catre Parlament pe un termen
  de 5 ani
• Agentia promoveaza politica statului în domeniul
  protectiei concurentei.

23
6.Camera de Comert si Industrie

• Stabileste normele etice, orientate spre
  garantarea sigurantei tranzactiilor si probitatii
  comportarii membrilor sai pe piata, excluderea
  concurentei si parteneriatului neloial în
  afaceri
• Tine si publica registrul comercial privat al
  membrilor sai
• Elibereaza certificate de origine a marfurilor.

24
7.Institutia avocatilor parlamentari

• A fost creata în conformitate cu Legea
  nr.1349/1997
• Avocatii parlamentari contribuie la apararea
  drepturilor omului prin prevenirea încalcarii
  acestora
• Examineaza cererile privind deciziile sau
  actiunile autoritatilor publice centrale si
  locale, institutiilor, organizatiilor si
  întreprinderilor, indiferent de tipul de
  proprietate.

25
8.Directia comert interior, servicii si protectia
consumatorului

• Este un organ subordonat Ministerului Economiei
  si Comertului
• Promoveaza politica statului în domeniul
  protectiei consumatorului
• Depisteaza abaterile de natura sa prejudicieze
  interesele consumatorilor.

26
Capitolul III

• CADRUL ECONOMIC

27
1.Etape în dezvoltarea comertului

• Pozitia comertului în sistemul economic al
  breslelor
• Liberalizarea comertului
• Situatia din Moldova (legea Missir din 1902,
  legea breslelor) Nenitescu din 1912)
• Etapa recenta a libertatilor comerciale.

28
2(1).Tranzitia spre economia de piata în Moldova

• Premise constitutionale
• Stimularea initiativei private
• Adaptarea cooperatiei la conditiile economiei de
  piata
• Renasterea societatilor comerciale
• Atragerea investitiilor de capital strain.

29
2(2) Tranzitia spre economia de piata în Moldova

• Liberalizarea preturilor si tarifelor
• Convertibilitatea monedei nationale
• Unificarea cursului de schimb al leului.

30
2(3) Tranzitia spre economia de piata în Moldova

• Premise constitutionale
• Economia Republicii Moldova este o economie de
  piata
• Economia este bazata pe proprietatea privata si
  pe proprietate publica
• Statul asigura protectia concurentei loiale
  (art.126 din Constitutie).

31
2(4) Tranzitia spre economia de piata în Moldova

• Stimularea initiativei private
• Întreprinderea este obligata sa respecte regulile
  de comportament pe piata în conditiile
  concurentei libere, drepturile si interesele
  legitime ale consumatorilor, sa asigure calitatea
  cuvenita a marfurilor si serviciilor
• Statul contribuie la dezvoltarea concurentei
  libere
• Întreprinderea individuala este întreprinderea
  care apartine cetateanului , cu drept de
  proprietate privata (art.7,8,14 din Legea
  845/1992 cu privire la antreprenoriat si
  întreprinderi).

32
(2.5) Tranzitia spre economia de piata în
Moldova

• Întreprinderi mici si Întreprinderi mijlocii
• Întreprinderea micro este agentul economic cu un
  numar mediu scriptic anual de cel mult 9
  persoane, suma anuala a veniturilor de vânzari de
  cel mult 3 milioane de lei si valoarea totala
  anuala de bilant ce nu depaseste 3 milioane de
  lei

33
(2.5) Tranzitia spre economia de piata în
Moldova

• Este întreprindere mica agentul economic cu un
  numar mediu scriptic anual de salariati de cel
  mult 49 de persoane, suma anuala a veniturilor
  din vînzari de cel mult 25 milioane de lei si
  valoare totala anuala de bilant a activelor ce nu
  depaseste 25 milioane de lei

34
(2.5) Tranzitia spre economia de piata în
Moldova

• Este întreprindere mijlocie agentul economic ce
  corespunde urmatoarelor criterii numar mediu
  scriptic anual de salariati de cel mult 249 de
  persoane, suma anuala a veniturilor din vînzari
  de cel mult 50 milioane de lei si valoare totala
  anuala de bilant a activelor ce nu depaseste 50
  milioane de lei (Legea nr.206/2006 privind
  sustinerea sectorului întreprinderilor mici si
  mijlocii)

35
2(6). Tranzitia spre economia de piata în Moldova

• Patenta de întreprinzator
• Patenta de întreprinzator se elibereaza pentru
  unul din genurile de activitate prevazute de
  lege
• Nu impune înregistrarea de stat si primirea
  licentei
• Titularul trebuie sa respecte drepturile si
  interesele consumatorilor (art.3 din Legea
  93/1998 cu privire la patenta de întreprinzator)

36
2(7) Tranzitia spre economia de piata în Moldova

• Gospodarii taranesti (de fermier)
• Întreprindere individuala, bazata pe proprietate
  privata asupra terenurilor agricole
• Se poate constitui si dintr-o singura persoana
  fizica
• Suprafata terenurilor si marimea altor bunuri
  trebuie sa asigure utilizarea preponderenta (mai
  mult de 50 la suta) a muncii personale a
  membrilor ei (legea nr.1353/2000 privind
  gospodariile taranesti (de fermier).

37
2(8) Tranzitia spre economia de piata în Moldova

• Adaptarea cooperatiei la conditiile economiei de
  piata
• Cooperativele de întreprinzator
• Cooperativele de productie
• Cooperatia de consum.

38
2(9) Tranzitia spre economia de piata în Moldova

• Cooperativele de întreprinzator
• Organizatie comerciala (întreprindere) cu statut
  de persoana juridica
• Este alcatuita din cel putin 5 persoane juridice
  si/sau fizice
• Genuri prelucrare, prestari servicii, economii
  si împrumut s.a. (legea nr.73/2001 privind
  cooperativele de întreprinzator).

39
2(10) Tranzitia spre economia de piata în Moldova

• Cooperativele de productie
• Întreprindere înfiintata de catre 5 sau mai multe
  persoane fizice
• Scopul desfasurarea în comun a activitatii de
  productie sau a altei activitati economice
• Munca personala a membrilor ei (preponderent)
  (legea nr.1007/2002 privind cooperativele de
  productie)

40
2(11)Tranzitia spre economia de piata în Moldova

• Cooperatia de consum
• Cooperativa de consum asociatie autonoma si
  independenta de persoane fizice
• Desfasoara activitate economica pentru
  satisfacerea necesitatilor si intereselor
  membrilor sai
• La înfiintarea cooperativei de consum participa
  cel putin 7 persoane (legea nr.1252/2000 privind
  cooperatia de consum).

41
2(12)Tranzitia spre economia de piata în Moldova

• Renasterea societatilor comerciale
• Întreprindere individuala
• Societate în nume colectiv
• Societate în comandita
• Societate pe actiuni
• Societate cu raspundere limitata
• Cooperativa de productie
• Cooperativa de întreprinzator
• Întreprindere de arenda
• Întreprindere de stat si întreprindere municipala
  ( legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat
  si întreprinderi).

42
2(13) Tranzitia spre economia de piata în Moldova

• Investitiile straine (forme)
• Drepturi de proprietate asupra bunurilor mobile
  si imobile, precum si alte drepturi reale
• Orice drept acordat în baza legii sau
  contractului, orice licenta sau autorizatie
  acordata în conformitate cu legislatia, inclusiv
  concesiuni de cercetare, cultivare, extragere sau
  explorare a resurselor naturale
• Drepturi derivate din actiuni, parti sociale sau
  alte forme de participare în societati
  comerciale
• Mijloace banesti
• Drepturi de creante monetare sau alte forme de
  obligatii fata de investitor
• Drepturi de proprietate intelectuala (legea
  nr.81/2004 cu privire la investitiile în
  activitatea de întreprinzator).

43
2(14) Tranzitia spre economia de piata în Moldova

• Liberalizarea preturilor si tarifelor
• Stabilirea preturilor si tarifelor prin
  negociere
• Fixarea preturilor în conformitate cu legea si
  ofertei (pentru care exista conditia de
  concurenta reala)
• Aplicarea unor serii de masuri de protectie
  sociala a populatiei.

44
2(15) Tranzitia spre economia de piata în Moldova

• Convertibilitatea monedei nationale
• Convertibilitatea leului se stabileste de Banca
  Nationala a Moldovei dupa regulile pietei
  valutare
• Conditiile si modul de schimb al leului pe alta
  valuta sunt stabilite de Banca Nationala a
  Moldovei (legea nr1232/1992 cu privire la bani).

45
3. Coordonate juridice ale privatizarii

• Privatizare - transferul proprietatii de stat
  catre sectorul privat
• Deetatizare a proprietatii publice transmiterea
  patrimoniului public în proprietate privata în
  conditiile legii (privatizare), precum si
  transmiterea în concesiune, administrare
  fiduciara, transmiterea întreprinderilor de stat
  în proprietatea unitatilor administrativ-teritoria
  le, alte activitati orientate spre diminuarea
  participarii statului la administrarea
  proprietatii.
• Cadrul legal Legea 121/2007 privind
  administrarea si deetatizarea proprietatii
  publice.

46
3(1) Coordonate juridice ale privatizarii

• Exceptie de la sfera de aplicare a Legii
  privind administrarea si deetatizarea
  proprietatii publice
• Finantele publice
• Bunurile institutiilor publice
• Terenurile agricole
• Locuintele.

47
3(2) Coordonate juridice ale privatizarii

• Administrare fiduciara contract prin care o
  parte (fiduciant) preda bunuri în administrarea
  celeilalte parti (fiduciar), iar aceasta se
  obliga sa administreze patrimoniul în interesul
  fiduciantului

48
3(2.1) Coordonate juridice ale privatizarii

• Concesiune contract prin care statul cesioneaza
  unui investitor (persoana fizica sau juridica,
  inclusiv straina), în schimbul unei redevente,
  dreptul de a desfasura activitate de prospectare,
  prosperare, valorificare sau restabilire a
  resurselor naturale pe teritoriul Republicii
  Moldova, de a presta servicii publice, de a
  exploata bunuri proprietate de stat/municipala
  care, conform legislatiei, sunt scoase integral
  sau partial din circuitul civil, precum si
  dreptul de a desfasura anumite genuri de
  activitate, inclusiv cele care constituie monopol
  al statului, investitorul preluând gestiunea
  obiectului concesiunii, riscul prezumtiv si
  raspunderea patrimoniala.

49
3(3) Coordonate juridice ale privatizarii

• Structuri institutionale (1)
• Guvernul Republicii Moldova
• Aproba lista bunurilor proprietate de stat supuse
  privatizarii
• Aproba proiectele individuale de privatizare
• Supravegheaza procesul de privatizare
• Aproba lista de bunuri proprietate publica
  propuse spre concesiune ori spre administrare
  fiduciara
• Executa alte atributii în domeniul administrarii
  proprietatii publice si privatizarii proprietatii
  publice.

50
3(4) Coordonate juridice ale privatizarii

• Structuri institutionale (2)
• Agentia Proprietatii Publice de pe lânga
  Ministerul Economiei si Comertului
• Coordonarea activitatilor legate de delimitarea
  bunurilor domeniului public si bunurilor
  domeniului privat
• Întocmirea proiectului de lista a bunurilor
  proprietate publica nepasibile de privatizare

51
3(4.1) Coordonate juridice ale privatizarii

• Exercitarea functiilor de detinator de actiuni
  (parti sociale) în societatile comerciale cu
  capital integral sau partial de stat
• Întocmirea proiectului de lista a bunurilor
  proprietate de stat supuse privatizarii
• Examinarea proiectelor individuale de
  privatizare
• Exercitarea altor atributii.

52
3(5). Coordonate juridice ale privatizarii

• Structuri institutionale (3)
• Registrul patrimoniului public
• Evidenta patrimoniului public se tine în
  Registrul patrimoniului public
• Registrul reflecta caracterul si valoarea de
  bilant a patrimoniului public, conform situatiei
  de la 1 ianuarie al anului de gestiune
• Autoritatile publice prezinta anual rapoarte
  privind valoarea de bilant a patrimoniului public.

53
3(6). Coordonate juridice ale privatizarii

• Modalitati de privatizare
• Vânzare la Bursa de Valori
• Vânzare la licitatie cu strigare
• Vânzare prin concurs comercial sau investitional,
  inclusiv în baza de proiecte individuale.

54
3(7). Coordonate juridice ale privatizarii

• Vânzarea de actiuni la Bursa de Valori
• Actiunile supuse privatizarii se vând la Bursa de
  Valori conform regulilor Bursei si procedurilor
  stabilite în Regulamentul aprobat de Guvern
• Vânzatorul si Bursa de Valori vor informa
  potentialii investitori si societatea civila
  despre preturile si volumul vânzarilor de actiuni.

55
3(8). Coordonate juridice ale privatizarii

• Licitatia cu strigare
• Procedurile de organizare si desfasurare a
  licitatiei se stabilesc în Regulamentul aprobat
  de Guvern
• Conditia de baza este pretul maxim propus pentru
  bunul expus la vânzare.

56
3(9). Coordonate juridice ale privatizarii

• Concursul comercial si concursul
  investitional
• Pot fi privatizate pachete de actiuni sau parti
  sociale care constituie mai mult de 50 din
  capitalul social al societatii
• La baza concursului comercial se afla pretul
  maxim pentru bunul expus la vânzare
• În cadrul concursului investitional pe lânga
  pretul maxim, se i-au în considerare si
  obligatiile investitionale ale cumparatorului.

57
3(10). Coordonate juridice ale privatizarii

• Licitatia cu reducere
• Procedura de organizare si desfasurare se
  stabileste în Regulamentul aprobat de Guvern
• Pretul initial de vânzare nu trebuie sa fie mai
  mic decât pretul initial indicat în comunicatul
  informativ de vânzare.

58
3(11). Coordonate juridice ale privatizarii

• Privatizarea fara anuntul pretului initial si
  privatizarea cu titlu gratuit
• Se permite în cazurile stabilite de Guvern
• Criteriul de baza al stabilirii câstigatorului
  este volumul investitiilor necesare revitalizarii
  bunului

59
3(11.1). Coordonate juridice ale privatizarii

• Pachetele de actiuni expuse de cel putin 6 ori la
  privatizare si nevândute se transmit, cu titlu
  gratuit, prin hotarâre a vânzatorului,
  emitentului lor ca actiuni de tezaur daca cota
  actiunilor este mai mica de 10 din capitalul
  social al emitentului. Daca cota are un alt
  cuantum prin decizia Guvernului.

60
CAPITOLUL IV

• NOTIUNEA CONCURENTEI COMERCIALE

61
4. Trasaturi caracteristice

• Semnificatie generica
• Semnificatie economica
• Semnificatie specifica
• Concurenta licita
• Concurenta interzisa.

62
4(1) Trasaturi caracteristice

• Semnificatie generica
• Conceptul de concurenta s-a format si este
  folosit în orice relatii sociale
• Concurenta confruntare între tendinte adverse,
  care converg spre acelasi scop

63
4(1.1) Trasaturi caracteristice

• Concurenta implica multiple afinitati cu
  emulatia. Între cele doua concepte nu exista
  similitudine
• Emulatia dorinta de a te întrece pe tine,
  întrecând pe altul (succesul propriu nu înseamna
  nici înfrângerea, anularea, eliminarea aceluia cu
  care m-am gasit în raport de emulatie).

64
4(2) Trasaturi caracteristice

• Semnificatie economica - În conditiile de
  piata libera concurenta îndeplineste cinci
  functii definitorii
• Faciliteaza ajustarea automatica a cererii si
  ofertei
• Determina întreprinderile sa se particularizeze
  fata de rivali
• Stimuleaza inovatiile, crearea de locuri noi si
  de tehnici perfectionate de productie

65
4(2.1) Trasaturi caracteristice

• Asigura alocarea rationala a resurselor între
  variatele utilizari solicitate pe piata
• Statorniceste o repartizare a beneficiilor
  proportionala cu contributia efectiva a agentilor
  economici în procesul de productie si distributie
  a bunurilor.

66
4(3) Trasaturi caracteristice

• Semnificatie specifica
• Manifestarea concurentei atât în cadrul economiei
  nationale, cât si pe plan extern
• Lupta pentru dobândirea si mentinerea clientelei.

67
4(4) Trasaturi caracteristice

• Concurenta licita
• Concurenta comerciala si rolul limitat de a
  influenta pretul marfii
• Rolul concurentei la modelarea si fluctuarea
  preturilor
• Calitatea marfii
• Difuzarea reclamei
• Organizarea retelelor de distributie etc.

68
4(5) Trasaturi caracteristice

• Concurenta interzisa
• În cazul concurentei interzise ne aflam în fata
  unui act savârsit fara drept
• În cazul concurentei neleale este vorba de
  exercitiul excesiv al unui drept sau ale unei
  libertati (ipoteza recurgerii la practici
  monopoliste).

69
5(1). Delimitarea domeniului concurentei licite

• Domenii deschise concurentei comerciale.
  Categorii de activitati economice.
• O lista orientativa în materie nu exista.
• Domenii cu regim special (piata valutara).
  Regimul respectiv formeaza obiectul dreptului
  bancar.

70
5(2). Delimitarea domeniului concurentei licite

• Statutul fortei de munca
• Este exclusa competitia în acest domeniu
• Munca nu este o marfa. Declaratia de la
  Philadelphia
• Exceptând repartitia fortei de munca, interventia
  statului a sustras de sub incidenta concurentei,
  în principal, protectia muncii, durata zilei de
  lucru, regimul concediilor de odihna, stabilirea
  vârstei de pensionare etc.

71
5(2). Delimitarea domeniului concurentei licite

• Interzicerea concurentei în raporturile dintre
  comerciant si prepus sau alti salariati
• Prepusul este persoana însarcinata cu comertul
  patronului, fie în locul unde acesta îl exercita,
  fie în alt loc
• Salariatii obisnuiti din cadrul întreprinderii.

72
5(3). Delimitarea domeniului concurentei licite

• Interzicerea concurentei în raporturile dintre
  societatea în nume colectiv si asociati
• Raspunderea asociatilor este nelimitata si
  solidara
• Asociatul nu este în drept sa practice fara
  acordul societatii activitati similare celor pe
  care le practica societatea (art.116 alin.2 CC)
• Numarul asociatilor nu poate fi mai mic de 2 si
  nici mai mare de 20 persoane fizice sau juridice.

73
5(4). Delimitarea domeniului concurentei licite

• Interzicerea concurentei împotriva societatii
  pe actiuni
• Numarul fondatorilor nu este limitat
• Actionarii nu raspund pentru obligatiile
  societatii
• Persoana cu functii de raspundere este obligata
  sa actioneze în interesul societatii si nu este
  în drept sa participe la capitalul si/sau
  activitatea organizatiilor aflate în concurenta
  cu societatea.

74
5(5). Delimitarea domeniului concurentei licite

• Interzicerea concurentei împotriva societatii
  cu raspundere limitata
• Este alcatuita din maximum 50 de asociati
• Conditiile care definesc concurenta interzisa,
  fie directa, fie indirecta, sunt identice cu cele
  aplicabile în cadrul societatii pe actiuni.

75
5(6). Delimitarea domeniului concurentei licite

• Situatia societatii în comandita
• Include doua categorii de membri unii cu
  raspundere nemarginita pentru pasivul social,
  numiti asociati comanditati, si altii, care
  contribuie la plata datoriilor comune numai în
  limita aportului propriu, denumiti asociati
  comanditari
• Comanditatii au obligatia de a se abtine de la
  orice concurenta directa sau indirecta împotriva
  entitatii colective (dar nu si comanditarilor).

76
5(6). Delimitarea domeniului concurentei licite

• Valorile mobiliare
• Titlu financiar care confirma drepturile
  patrimoniale si nepatrimoniale ale unei persoane
  în raport cu alta persoana
• Drepturi care nu pot fi realizate sau transmise
  fara prezentarea titlului financiar, fara
  înscrierea respectiva în registrul detinatorilor
  de valori mobiliare nominative ori în documentele
  de evidenta ale detinatorului nominal al acestor
  valori mobiliare.

77
6. Felurile concurentei comerciale

• Concurenta comerciala perfecta
• Concurenta eficienta.

78
6(1). Felurile concurentei comerciale

• Concurenta comerciala perfecta. Principii.
• Existenta unui numar mare de producatori si
  cumparatori
• Desfasurarea unor tranzactii numeroase si
  frecvente numai de marfuri omogene
• Intrarile si iesirile de pe piata se bucura de
  libertate absoluta
• Existenta unor fluxuri informationale reale,
  directe si complete între toti participantii.

79
6(2). Felurile concurentei comerciale

• Concurenta eficienta
• Se desfasoara prin modalitati diversificate
• Presupune diferentierea produselor si serviciilor
  si a calitatii lor
• Utilizarea unor strategii variate de marketing,
  reclama produselor si serviciilor etc.

80
7. Piata relevanta.

• Locul de întâlnire si confruntare al cererii si
  ofertei ce duce la fixarea pretului marfurilor si
  a volumului schimburilor
• 4 elemente cererea, oferta, pretul, schimbul
• Piata produsului si piata geografica relevanta.

81
8. Capitolul V

• CONCURENTA COMERCIALA NELOIALA

82
8(1). Concurenta comerciala neloiala

• Notiune. Definire.
• Concurenta neloiala act contrar practicilor
  cinstite în materie industriala sau comerciala
  (art.10 Conventia de Uniune de la Paris)

83
8(1.1). Concurenta comerciala neloiala

• Conventia obliga statele sa interzica prin acte
  interne a)orice fapte care sunt de natura sa
  creeze, prin oricare mijloc o confuzie cu
  întreprinderea, produsele sau activitatea
  industriala sau comerciala a unui concurent
  b)afirmatiile false, în exercitarea comertului
  c) indicatiile sau afirmatiile, a caror folosire
  este susceptibila sa induca în eroare publicul cu
  privire la fabricatia, caracteristicile marfii.

84
8(2). Concurenta comerciala neloiala

• Definire. Elementele comune concurentei oneste
  si neleale
• Scopul
• Captarea si mentinerea clientelei
• Cadrul obiectiv în care se desfasoara concurenta
• Libertatea comertului si politica de preturi.

85
8(3). Concurenta comerciala neloiala

• Reglementarea legala a concurentei abuzive.
  Clasificare
• Publicitate neonesta
• Confuzia cu semnele distinctive ale rivalului de
  pe piata relevanta
• Denigrarea rivalului
• Dezorganizarea întreprinderii sale prin racolarea
  de personal, spionaj etc.
• Acapararea agresiva a clientelei.

86
8(4). Concurenta comerciala neloiala

• Concurenta neloiala în dauna altui comerciant.
  Publicitatea
• Publicitatea comparativa si respectarea
  intereselor consumatorilor
• Caracterul decent si corect al publicitatii
• Obiectivitatea publicitatii comparative.

87
8(5). Concurenta comerciala neloiala

• Concurenta neloiala în dauna altui comerciant.
  Publicitate neloiala comparativa
• Comparatia este înselatoare
• Se compara bunuri sau servicii având scopuri sau
  destinatii diferite

88
8(5.1). Concurenta comerciala neloiala

• Se creeaza confuzie pe piata între cel care îsi
  face publicitate si un concurent
• Se discrediteaza sau se denigreaza marcile de
  comert, denumirile comerciale etc
• Se profita în mod incorect de renumele unei marci
  de comert etc.

89
8(6). Concurenta comerciala neloiala

• Concurenta neloiala în dauna altui comerciant.
  Publicitate parazitara
• Retasarea parazitara prezentarea activitatii
  comerciale de productie sau vânzare de bunuri si
  servicii prin raportare la reclama sau
  realizarile altui comerciant
• Utilizarea referintei privitoare la relatiile ce
  exista între comerciantii concurenti.

90
8(7). Concurenta comerciala neloiala

• Concurenta neloiala în dauna altui comerciant.
  Confuzia
• Este cea mai raspândita forma de concurenta
  neloiala (se refera la numele întreprinderii,
  semnele distinctive ale produselor, substituirea
  marfurilor etc.)
• Confuzia creata prin folosirea semnelor
  distinctive identice sau asemanatoare
• Confuzia referitoare la originea produselor si
  serviciilor.

91
8(8). Concurenta comerciala neloiala

• Concurenta neloiala în dauna altui comerciant.
  Protectia numelui comercial si a emblemei de
  riscul confuziei
• Omonimia situatie în care fondul de comert
  poarta numele proprietarului sau. Se apeleaza la
  adaugarea unor cuvinte care sa înlature riscul.
  De regula nu sunt acceptate prenumele si
  pseudonimul proprietarului
• Recurgerea la o prezentare de ansamblu diferita
  prin format, culoare, caractere etc.

92
8(9). Concurenta comerciala neloiala

• Concurenta neloiala în dauna altui comerciant.
  Falsele indicatii
• Falsele indicatii au ca obiect denumirile de
  origine si indicatiile de provenienta ale
  bunurilor
• Este interzisa utilizarea unei denumiri
  geografice de origine de produse realizate în alt
  spatiu geografic, chiar daca este utilizata si o
  mentiune care precizeaza ca produsul este numai
  tip, gen, fel.

93
8(10). Concurenta comerciala neloiala

• Concurenta neloiala în dauna altui comerciant.
  Mentiuni false
• Mentiuni false orice indicatie de natura a face
  sa se creada ca marfurile au fost produse într-o
  anumita localitate, într-un anumit teritoriu sau
  într-un anumit stat

94
8(11). Concurenta comerciala neloiala

• Concurenta neloiala în dauna altui comerciant.
  Denigrarea
• Denigrarea act concurential neloial, care
  consta în comunicarea sau raspândirea de
  afirmatii depreciative sau comparative, formate
  de autor, în detrimentul unui competitor de pe
  piata, în scopul de a-i stirbi reputatia sau de
  a-i discredita întreprinderea ori produsele.

95
8(12). Concurenta comerciala neloiala

• Concurenta neloiala în dauna altui comerciant.
  Dezorganizarea sau destabilizarea întreprinderii
  rivale
• Modalitati
• Spionajul
• Coruperea personalului
• Deturnarea clientelei
• Boicotul.

96
8(13). Concurenta comerciala neloiala

• Dezorganizarea sau destabilizarea
  întreprinderii rivale. Spionajul
• Spionajul consta în aflarea de catre subiectul
  activ al faptei a secretelor de fabrica si de
  comert ale rivalului sau si utilizarea lor în
  folosul sau, în scopul câstigarii clientelei
  acestuia
• Secretele de fabrica si de comert.

97
8(14). Concurenta comerciala neloiala

• Dezorganizarea sau destabilizarea
  întreprinderii rivale. Coruperea personalului
• Coruperea personalului dreptul salariatilor de
  a parasi o întreprindere în favoarea alteia care
  îi ofera avantaje (contractul de munca trebuie sa
  înceteze în mod legal)
• Numarul mare a salariatilor care parasesc
  întreprinderea si afectarea bunului mers al
  întreprinderii
• Scopul urmarit de noul patron.

98
8(15). Concurenta comerciala neloiala

• Dezorganizarea sau destabilizarea
  întreprinderii rivale. Deturnarea clientelei
• Deturnarea clientelei folosirea legaturilor
  stabilite cu clientela, în cadrul functiei
  detinute anterior la acel comerciant
• Intentia sau faptele pregatitoare de atragere a
  clientelei nu sunt sanctionate.

99
8(16). Concurenta comerciala neloiala

• Concurenta comerciala neloiala realizata prin
  metode de vânzare nepermise
• Acapararea agresiva a clientelei prin vânzari în
  modalitati nepermisive
• Vânzarea conditionata de aducerea altor clienti
• Vânzarea cu premiu.

100
8(17). Concurenta comerciala neloiala

• Dumpingul de marfuri si servicii
• Dumping operatiune de vânzare a unei marfi pe
  o piata straina la un pret sub valoarea ei
  normala
• Diferenta de pret rezultata din politica de
  dumping de export este de multe ori compensata
  prin obtinerea de prime de export si subventii de
  la bugetul de stat sau recuperata ulterior, dupa
  înfrângerea concurentei, prin majorarea
  preturilor.

101
8(18). Concurenta comerciala neloiala

• Raspunderea juridica pentru faptele de
  concurenta neloiala
• Raspunderea administrativa
• Raspunderea penala
• Raspunderea civila delictuala.

102
CAPITOLUL VI.

• POLITICA COMUNITARA ÎN DOMENIUL CONCURENTEI

103
9. Acquis-ul comunitar în domeniul concurentei

• Temei juridic (art.81-89 din Tratatul CE)
• Interdictia acordurilor restrictive si a
  practicilor anticoncurentiale
• Interdictia privind abuzul de pozitie dominanta
• Controlul fuziunilor (concentrarilor) de
  întreprindere
• Controlul ajutoarelor de stat
• Aplicarea regulilor concurentei în sectorul
  public.

104
10(1). Articolul 81 din TCE)

• Articolul 81 prevede ca
• (1) Sunt incompatibile cu piata comuna si
  interzise orice acorduri între întreprinderi,
  orice decizii ale asocierilor de întreprinderi si
  orice practici concertate care pot aduce atingere
  comertului dintre statele membre si care au ca
  obiect sau efect împiedicarea, restrângerea sau
  denaturarea concurentei în cadrul pietei comune
  si, în special, cele care

105
10(2). Articolul 81 din TCE)

• (a) stabilesc, direct sau indirect, preturi de
  cumparare sau de vânzare sau orice alte conditii
  de tranzactionare
• (b) limiteaza sau controleaza productia,
  comercializarea, dezvoltarea tehnica sau
  investitiile
• (c) împart pietele sau sursele de aprovizionare

106
10(3). Articolul 81 din TCE)

• (d) aplica, în raporturile cu partenerii
  comerciali, conditii inegale la prestatii
  echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj
  concurential
• (e) conditioneaza încheierea contractelor de
  acceptarea de catre parteneri a unor prestatii
  suplimentare care, prin natura lor sau în
  conformitate cu uzantele nationale, nu au
  legatura cu obiectul acestor contracte.

107
10(4). Articolul 81 din TCE)

• (2) Acordurile sau deciziile interzise în temeiul
  prezentului articol sunt nule de drept.
• (3) Cu toate acestea, pot fi declarate ca
  exceptate de la aplicarea alineatului (1)

108
10(5). Articolul 81 din TCE)

• - orice acorduri sau categorii de acorduri între
  întreprinderi
• - orice decizii sau categorii de decizii ale
  asocierilor de întreprinderi
• - orice practici concertate sau categorii de
  practici concertate care contribuie la
  îmbunatatirea productiei sau distributiei de
  marfuri ori la promovarea progresului tehnic sau
  economic, asigurând totodata consumatorilor o
  parte echitabila din beneficiul obtinut si care

109
10(6). Articolul 81 din TCE)

• (a) nu impun întreprinderilor în cauza restrictii
  care nu sunt indispensabile pentru atingerea
  acestor obiective
• (b) nu ofera întreprinderilor posibilitatea de a
  elimina concurenta de pe o parte semnificativa a
  pietei produselor în cauza.

110
10(7). Articolul 81 din TCE)

• Notiunea de întreprindere
• Nu este definit în cadrul Tratatului CE
• Trebuie interpretat în sens larg, desemnând orice
  entitate alcatuita din resurse fizice si umane,
  angajata în activitati economice, indiferent de
  statutul sau legal si de modul în care este
  finantata
• Poate îmbraca forma SRL, a asociatiilor de
  comercianti, a cooperativelor agricole, a
  comerciantilor persoane fizice.

111
10(8). Articolul 81 din TCE)

• Acorduri, decizii si practici concertate
• Pot desemna acelasi tip de comportament al
  întreprinderilor pe piata
• Un acord poate fi si o decizie, iar o întelegere
  informala poate fi si o practica concertata.

112
10(9). Articolul 81 din TCE)

• Acorduri, decizii si practici concertate.
  Acorduri informale
• Notiunea de acorduri nu este limitata numai la
  contractele încheiate în forma prevazuta de lege,
  deoarece ar permite evitarea interdictiei din
  Tratat foarte usor. De aceea si întelegerile
  nescrise de tipul gentlemens agreement sunt
  interzise.

113
10(10). Articolul 81 din TCE)

• Acorduri, decizii si practici concertate.
  Acorduri orizontale
• Priveste doua sau mai multe întreprinderi aflate
  la acelasi nivel al pietei (doi producatori, de
  exemplu)
• Articolul 81 alin.1 se aplica acordurilor de
  cooperare orizontala care au ca obiect sau efect
  împiedicarea, restrângerea sau denaturarea
  concurentei.

114
10(11). Articolul 81 din TCE)

• Acorduri, decizii si practici concertate.
  Acorduri orizontale care nu intra sub incidenta
  art.81 alin.(1)
• Cooperarea între întreprinderi neconcurente
• Cooperarea între întreprinderi concurente care nu
  pot realiza, în mod independent, proiectul sau
  activitatea care fac obiectul cooperarii
• Cooperarea privind o activitate care nu
  influenteaza parametrii relevanti ai concurentei.

115
10(12). Articolul 81 din TCE)

• Acorduri, decizii si practici concertate.
  Acorduri verticale
• Se refera la întreprinderi ce opereaza la nivele
  diferite ale pietei (un producator si un
  distribuitor, de exemplu)
• Un acord vertical nu este încheiat între
  concurenti si, de aceea, este mai putin
  anticoncurential decât un acord orizontal.

116
10(13). Articolul 81 din TCE)

• Acorduri, decizii si practici concertate.
  Acorduri excluse de la aplicarea regulilor
  concurentei
• Securitatea nationala
• Agricultura
• Energia nucleara atunci când nu este reglementata
  de Tratatul Euratom.

117
10(13). Articolul 81 din TCE)

• Acorduri, decizii si practici concertate.
  Decizii ale asocierilor de întreprinderi
• Termenul de asociere nu este limitat la un anumit
  tip de asociatie
• Poate include cooperative agricole, asociatii ale
  unor profesii liberale, asociatii fara
  personalitate juridica, asociatii ale asociatilor.

118
10(14). Articolul 81 din TCE)

• Acorduri, decizii si practici concertate.
  Practici concertate
• Forma de cooperare între întreprinderi care, fara
  a ajunge la stadiul în care un acord propriu-zis
  este necesar sa fie încheiat, cu intentie,
  coopereaza în mod practic pentru a evita
  riscurile concurentei.

119
10(15). Articolul 81 din TCE)

• Acorduri, decizii si practici concertate.
  Criterii pentru exceptare. Beneficii economice
• Acordul trebuie sa contribuie la îmbunatatirea
  productiei sau a distributiei produselor, sau la
  promovarea progresului tehnologic sau economic
• Beneficiile economice pot depasi efectele
  restrictive asupra concurentei.

120
10(16). Articolul 81 din TCE)

• Acorduri, decizii si practici concertate.
  Criterii pentru exceptare. Partea echitabila
  rezervata consumatorilor
• Beneficiile economice trebuie sa revina nu numai
  partilor acordului, ci si consumatorilor
• Transferul beneficiilor catre consumatori depinde
  de intensitatea concurentei de pe piata relevanta.

121
10(17). Articolul 81 din TCE)

• Acorduri, decizii si practici concertate.
  Criterii pentru exceptare. Caracterul
  indispensabil al restrictiei
• Restrângerea concurentei trebuie sa fie necesara
  obtinerii beneficiilor economice
• Caracterul indispensabil al fiecarei restrictii
  depinde de situatia pietei si de durata acordului.

122
11. Articolul 82 din TCE

• Articolul 82 din TCE prevede ca
• Este incompatibila cu piata comuna si interzisa,
  în masura în care ar putea aduce atingere
  comertului dintre statele membre, folosirea în
  mod abuziv de catre una sau mai multe
  întreprinderi a unei pozitii dominante detinute
  pe piata comuna sau pe o parte semnificativa a
  acesteia.

123
11(1). Articolul 82 din TCE

• Aceste practici abuzive pot consta în special
  în
• (a) impunerea, direct sau indirect, a preturilor
  de vânzare sau de cumparare sau a altor conditii
  inechitabile de tranzactionare
• (b) limitarea productiei, comercializarii sau
  dezvoltarii tehnologice în dezavantajul
  consumatorilor

124
11(2). Articolul 82 din TCE

• (c) aplicarea în raporturile cu partenerii
  comerciali a unor conditii inegale la prestatii
  echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj
  concurential
• (d) conditionarea încheierii contractelor de
  acceptarea de catre parteneri a unor prestatii
  suplimentare care, prin natura lor sau în
  conformitate cu uzantele comerciale, nu au
  legatura cu obiectul acestor contracte.

125
11(3). Articolul 82 din TCE

• Calificarea notiunii de pozitie dominanta
• Nu este definita de Tratatul CE
• Reprezinta situatia în care o întreprindere
  detine forta economica care-i permite sa adopte
  comportamente independente fata de concurenti, de
  clientii sai si fata de consumatori

126
11(3.1). Articolul 82 din TCE

• Pozitia dominanta este diferita fata de monopol,
  prin faptul ca nu exclude posibilitatea unei
  concurente
• Este caracterizata de un comportament independent
  al întreprinderii, ignorând concurenta.

127
11(4). Articolul 82 din TCE

• Abuzul de pozitie dominanta
• Tratatul nu defineste notiunea de abuz de pozitie
  dominanta
• Este comportamentul prin care se influenteaza
  structura unei piete în cadrul careia gradul de
  concurenta este slabit
• Între pozitia dominanta si abuz trebuie sa se
  constate o relatie de interdependenta.

128
11(5). Articolul 82 din TCE

• Abuzul de pozitie dominanta
• Pentru stabilirea dominatiei trebuie examinate
  trei criterii
• Definitia pietei relevante
• Stabilirea puterii sau a cotei de piata
• Analiza posibilelor bariere în calea concurentei.

129
(11.6). Articolul 82 din TCE

• Abuzul de pozitie dominanta. Piata relevanta
• Piata relevanta în cadrul careia trebuie evaluata
  o anumita problema de concurenta se determina
  prin combinarea pietei produsului si a pietei
  geografice
• Definirea pietei permite calcularea cotelor de
  piata, care pot oferi informatii relevante
  privind puterea de piata, în vederea evaluarii
  unei pozitii dominante în sensul disp.art.82.

130
(11.7). Articolul 82 din TCE

• Abuzul de pozitie dominanta. Dominanta
• Poate fi exercitata de o singura întreprindere
  (dominanta unica) sau mai multe întreprinderi
  (dominanta colectiva)
• Doua criterii pentru analiza pozitiei dominante
  a)actiunile întreprinderii nu sunt afectate de
  concurenti b)la prevenirea concurentei prin
  împiedicarea concurentilor sa intre pe piata.

131
(11.8). Articolul 82 din TCE

• Abuzul de pozitie dominanta. Dominanta. Puterea
  economica de piata
• O proportie mare de piata controlata conduce la o
  prezumtie de dominanta, numai daca nu ne aflam în
  prezenta unor circumstante exceptionale

132
(11.8.1). Articolul 82 din TCE

• O proportie de 50 din piata detinuta conduce la
  o prezumtie puternica de dominanta
• Când proportia este sub 50 este necesar sa se
  compare cu portiunea de piata controlata de
  concurenti.

133
(11.9). Articolul 82 din TCE

• Abuzul de pozitie dominanta. Strategii ale
  preturilor
• Reduceri si discountri. Nu toate reducerile sunt
  abuzive (cele întemeiate pe reducerea costurilor
  de productie sau economisirea de resurse)

134
(11.9.1). Articolul 82 din TCE

• Preturi fortate sau pradatoare (cele situate la
  nivelul costurilor sau sub acestea).
  Întreprinderea dominanta va fi capabila sa
  sustina pierderile pentru o perioada de timp, iar
  concurentul cu o putere economica mai mica va fi
  scos de pe piata.

135
12. Controlul asupra concentrarilor

• Sfera de aplicare a Regulamentului 139/2004
• O concentrare are o dimensiune comunitara daca
• a)cifra totala de afaceri realizata la nivel
  mondial de toate întreprinderile implicate
  depaseste 5000 de milioane de euro si

136
12. Controlul asupra concentrarilor

• b) cifra totala de afaceri realizata separat în
  Comunitate de catre cel putin doua dintre
  întreprinderile implicate depaseste 250 de
  milioane de euro, cu exceptia cazurilor în care
  fiecare dintre întreprinderile implicate
  realizeaza peste doua treimi din cifra sa totala
  de afaceri obtinuta în Comunitate într-un singur
  stat membru

137
12(1). Controlul asupra concentrarilor

• O concentrare care nu atinge plafoanele
  mentionate mai sus are o dimensiune comunitara
  daca
• Cifra totala de afaceri realizata la nivel
  mondial de toate întreprinderile implicate
  depaseste 2500 de milioane de euro
• În fiecare din cel putin trei state membre, cifra
  totala de afaceri realizata de toate
  întreprinderile depaseste 100 de mil.euro

138
12(2). Controlul asupra concentrarilor

• În fiecare din cel putin trei state membre care
  sunt incluse la lit.b), cifra totala de afaceri a
  cel putin doua dintre întreprinderile implicate
  depaseste 25 de milioane de euro si
• Cifra totala de afaceri realizata separat în
  Comunitate de catre cel putin doua dintre
  întreprinderile implicate depaseste 100 de
  milioane de euro, cu exceptia cazurilor în care
  fiecare dintre întreprinderile implicate
  realizeaza peste doua treimi din cifra sa totala
  de afaceri obtinuta în Comunitate într-un singur
  stat.

139
12(3). Controlul asupra concentrarilor

• Evaluarea concentrarilor
• Concentrarile sunt evaluate de catre Comisia
  Europeana
• Comisia ia în considerare nevoia mentinerii si
  dezvoltarii unei concurente efective si pozitia
  pe piata a întreprinderilor implicate si puterea
  lor economica si financiara.

140
12(4). Controlul asupra concentrarilor

• Definirea concentrarii
• Fuzionarea a doua sau mai multe întreprinderi sau
  parti ale unor întreprinderi care anterior erau
  independente sau
• Dobândirea, de catre una sau mai multe persoane
  care controleaza deja cel putin o întreprindere
  sau de catre una sau mai multe întreprinderi, fie
  prin achizitionarea de valori mobiliare sau de
  active, fie prin contract sau alte mijloace.

141
13. Întreprinderile publice monopol de stat

• Principiul
• (1) În ceea ce priveste aflate în proprietate
  publica si întreprinderile carora le acorda
  drepturi speciale sau exclusive, statele membre
  nu adopta si nu mentin nici o masura contrara
  normelor prezentului Tratat si, în special, celor
  prevazute la art.12 si la art.81-89.
• (2) Întreprinderile care au sarcina de a gestiona
  serviciile de interes economic general sau care
  prezinta caracter de monopol fiscal se supun
  normelor prezentului Tratat si, în special

142
13(1). Întreprinderile publice monopol de stat

• (2) Întreprinderile care au sarcina de a gestiona
  serviciile de interes economic general sau care
  prezinta caracter de monopol fiscal se supun
  normelor prezentului Tratat si, în special,
  normelor privind concurenta, în masura în care
  aplicarea acestor norme nu împiedica, în drept
  sau în fapt, îndeplinirea misiunii speciale care
  le-a fost încredintata. Dezvoltarea schimburilor
  comerciale nu trebuie sa fie afectata într-o
  masura care contravine intereselor Comunitatii.

143
13(2). Întreprinderile publice monopol de stat

• (3) Comisia asigura aplicarea dispozitiilor
  prezentului articol si adreseaza statelor membre,
  în cazul în care este necesar, directivele sau
  deciziile corespunzatoare (art.86 al
  Tratatului).(3) Comisia asigura aplicarea
  dispozitiilor prezentului articol si adreseaza
  statelor membre, în cazul în care este necesar,
  directivele sau deciziile corespunzatoare
  (art.86 al Tratatului).

144
13(3). Întreprinderile publice monopol de stat

• Limitarile
• Întreprinderile publice pot evita regulile
  privitoare la libera concurenta (art.86 parag.2
  din Tratatul CE) în urmatoarele situatii
• (a) daca întreprinderea publica executa servicii
  de interes public general (spre exemplu,
  utilitati publice, radio, televiziune etc.) sau
  ofera caracteristicile unui monopol fiscal

145
13(4). Întreprinderile publice monopol de stat

• (b) daca aplicarea regulilor concurentiale
  obstructioneaza aducerea la îndeplinire a legii
  sau îndeplinirea misiunii specifice cu care a
  fost însarcinata
• (c) daca schimburile nu sunt afectate de masuri
  contrare intereselor comunitatii.

146
13(5). Întreprinderile publice monopol de stat

• Art.37 din Tratat
• Statele membre adapteaza în mod treptat orice
  monopol de stat cu caracter comercial, astfel
  încât la expirarea perioadei de tranzitie sa nu
  existe nici o discriminare între cetatenii
  statelor membre privind conditiile de
  achizitionare si de comercializare a marfurilor.

147
13(6). Întreprinderile publice monopol de stat

• Directiva nr.2000/52 a Comisiei din 26 iulie
  2000
• Stabileste obligatia de transparenta pentru
  întreprinderile care beneficiaza de drepturi
  exclusive si speciale, precum si pentru
  serviciile de interes economic general.

148
13(7). Întreprinderile publice monopol de stat

• Drepturile exclusive
• Sunt exercitate de anumite întreprinderi private
  carora le-au fost cedate anumite activitati de
  catre colectivitatile publice
• Întreprinderea produce sau vinde un produs sau
  ofera anumite servicii într-o zona geografica
  determinata.

149
13(8). Întreprinderile publice monopol de stat

• Drepturile speciale
• Pot fi acordate unor întreprinderi prin
  autorizatii speciale
• Drepturile speciale presupun o modalitate de
  acces privind o piata concret determinata spre
  deosebire de drepturile exclusive presupun un
  monopol complet de piata cu privire la un produs
  sau un serviciu.

150
13(9). Întreprinderile publice monopol de stat

• Derogarile
• Sunt stabilite prin dispozitiile art.86 par.2 din
  Tratat
• Se refera la faptul ca întreprinderile carora li
  s-a încredintat gestiunea unor servicii de
  interes economic general sau care prezinta
  caracterul unui monopol fiscal nu sunt obligate
  sa respecte regulile concurentei, daca prin
  acesta, este împiedicata misiunea particulara
  care le-a fost încredintata.

151
13(10). Întreprinderile publice monopol de stat

• Conditiile derogatorii presupun
• (a) calitatea întreprinderii, (în sensul de a
  gestiona un interes economic general sau de a
  prezenta caracterul unui monopol fiscal. Nu
  prezinta importanta caracterul public sau privat
  al întreprinderii

152
13(11). Întreprinderile publice monopol de stat

• (b) încredintarea atributiilor acestor
  întreprinderi sa fie facuta de statul membru
  (investitura etatica). Întreprinderile care
  gestioneaza un interes economic general trebuie
  sa beneficieze de o investitura legala printr-un
  act al puterii publice

153
13(12). Întreprinderile publice monopol de stat

• (c) misiunea îndeplinita de întreprindere
  presupune un interes general. Prin Comunicatul
  Comisiei din 20 septembrie 2000 asupra
  serviciilor de interes general în Europa, au fost
  stabilite elementele caracteristice ale acestor
  servicii, si anume

154
13(13). Întreprinderile publice monopol de stat

• - serviciul de interes general presupune o
  prestatie de baza de care beneficiaza un numar
  însemnat de beneficiari
• - serviciul respectiv se manifesta pe o raza
  teritoriala însemnata a unui stat
• - serviciul sa fie accesibil pentru majoritatea
  beneficiarilor, sub aspect financiar.

155
14. Ajutoarele de stat

• Interdictia de principiu
• Cu exceptia derogarilor prevazute de prezentul
  Tratat, sunt incompatibile cu piata comuna
  ajutoarele acordate de state sau cele acordate
  sub orice forma prin intermediul resurselor
  statului care distorsioneaza si ameninta cu
  distorsionarea concurentei, prin favorizarea
  anumitor întreprinderi sau productii, în masura
  în care afecteaza schimburile comerciale dintre
  statele membre (art.87 alin1 din Tratatul CE).

156
14(1). Ajutoarele de stat

• Categorii de ajutoare compatibile cu piata
  comuna
• (a) ajutoarele cu caracter social acordate
  consumatorilor individuali, cu conditia ca
  acestea sa fie acordate fara vreo discriminare
  legata de originea produselor

157
14(2). Ajutoarele de stat

• (b) ajutoarele destinate remedierii daunelor
  cauzate de calamitatile naturale sau de alte
  evenimente extraordinare
• (c) ajutoarele acordate economiei anumitor
  regiuni ale R.F.Germania, în masura în care ele
  sunt necesare pentru compensarea dezavantajelor
  economice cauzate de aceasta divizare (art.87
  par.2 din Tratat).

158
14(3). Ajutoarele de stat

• Categorii de ajutoare care pot fi compatibile
  cu piata comuna
• (a) ajutoarele destinate favorizarii dezvoltarii
  economice a regiunilor cu un nivel de trai
  anormal scazut sau dominate de un nivel grav al
  somajului

159
14(4). Ajutoarele de stat

• (b) ajutoarele destinate sa promoveze executarea
  unui proiect important de interes european comun
  sau sa remedieze perturbari grave ale economiei
  unui stat membru

160
14(4). Ajutoarele de stat

• (c) ajutoarele destinate sa faciliteze
  dezvoltarea anumitor activitati sau anumitor
  regiuni economice, daca nu altereaza conditiile
  schimburilor comerciale într-o masura contrara
  interesului comun

161
14(5). Ajutoarele de stat

• (d) ajutoarele destinate sa promoveze cultura si
  conservarea patrimoniului, daca nu altereaza
  conditiile schimburilor comerciale si concurenta
  în Comunitate într-o masura care contravine
  interesului comun

162
14(6). Ajutoarele de stat

• (e) celelalte categorii de ajutoare determinate
  prin decizia Consiliului, care hotaraste cu
  majoritate calificata la propunerea Comisiei
  (art.87 par.3 din Tratat).

163
14(7). Ajutoarele de stat

• Calificarea conceptului de ajutor de stat
• (a) ajutorul sa fie acordat de state sub orice
  alta forma prin intermediul resurselor statului.
  Ajutorul de stat interzis include orice ajutor
  public sau acordat de autoritati locale sau
  regionale. Poate proveni si de la organisme
  private.

164
14(8). Ajutoarele de stat

• (b) ajutorul acordat sa favorizeze anumite
  întreprinderi sau productii. Protejarea unor
  întreprinderi prin acordarea de ajutoare de stat
  poate consta în acordarea de subsidii la import
  si export, scutiri sau reduceri de sarcini
  fiscale sau sociale, garantii de credite,
  acordarea de credite cu dobânda redusa etc

165
14(9). Ajutoarele de stat

• (c) ajutorul de stat sa afecteze schimburile
  comerciale dintre statele membre, distorsionând
  sau amenintând cu distorsiunea concurentei.
  Afectarea comertului dintre state reprezinta o
  situatie de fapt, care se constata în mod
  concret, de la o situatie la alta.

166
14(10). Ajutoarele de stat

• (d) caracterul relativ al interdictiei de