Televiziunea digitala terestra

1
Televiziunea digitala terestra

• Perspectivele dezvoltarii DVB-T
• Analiza unor exemple straine
• (Germania, Spania, Finlanda, Italia, Norvegia,
  Olanda, Marea Britanie, Suedia)

Petre DINCA consilier Serviciul Juridic si
Reglementari
2
Televiziunea digitala terestraDTTV - Digital
terrestrial television

• DTTV - sistem de transmisie digitala, în benzile
  VHF si UHF, ce utilizeaza standardul DVB-T
• Principiul de functionare semnalele digitale
  (video, audio si de date) sunt multiplexate
  (ordonate într-un flux unic) înainte de a fi
  modulate si difuzate pe cale radioelectrica
  terestra. Astfel este posibila difuzarea în
  cadrul unui singur canal (frecventa) a 4-6
  programe tv si a altor servicii asociate.
• Receptia se poate face cu antenele existente -
  individuale (inclusiv cele de camera, în unele
  conditii tehnice) sau cele colective prin
  intermediul unui adaptor digital (set top box),
  în cazul televizoarelor clasice, ori direct, în
  cazul televizorului digital integrat.

3
DTTV

• Avantaje
• 4 6 programe tv într-un singur canal digital de
  transmisie (frecventa)
• tehnica de multiplexare permite inserarea si a
  unor date asociate cum ar fi cele pentru
  subtitrare, versiuni lingvistice, ghid electronic
  de programare, servicii interactive, etc.
• flexibilitatea ofertei - împachetarea programelor
  tv - difuzarea pe o infrastructura terestra a
  unor programe fara plata, alaturi de pachete care
  includ programe pay-tv (cu plata),
  video-on-demand, servicii interactive
• imaginea si sunetul au o calitate comparabila cu
  cea oferita de un DVD
• costuri mai mici pentru difuzare (o reducere de
  5-8 ori a costurilor de transmisie)
• receptia portabila în interiorul locuintelor
  (antena de camera)
• eliberarea frecventelor actualmente alocate
  transmisiei programelor tv în sistem analogic.

4
Perspectivele dezvoltarii DVB-T

• Un numar de incertitudini pot fi identificate
  televiziunea digitala completeaza sectorul
  audiovizual sau va intra într-o competitie
  directa cu platformele satelitare si retelele de
  cablu? Este aproape evident ca potentialul
  acestui nou sistem digital poate sa destabilizeze
  piata televiziunii difuzate prin cablu si
  satelit.
• Al doilea element de incertitudine este legat de
  ritmul de dezvoltare si de integrare a unui
  sistem de difuzare digitala terestra (în functie
  de evolutia pretului noilor receptoare, de gradul
  de receptivitate a publicului la noile servicii,
  de elasticitatea pietei publicitare si de
  capacitatea spectrului de acoperire teritoriala).
  

5
Perspectivele dezvoltarii DVB-T

• În statele în care receptia se realizeaza în
  principal prin cablu si satelit, publicul fiind
  obisnuit cu împachetarea programelor, acesta
  pare sa fie mai putin interesat sa investeasca în
  noua tehnologie, numai pentru aspecte legate de
  cresterea calitatii receptiei.
• Chiar si în Marea Britanie unde DVB-T are cel mai
  mare succes, conform unui sondaj de opinie
  realizat în 2000 (la doi ani de la prima
  lansare), 53 din populatia ce utiliza receptia
  analogica terestra nu-si exprimau dorinta de a
  trece spre digital decât atunci când vor fi
  obligati sa o faca.

6
Perspectivele dezvoltarii DVB-T

• Complementaritatea suporturilor tehnice de
  difuzare este partiala
• din punct de vedere geografic, DVB-T se adapteaza
  mai usor aglomeratiilor necablate
• din punct de vedere comercial - îmbraca mai multe
  aspecte oferta de programe este mai redusa
  (aspect negativ), oferta programelor cu plata
  este mai putin costisitoare (10 euro, aspect
  pozitiv, dar care în conditiile României unde
  pretul unui abonament la cablu este de 10 ori mai
  mic acest aspect poate sa nu constituie un
  avantaj, daca oferta de continut va fi aceeasi)
• din punct de vedere al utilizatorilor
  portabilitatea, care intereseaza caminele cu 2
  sau mai multe televizoare, constituie un avantaj.

7
Conditiile necesare implementarii DVB-T

• Prima conditie stabilirea unui strategii care sa
  ofere maximum de oportunitati pentru implemetare,
  fara a destabiliza piata celorlalti operatori
  (cablu, satelit), stabilirea unei perioade optime
  de tranzitie (o perioada mai scurta pentru
  simulcast este mai favorabila).
• A doua conditie dezvoltarea ofertei actuale de
  programe (în termeni mai degraba calitativi si de
  diversificare) si crearea unei mase critice de
  telespectatori pregatiti pentru digitalizare.
  Cercetarile demonstreaza ca succesul de lunga
  durata este determinat de oferirea unui pachet de
  programe cu acces liber, dar, pe de alta parte,
  lansarea comerciala poate fi facuta numai în
  masura în care se ofera programe cu plata. Este
  un gen de paradox dificil de gestionat.
• În acelasi timp, perioada indispensabila a
  simulcast-ului (transmisie în paralel, analogic
  si digital) impune actualilor radiodifuzori un
  cost suplimentar. Pentru a putea depasi acest
  moment trebuie oferita radiodifuzorilor sansa de
  a dezvolta în noul mediu digital, alaturi de
  programele libere la retransmisie, noi programe
  si servicii pe baza de abonament.

8
Conditiile necesare implementarii DVB-T

• A treia conditie - stabilirea regulilor care sa
  guverneze alocarea frecventelor
• alocarea pe serviciu de programe (pe
  canal/frecventa atribuita),
• alocarea pe multiplex.
• Din punct de vedere economic este preferabila
  alocarea pe multiplex, dar, din punct de vedere
  al asigurarii pluralismului sau, altfel spus, al
  reducerii riscului concentrarii, autoritatile de
  reglementare prefera alocarea frecventelor pe
  serviciu de programe.

9
Conditiile necesare implementarii DVB-T

• Atribuirea pe serviciu de programe/frecventa
  permite o alocare mai fina a resurselor între
  candidati, în schimb complica gestiunea difuzarii
  tehnice a programelor asigurata de un operator
  tehnic distinct, operatorul multiplexului (un
  canal de difuzare /serviciu de programe nu poate
  exista în afara multiplexului din care face
  parte).
• Radiodifuzorii care dispun de unul sau mai multe
  programe audiovizuale trebuie sa se grupeze cu
  alti radiodifuzori care apartin aceluiasi
  multiplex pentru a desemna un operator tehnic
  comun.

10
Alocarea frecventelor

• Germania, Marea Britanie, Olanda, Italia, Spania,
  Austria, Irlanda, Lituania capacitatea este
  alocata unuia sau mai multor operatori de
  retele/multiplex
• Suedia, Finlanda, Franta capacitatea este
  alocata direct posturilor.
• Indiferent de modul de alocare a frecventelor
  (direct radiodifuzorilor sau unui operator de
  retea/multiplex) conditiile de acces la
  capacitate sunt stabilite de autoritatea de
  reglementare.

11
Alocarea frecventelor

• În evaluarea modelului de reglementare, este mai
  relevant cum este reglementat accesul la
  capacitatea alocata, decât cui i s-a asignat
  capacitatea
• Finlanda, Germania, Suedia, Franta posturile au
  fost selectate de autoritatea de reglementare
  conform unei proceduri (concurs) similare celei
  utilizate în analogic
• Italia, Marea Britanie, Norvegia capacitatea
  este gestionata de operatorul de multiplex, care
  este relativ liber sa utilizeze capacitatea si sa
  selectioneze programele tv în acest caz, o serie
  de limitari si constrângeri sunt impuse (must
  carry, capacitate rezervata unor categorii de
  radiodifuzori, etc.)

12
Alocarea frecventelor

• Din punct de vedere al structurii ofertei si al
  modelului comercial retinem doua tipuri de
  abordari
• modelul liber la receptie, este o versiune
  tehnologic avansata a ofertelor din analogic la
  care se asociaza noi servici (de date, EPG - ghid
  electronic de programe, etc.)
• modelul receptie cu plata, este o alternativa la
  ofertele tv. prin cablu si satelit aceasta
  abordare a fost adoptata în unele state care au
  dorit sa impuna un caracter national programelor
  difuzate terestru, ca un raspuns la cresterea
  numarului de programe straine difuzate prin cablu
  si satelit (Olanda).

13
Alocarea frecventelorDificultati tehnice

• Modificari la nivelul frecventelor din analogic
  au fost necesare în unele state (ex. în Franta
  pentru prima perioada de dezvoltare a DVB-T
  aprox. 500 de site-uri de emisie au suferit
  modificari, dintr-un total de 1500 de reamenajari
  necesare cu un cost total estimate de 44-84 mil.
  euro / Japonia - 800 site-uri de emisie si 4,3
  milioane de telespectatori au fost afectati,
  costuri estimate 150 mil. euro)
• Alte exemple retinute
• Olanda interferente la nivelul retelelor de
  cablu
• Marea Britanie principala problema a fost
  determinata de puterea de emisie limitata a.î. sa
  protejeze transmisiile analogice (O crestere
  semnificativa a puterii de emisie si, implicit a
  ariei de acoperire nu mai este posibila pâna la
  switchover încetarea emisiilor audiovizuale în
  analogic).
• În Germania implementarea ridica probleme mai
  mici, prin faptul ca numai 5 din populatie
  utilizeaza receptia terestra.
• În Italia, datorita unei grad de saturare si a
  haosului din spectru, au fost necesare masuri mai
  radicale în ceea ce priveste reamplasarea
  statiilor de emisie si reducerea puterii de
  emisie, precum si luarea unei decizii de
  restrângere la 30 din spectru alocat
  analogicului.

14
Oferta de programe în noul context digital

• Fara o oferta de programe diversificata si fara
  un public potential (incluzând aici atât
  accesibilitatea la achizitia receptoarele
  adaptate, cât si la ofertele de servicii propuse)
  nu exista perspective favorabile dezvoltarii
  televiziunii digitale. Studiile efectuate în
  statele pregatite pentru migratia spre digital
  pun un accent major pe continutul oferit
  (programe) este factorul care incita publicul sa
  achizitioneze noile receptoare sau decodoarele
  necesare receptiei.

15
Implicatii asupra planului national de
frecvente

• Pentru constituirea unei astfel de retele sunt
  necesare modificari în planul de frecvente, în
  baza urmatoarelor criterii
• pentru o implementare rapida - utilizarea cu
  prioritate a site-urilor cu potential ridicat ce
  difuzeaza în sistem analogic
• planificarea cu prioritate pentru receptia fixa
  (receptia cu antene de camera necesita o putere
  de emisie mai mare)
• minimalizarea modificarilor impuse site-urilor ce
  vor continua sa asigure transmisia analogica
  (reamplasare, modificari de frecvente si de
  puteri de emisie, etc.)
• stabilirea unei perioade optime de difuzare
  simultana în analogic si digital (simulcast),
  care sa permita acelei parti din public care
  receptioneaza terestru programele sa-si adapteze
  sistemele de receptie
• coordonarea cu administratorii resurselor
  radioelectrice din statele vecine.

16
Implicatii asupra planului national de frecvente

• Patru scenarii posibile pentru dezvoltarea DVB-T,
  cu avantajele si inconvenientele lor
• protejarea tuturor frecventelor asignate în
  analogic fara a le include în planul de
  digitalizare (impact minim pentru posturile din
  analogic)
• protejarea tuturor frecventelor asignate în
  analogic, cu includerea lor treptata în planul de
  digitalizare
• frecventele asignate în analogic sunt
  convertite în digital si incorporate în plan
  (potential ridicat de dezvoltare)
• nici o protectie pentru frecventele din analogic
  (potential maxim de dezvoltare!).

17
MPEG 2 sau MPEG 4?

• Norma de compresie a datelor MPEG 4 permite
  dezvoltarea televiziunii de înalta definitie
  (HDTv).
• HDTv ramâne însa în momentul de fata foarte
  costisitoare pentru a beneficia de calitatea
  superioara a imaginii este necesar un televizor
  de înalta definitie al carui cost este de 5-15
  ori mai mare.
• Conform unui raport al CSA (Franta) din iulie
  2004 rezulta ca la momentul analizei nici o tara
  europeana nu utiliza aceasta norma si nici un
  proiect de implementare nu era initiat, primele
  decodoare HDTv urmând sa fie disponibile dupa
  2005.
• O bariera în adoptarea MPEG 4 o constituie
  conditiile diferite de licentiere a sistemului de
  compresie taxa se percepte pe timp de utilizare,
  fata de MPEG 2 pentru care taxa este pe receptor.

18
Oferta de programe în noul context digital

• Retelele analogice sunt caracterizate ca fiind
  sisteme foarte închise, putin flexibile, pentru
  radiodifuzori si larg deschise pentru public.
• Digitalizarea provoaca o inversare majora
  genereaza sisteme flexibile pentru furnizorii de
  continut, dar un acces mai controlat la
  programele oferite publicului (este asteptata o
  restrângere a ofertelor cu acces liber). Este o
  tendinta constatata pe piata nord americana
  programele generaliste sunt într-o pierdere de
  audienta în raport cu programele tematice,
  disponibile pe baza de abonament.

19
Oferta de programe în noul context digital

• Piata actuala a continutului de programe
  (programe de stoc) va deveni insuficienta pentru
  a raspunde efectului de multiplicare a
  serviciilor de programe. La un astfel de nivel de
  concurenta, fiecare program de tv. este nevoit
  sa-si afirme mai pregnant liniile editoriale care
  îl diferentieaza si sa-si apere exclusivitatea
  programelor oferite. Costul programelor este însa
  într-o relatie directa cu aceste obiective.
• Succesul înregistrat în Marea Britanie a avut
  drept motor principal diversificarea ofertei de
  continut propusa de postul public BBC, sustinuta
  de puterea sa financiara si tehnica - conform
  studiului realizat de Grupul de lucru privind
  televiziunea digitala terestra (EPRA 2004).

20
Gestiunea multiplexurilorGestiunea interna

• În scopul facilitarii gestiunii multiplexurilor
  si pentru a evita litigiile dintre posturile
  aceluiasi multiplex, urmatoarele solutii au fost
  retinute
• În SUA, Canada, Marea Britanie si Finlanda
  licentele se acorda pe multiplex, pentru a
  asigura o gestiune unitara aceasta abordare se
  bazeaza pe aspectele comerciale de exploatare a
  multiplexului
• Foarte rar se constata o gestiune unitara la
  nivelul ansamblului de multiplexuri (Suedia si
  mai ales în Norvegia unde aceeasi societate
  gestioneaza multiplexurile si reteaua de
  difuzare) în aceasta optiune aspectele tehnice
  sunt preponderente, dar nu rezolva conflictele de
  interese.
• În Germania se preconizeaza instituirea unui
  sistem de acordare a licentelor pentru operatorii
  de multiplex, în scopul garantarii unui tratament
  echitabil editorilor de servicii de programe.
• În Franta frecventele sunt acordate
  radiodifuzorilor care, de comun acord, propun o
  societate distincta care sa gestioneze
  multiplexul. În caz de esec, se organizeaza un
  nou concurs.

21
Gestiunea multiplexurilorGestiunea externa

• Este necesara asigurarea unei coordonari atât în
  ceea ce priveste acoperirea initiala, cât si a
  ritmului de dezvoltare a diferitelor
  multiplexuri.
• Spre exemplu, în Marea Britanie acoperirea
  initiala foarte inegala a complicat dezvoltarea
  DVB-T si a indus o incertitudine la nivelul
  radiodifuzorilor (o prima cauza a esecului
  înregistrat initial).

22
ANALIZA UNOR EXEMPLE EUROPENE
23
Analiza esecului primului program de lansare a
DVB-T în Marea Britanie (reteaua ITV Digital)

• Tehnologie insuficient de fiabila acoperirea
  teoretica neconfirmata, alegerea unor decodoare
  ieftine, dar putin fiablile si cu un risc crescut
  de piratare, calitatea proasta la receptie
• Dificultati comerciale oferta putin atractiva
  (doar 3 multiplexuri!), acoperire incerta,
  strategie de marca ezitanta, promovare
  insuficient de penetranta.
• Principala lectie a experientei britanice
  acoperirea cu 6 multiplexuri este singura care
  are valoare din punct de vedere comercial!

24
Lectia engleza. Primul esec de proportii.

• În octombrie 1998 On Digital începe emisia
  programelor digitale o serie de programe cu
  acces liber împreuna cu programe noi, cu plata.
• În primavara anului 2002 se consemneaza esecul
  financiar al acestei retele, devenite între timp
  ITV Digital.

25
Lectia engleza

• ITC organizeaza un nou concurs. Cele trei mux
  sunt atribuite astfel
• 1 mux este acordat BBC,
• 2 mux sunt acordate CCI (Crown Castle
  International este un consortiu american care
  avea sa participe si în Franta la privatizarea
  TéléDiffusion de France).

26
Lectia engleza

• BBC si CCI se asocieaza pentru a creea DTV
  Services Ltd, o societate ce îsi propunea
  promovarea platformelor digitale Freeview si
  DTT. La acest proiect se asocieaza si BSkyB.
• Noile platforme Freeview si DTT intra în
  serviciu în octombrie 2002 prima ofera servicii
  cu acees liber continând 30 de posturi tv si 20
  posturi de radio, iar DTT contine servicii cu
  plata.
• În martie 2004 Top Up TV lanseaza pe reteaua DTT
  primele 10 programe cu plata.
• Aceasta reevaluare a strategiei comerciale a avut
  un impact si la nivelul platformelor digitale
  satelitare în 2003 BBC modifica regimul de
  difuzarea a programelor sale, în digital pe
  satelit, de la receptia cu plata, la servicii cu
  acces liber, politica urmata si de BSkyB.
• Toate aceste modificari de strategie se încheie
  în aprilie 2005, când ITV (reteaua posturilor
  comerciale terestre) preia si mux-ul ce apartinea
  operatorului SDN.

27
Stadiul actual

• În martie 2005 Ofcom estimeaza dimensiunile
  pietei digitale britanice 61.9 de locuinte
  (15,4 mil. de locuitori) au acces la televiziunea
  digitala prin intermediul urmatoarele platforme
• Pay TV digital (nr. de abonati)
• Satelit 7,3 mil.
• Cablu 2,5 mil.
• TV prin retele ADSL (retele de banda larga)
  20.000
• Total 9,9 mil.
• Free-to-view digital (nr. de abonati)
• Terestru 4,5 mil.
• Satelit (Free to View) 445.000
• Total 5,5 mil.

28
Stadiul actualAnalogic

• Una dintre consecintele mentinerii regimului
  simulcast 27 dintre locuintele britanice ramân
  în afara zonelor de receptie digitala (din
  ratiuni de protectie la interferente a
  serviciilor din analogic puterea emitatoarelor
  digitale este limitata).
• Plecând de la aceste considerente si luînd în
  calcul elemente de protejare a intereselor
  întregii populatii, autoritatile britanice au
  stabilit urmatoarea strategie (denumita test de
  disponibilitate) înainte de a declara switch
  off, oricine trebuie sa aibe disponibilitatea de
  a putea receptiona principalele posturi de
  serviciu public în format digital (fie prin
  cablu, satelit sau terestru).

29
Serviciile publice de televiziune

• În terminologia britanica în categoria
  serviciilor publice de televiziune sunt grupate
  toate programele care sunt difuzate pe cale
  radioelectrica terestra
• BBC 1, BBC 2 - posturile companiei publice BBC
• Posturile comercial (ITV 1 - din cadrul retelei
  ITV, Channel 4 si Five).
• Conform legislatiei britanice, si nu numai! -
  posturile care utilizeaza spectrul radioelectric
  terestru au un statut special beneficiind de
  utilizarea frecventelor terestre, apartinând
  domeniului public, prin legislatie au serie de
  obligatii particulare. Atunci când s-a configurat
  strategia trecerii la digital, în contrapartida
  s-au bucurat de un drept rezervat!
• În analogic, programele britanice sunt difuzate
  printr-o retea constituita din 50 de statii de
  emisie si aprox. 1100 de retranslatoare.

30
Structura multiplexurilor

• Cele 6 multiplexuri sunt denumite 1, 2, A, B, C
  si D.
• Trei dintre mux. sunt destinate serviciilor
  publice. Operatorii de multiplex au obligatia de
  a asigura difuzarea principalelor canale BBC 1,
  BBC 2, ITV1, Channel 4, S4C, Five si Teletext
  serviciu de teletext licentiat înca din 1972!

31
Multiplex 1 - BBC

• TV BBC One, BBC Two, BBC Three, CBBC Channel,
  BBC News 24
• Radio BBC Radio Scotland, BBC Radio nan
  Gaidheal, BBC Radio Ulster, BBC Radio Foyle, BBC
  Radio Wales, BBC Radio Cymru
• Servicii interactive BBCi

32
Multiplex 2 - Digital 3 si 4 (ITV si Channel 4)

• TV ITV1, ITV2, ITV3, Channel 4, GMTV, GMTV 2,
  E4, ITV News, More4
• Servicii interactive Teletext on 4, Teletext

33
Multiplex A

• TV Five, ABC1, S4C Digidol, S4C2,
  Tele-G, QVC, UKTV Gold, Turner Classic
  MoviesTCM, Boomerang, Cartoon Network,
  Discovery Channel, Discovery Real Time,
  Television X, UKTV Style, UKTV Food,
  Bloomberg, British Eurosport, Toonami,
  price-drop.tv
• Radio BBC Radio 1, BBC Radio 2, BBC Radio 3, BBC
  Radio 4, Mojo, Heat.
• pay-tv
• program regional

34
Multiplex B - BBC

• TV BBC Four, CBeebies, BBC Parliament, Community
  Channel
• Radio BBC 1Xtra, BBC Radio Five Live, BBC Five
  Live Sports Extra, BBC 6 Music, BBC 7, BBC Asian
  Network
• Interactive BBCi

35
Multiplex C - Crown Castle UK

• TV Sky Travel, Sky News, UKTV History, Sky
  Sports News, E4 (channel)E4 1
• Radio talkSPORT, 3C (radio)3C, Premier Radio

36
Multiplex D - Crown Castle UK

• TV UKTV Bright Ideas, The Hits, ftn, The Music
  FactoryTMF, Thomas Cook TV, Ideal World, Men
  Motors
• Radio BBC World Service (English language
  European version), The Hits Radio, Smash Hits!,
  Kiss 100, Magic 105.4, Q, Oneword, Jazz FM 102.2,
  Kerrang

37
Digital - Acoperire

• În prezent DVB-T este transmis prin 80 de statii
  de emisie (50 statii si 30 de retranslatoare), cu
  urmatoarea acoperire
• 82 dintre locuinte sunt în zona de acoperire a
  Mux 1 si 2
• 73 dintre locuinte au acces la toate cele 6 mux.
• O crestere semnificativa a ariei de acoperire nu
  mai este posibila pâna la switchover.

38
Stadiul actual

• Ofcom a initiat un studiu tehnic pentru alegerea
  solutiei optime care sa permita o acoperire de
  98,5 din locuinte, cel putin pentru oferta
  actuala de programe.
• Utilizarea frecventelor este conforma planului de
  la Stockholm.
• Actualmente, programele digitale sunt transmise
  între frecventele utilizate în analogic. Pentru a
  proteja programele analogice puterea de emisie în
  digital este limitata, în schimb transmisia în
  analogic este mentinuta la valori ale puterii
  aprobate pentru a asigura aria de acoperire.

39
Concluzii

• Freeview s-a constituit mai înâi pe o analiza a
  erorilor tehnice si comerciale ale lui ITV
  Digital. Îmbunatatirile tehnice sunt primordiale
  dublarea puterii de emisie, trecerea în mod 16
  QAM si un planul de egalizare a acoperirilor
  multiplexurilor.
• Din punct de vedere comercial - o sustinuta
  campanie de publicitate, pe toate suporturile
  media în jurul unui slogan simplu A simple way
  to get digital TV
• Înfiintarea unui centru de informatii telefonic
  si a unui site internet care permite
  telespectatorilor sa afle, cu destul de mare
  acuratete, daca locuintele lor se afla în zona de
  acoperire.
• În mod paradoxal, natura parteneriatului Freeview
  reprezinta un avantaj. ITV Digital a suferit de
  relativa sa izolare în raport cu ceilalti
  operatori ai lui DTTV, îndeosebi BBC-ul, putin
  implicata pentru început, cât si operatorilor
  exclusi din DVB-T (BskyB).
• Freeview reuseste sa reuneasca doi mari editori
  de continut (reteaua BBC si reteaua ITV), cât si
  un operator tehnic puternic (Crown Castle UK ) o
  împartire a riscurilor si o implicare puternica
  si complementara a membrilor consortiului.

40
Televiziunea digitala terestra în FrantaPerioada
experimentala

• În 1996 se constituie doua grupuri de lucru
  conduse de ANFR (Agentia Nationala a
  Frecventelor), CSA si Ministrul Industriilor.
• Concluzii preliminare
• reteaua de teledifuziune TDF (TéléDiffusion de
  France) care asigura emisia posturilor publice
  poate suporta 6 multiplexuri care, împreuna, pot
  oferi 25-30 de posturi Tv la 75-85 din
  populatie.
• necesitatea pregatirii cadrului juridic adaptat
  digitalului (modificarea legii audiovizualului).
• În 1997 TDF a fost preluata de societatea
  americana care a dezvoltat retelele digitale
  terestra din Marea Britanie.
• Primele experimente au loc în 1998 la Metz,
  Rennes, Vannes si Lorient, conform urmatorului
  plan de frecvente

41
Perioada experimentala
42
Perioada experimentala

• Experimentele au avut drept scop
• evaluarea ariei de acoperire a unui emitator
  terestru, verificarea ariei de receptie (antene
  colective, antene de receptie exterioare si de
  camera)
• evaluarea implicatiilor asupra emitatoarelor
  analogice ce emit în canalele adiacente
• testarea echipamentelor de emisie si receptie
• testarea de catre posturile de televiziune a
  noilor servicii multimedia (inclusiv ghidul
  electronic de programe), a tehnicii de control a
  accesului (acces conditionat), a reactiei
  publicului, etc.

43
Modificarea legislatiei

• În paralel au fost efectuate studii de impact,
  rapoarte, etc., necesare pregatirii cadrului
  juridic. În acest scop, au fost stabilite
  urmatoarele princiile generale
• încredintarea rolului global de reglementare unei
  singure instante (CSA)
• autorizarea la nivel de program de televiziune
  oferit (canal/canal în loc de multiplex/multiplex)
  , în baza unui concurs
• asigurarea liberei concurente în toate segmentele
  retelei
• minimalizarea impactului economic asupra
  celorlalte sectoare audiovizuale existente
  (cablu, satelit, MMDS, etc)
• adoptarea unei solutii care sa minimalizeze
  perioada de tranzitie spre digitalizare
• asigurarea compatibilitatii echipamentelor ce pot
  fi utilizate.

44
Modificarea legislatieiPrincipii retinute

• Se rezerva sectorului public (France Télévision)
  2 multiplexuri (France 2, France 3, La Cinquième,
  Arte/La Sept, RFO)
• Posturile comerciale istorice (TF1, M6 si Canal
  ) pot obtine între 2 si 6 canale digitale, dupa
  urmatoarea schema minimum 2 canale rezervate (un
  canal pentru simulcast, plus un program nou în
  digital)
• 1 multiplex se rezerva televiziunilor regionale
  si locale
• Se organizeaza un concurs deschis si celorlalte
  posturi comerciale care pot obtine max. 5 canale.
• Posturile nationale pot propune programe
  delocalizate (trecerea pentru anumite zone si ore
  pe un program local, facilitate usor de controlat
  într-o retea digitala)

45
Punerea în practica

• CSA a realizat o planificare a spectrului astfel
  încât sa nu fie perturbate posturile de
  televiziune analogica (modificari de amplasamente
  si de frecvente).
• Etape
• 2004 scoaterea la concurs a frecventelor (6
  luni)
• martie 2005 începerea emisiei pentru programele
  libere la receptie. Grad de acoperire 35 din
  teritoriu, 17 site-uri de emisie
• septembrie 2005 - începerea emisiei pentru
  programele cu plata. Grad de acoperire 50.
• iunie 2006 grad de acoperire 65
• 2007 85 din teritoriu.

46
Costuri estimate (2003 2008)

• FRS fondul pentru reamenajarea spectrului

Nota în primii 2 ani s-a asigurat de catre
Guvern o prefinantare (32 mil. euro)
47
Situatia actuala

• Programe cu plata (1 sep. 2005) 7
• AB1 Canal Eurosport LCI Paris Première
  TF6 TPS Star  
• Martie 2006 (74)
• Canal J, Canal Cinéma, Canal Sport si Planète

• Programe cu acces liber (martie 2005) 14
• TF1 France 2 France 3 Canal (programmes en
  clair) France 5 M6 Arte Direct 8 W9 TMC
  NT1 NRJ 12 La Chaîne parlementaireAssemblée
  nationale La Chaîne parlementairePublic Sénat
• Decembrie 2005 (144)
• BFM TV, I-Télé, Europe 2 TV et Jeunesse TV

48
Aria de acoperire septembrie 2005 (17 14
site-uri de emisie)
49
Octombrie 200673 site-uri de emisie, 85 din
populatie
50
Suedia
Terestru (DVB-T) Cablu (DVB-C) Satelit (DVB-S)
Teracom AB/Boxer AB AB (Telia), UPC Sverige AB Canal Digital AB, Viasat AB
25.000 abonati 50 100.000 abonati 100.000 abonati
51
Procesul de acordare a licentelorchannel-by-chan
nel licensing

• Legea audiovizualului licenta audiovizuala
  apartine radiodifuzorului
• Radio and TV Authority anunt de scoatere la
  concurs (57 participanti) selectati 38 dupa o
  evaluare a financiara (investitii si costuri de
  distribuire preconizate) Consultant financiar
  independent.
• Autoritatea reglementeaza multiplexarea, ghidul
  electronic de programe, sistemele de acces
  conditionat
• Guvernul aproba acordarea licentelor
• Trei etape
• financiara (de selectie)
• de stabilire a programarii (continutul
  programelor) (concurs)
• conditii si coordonare tehnica între operatori

52
Criterii de selectieDiversitate în continut si
proprietate

• cel putin doi editori de programe în fiecare
  zona/regiune
• nici o societate nu poate utiliza toata
  capacitatea unui mux
• asigurarea unei diversitati de interese si de
  continut oferit
• preferinta de acces pentru
• programele difuzate în analogic terestru
• programele regionale si locale
• programele cu profil cultural

53
Licente acordate
Frequency A Frequency B Frequency C Frequency D
SVT 1 TV 4 Canal TV 3
SVT 2 (UR) TV 4 regional Canal Gul TV 8
SVT 24 Cell (eTV) Canal Blå ZTV
SVT regional K-World Viasat Sport
Stockholm 1/ DTU/ Nollettan/ Skånekanalen Kanal 5 TV 1000
54
Lansare proiect1.05.1999

• 5 regiuni, 50 din populatie
• 4 frecv. (mux) în fiecare zona
• 18 programe 3 programe regionale

55
Rolul operatorul de multiplex

• Factorii decizionali au stabilit un rol secundar
  operatorilor de mux
• Titularul licentei are putere de decizie privind
  utlizarea capacitatii acordate prin licenta
• fiecare dispune pentru difuzarea serviciului de
  programe EPG de ¼ din capacitatea de transmisie
  (5,5 Mbit/s)
• flexibilitate în repartizarea capacitatii prin
  întelegere între radiodifuzori (ex. transmisiune
  sportiva necesita o capacitate ridicata /
  emisiune de platou capacitate scazuta, se
  transfera capacitate prin acord între parti)