Unirea

1
24 ianuarie 1859 Mica Unire
2
Cuprins

• Introducere
• 1848- An revolu?ionar european
• Principatele române din mâinile ru?ilor ?i
  turcilor, în cele ale Marilor Puteri europene
• Flasificarea alegerilor, un obstacol pentru unire
• Conven?ia de la Paris
• Surpriza algerilor domnitorilor din cele doua
  principate
• Domnia ?i reformele lui Alexandru Ioan Cuza

3
Introducere

• Azi, 24 ianuare 2014, se împlinesc 155 de ani de
  la înfaptuirea unirii principatelor române de
  catre marele domnitor Alexandru Ioan Cuza. S-ar
  putea crede ca aceasta data aniversara nu
  prezinta vreo importan?a aparte pentu na?iunea
  româna contemporana ?i din dorin?a de a demonstra
  ca patriotismul este o calitate înca existenta în
  inimile noastre, ne-am adunat aici pentru a face
  o retrospectiva a unor evenimente ce au marcat
  istoria neamului românesc.
• Aceasta întâlnire amicala are un scop clar
  definit acela de a ne aminti ca suntem români.
  Nu putem permite ca faptele de vitejie ?i
  ini?iativele celor care au dus la formarea a ceea
  ce astazi se nume?te România sa fie umbrite de
  uitare.

4
1848- An revolu?ionar european

• Anul 1848 este un an revolu?ionar în întreaga
  Europa. Astfel, popoare precum cel italian,
  german, polonez, ceh, român au avut ca principale
  obiective înlaturarea domina?iei straine ?i
  realizarea unita?ii na?ionale. Prevalau idei de
  libertate, egalitate, organizarea statului pe
  principiul separarii puterilor.
• Atât în Moldova, cât ?i în ?ara Româneasca au
  fost elaborate programe, care vizau unirea celor
  doua Principate
• Prin?ipiile noastre pentru reformarea patriei
  12 mai Bra?ov
• Dorin?ele partidei na?ionale din Moldova
• Proclama?ia de la Islaz, care avut rol
  constitu?ional.

5
Proclama?ia de la Islaz este programul adoptat la
9 iunie 1848 de mi?carea revolu?ionara din ?ara
Româneasca, dupa citirea sa de catre Ion Heliade
Radulescu. La 11 iunie, sub presiunea maselor,
domnitorul Gheorghe Bibescu este nevoit sa
accepte termenii proclama?iei ?i sa recunoasca
guvernul revolu?ionar provizoriu.
6

• De?i revolu?iile de la 1848 au fost înabu?ite,
  ac?iunile în direc?ia fauriri statului na?ional
  unitar sunt continuate cu aceea?i hotarâre atât
  în ?ara, cât ?i în strainatate de catre
  emigran?ii români.
• Între 1848-1859 numero?i tineri revolutionari au
  desfa?urat o intensa propaganda pe plan extern,
  în jurul idei unita?ii na?ionale a românilor,
  informând sistematic opinia publica asupra
  hotarârii de unire prin publicarea unor articole
  în presa europeana, tiparirea ?i raspândirea
  bro?urilor. Toate aceste eforturi ale elitei
  române?ti au contribuit la transformarea
  problemei unirii în problema europeana.
• La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta
  principatelor Moldova ?i ?ara Româneasca era în
  mâinile Rusiei ?i ale Imperiului Otoman, cei care
  se opuneau unirii lor. Situa?ia s-a schimbat în
  urma razboiului Crimeei (1853-1856) , când Rusia
  a fost înfrânta de Marile Puteri.

7
Principatele române din mâinile ru?ilor ?i ale
turcilor, în cele ale Marilor Puteri europene

• Dupa razboi, în 1856, prin Tratatul de Pace de
  la Paris se iau decizii care privesc ?i
  principatele Moldovei ?i ?arii Române?ti. De
  exemplu, Moldovei i se ata?eaza trei jude?e din
  Sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad ?i Ismail).
• În contextul discu?iilor despre unirea celor
  doua principate, în 1857, marile puteri acorda
  acestora dreptul organizarii unui referendum
  despre unire. În acest scop se constituie adunari
  în care se discuta alegerile pentru divanurile
  Ad-hoc, ce urmau sa se pronun?e asupra
  organizarii politice ?i sociale a ?arilor române.

8
Flasificarea alegerilor, un obstacol pentru unire

• În ?ara Româneasca, majoritatea membrilor din
  divanul Ad-hoc au spus da pentru unire, însa în
  Moldova situa?ia a fost mai controversata.
• Aici, caimacamul (loc?iitorul la conducerea
  Moldovei) Nicolae Vogoride, sprijinit de Imperiul
  Otoman, care-i promitea domnia daca unirea nu se
  realiza, a falsificat listele electorale de
  reprezentare în divanul Ad-hoc

9

• ?ansa a facut însa, ca Vogoride sa se
  destainuie, prin scrisori, fratelui sau din
  Constantinopol, iar coresponden?a sa fie
  furata ?i publicata în presa europeana la
  Bruxelles.
• Descoperirea a iscat scandaluri
  atât printre români, cât ?i la nivel european.
  Marile Puteri au rupt rela?iile cu Imperiul
  Otoman, solicitând întâlniri cu împaratul
  Fran?ei, Napoleon al III-lea, ?i regina
  Angliei, Victoria. Au ajuns la un compromis
  Poarta (determinata de Anglia) trebuia sa
  organizeze noi alegeri, corecte, în Moldova,
  iar Fran?a se angaja sa nu mai sus?ina unirea
  deplina a principatelor.
• În toamna anului 1857, în urma noilor alegeri,
  to?i s-au pronun?at pentru unirea principatelor
  Moldovei ?i ?arii Române?ti.

Nicolae Vogoride
10
Napoleon al III-lea
Regina Victoria
11
Conven?ia de la Paris

• În 1858, Conven?ia de la Paris, noua constitu?ie
  a principatelor, a stabilit mai multe prevederi
  referitoare la principatele române, printre care
  cea mai semnificativa a fost unirea par?iala a
  acestora sub denumirea Principatele unite ale
  Moldovei ?i Valahiei, care ramâneau sub
  suzeranitatea Maiesta?ii Sale Sultanul ?i sub
  protec?ia Marilor Puteri. 
• Unirea de aici s-a dovedit a fi mai degraba una
  formala. Cele doua principate urmând sa
  func?ioneze separat în mare parte, ca pâna
  atunci, exceptând faptul ca la Foc?ani se
  înfiin?a, ca simbol al unirii, o Comisie Centrala
  (care reprezenta un fel de parlament mai mic, ce
  avea ca sarcina alcatuirea legilor de interes
  comun pentru ambele principate) ?i Înalta Curte
  de Casa?ie ?i Justi?ie. Capitalele ramâneau
  acela?i, la Bucure?ti ?i la Ia?i, inten?ia fiind
  ca domnitorii sa fie diferi?i .

12
Surpriza algerilor domnitorilor din cele doua
principate

• În anul urmator, în data de 5 ianuarie 1859, au
  fost organizate alegeri la Ia?i, în Moldova, iar
  noul domnitor a fost desemnat Alexandru Ioan
  Cuza.
• La 24 ianuarie 1859, au avut loc alegeri la
  Bucure?ti ?i profitând de faptul ca Marile Puteri
  nu specificau clar faptul ca principatele române
  nu pot fi conduse de acela?i domnitor, ?i la
  Bucuresti a fost ales tot domnitorul Alexandru
  Ioan Cuza. Puse în fa?a faptului împlinit, marile
  puteri au avut surpriza a doua principate conduse
  de acela?i domnitor.
• Marele merit al lui Cuza a fost ca a reu?it sa
  aduca recunoa?terea internationala a unirii
  principatelor române ?i prin reformele sale din
  toate domeniile, a pus bazele statului roman
  modern.

Alexandru Ioan Cuza
13
Domnia ?i reformele lui Cuza

• Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, de?i scurta
  (1859-1866), a fost perioada de maxima dezvoltare
  a României moderne, prin recunoa?terea unirii
  depline de catre Marile Puteri, crearea primului
  parlament unic al României ?i al primului guvern
  unitar, prin reformele sale (reforma
  constitutionala, reforma înva?amântului, reforma
  secularizarii averilor mânastire?ti, reforma
  agrara)
• Domnitorul a avut surpriza sa constate ca
  împotriva programului sau de reforme s-a alcatuit
  monstruoasa coali?ie formata din conservatori
  ?i liberali radicali. Cu toate acestea în
  decembrie 1863 a fost adoptata legea
  secularizarii averilor mânastire?ti, care
  prevedea ca 25 din suprafa?a ?arii sa revina în
  proprietatea statului.

14

• În martie 1864, Mihail Kogalniceanu
  (prim-ministru) propune în adunare proiectului
  legii rurale, care viza desfiin?area clacii ?i
  împroprietarirea ?aranilor prin despagubire.
  Proiectului a fost respins de catre monstruoasa
  coali?ie ?i s-a dat vot de blam guvernului,
  situa?ia din adunare l-a determinat pe domnitor
  sa treaca la reforma constitutionala.
• Prin lovitura de stat, domnitorul a dizolvat
  adunarea la 2 mai 1864 ?i a impus prin plebiscit
  o noua constitu?ie Statutul Dezvoltator al
  Conven?iei de la Paris, care a pus bazele unei
  domnii autoritare.
• În august 1864, domnitorul a decretat punerea în
  aplicare a legii rurale se desfiin?a claca, iar
  fo?tii claca?i era împroprietari?i prin
  despagubire.

Mihail Kogalniceanu
15

• Reforma înva?amântului s-a introdus, deasemenea,
  prin decret, în 1864, dând o organizare unitara a
  înva?amântului de toate gradele. S-a decretat
  înva?amântul de patru ani gratuit ?i obligatoriu.
  Cât despre cel universitar, putem spune ca a fost
  organizat pe principii moderne, prin înfiin?area
  Universita?ilor de la Ia?i (1860) ?i Bucure?ti
  (1864).

Universitatea de la Ia?i
16

• Alte reforme
• Reforma Bisericii a fost declarata autocefalia
  Bisericii Ortodoxe Române fa?a de Patriarhia de
  la Constantinopol.
• Reforma justi?ie a fost adoptat Codul Civil ?i
  de procedura civila ?i cel Penal ?i de procedura
  penala. În domeniul civil s-a introdus pentru
  prima data înregistrarea casatoriei ?i a
  divor?urilor.
• Reforma armatei domnitorul a cautat sa creeze o
  armata care sa poata lupta pentru independen?a.
  
• Monstruoasa coali?ie, acuzând autoritarismul
  ultimilor sai ani de domnie ?i profitând de
  contextul economic nefavorabil, a organizat o
  lovitura de stat prin care Cuza a fost silit sa
  abdice ?i sa paraseasca ?ara.

17

• Restul vie?ii sale ?i-a petrecut-o în exil,
  locuind majoritatea timpului la Paris ?i Viena. A
  fost înmormântat ini?ial la Biserica Domneasca,
  cea de lânga Palatul Domnesc de la Ruginoasa,
  conform dorin?ei sale, dar dupa cel de-al Doilea
  Razboi Mondial osemintele sale au fost mutate la
  Biserica Sfin?ii Trei Ierarhi din Ia?i.

Palatul Domnesc de la Ruginoasa
Biserica Sfin?ii Trei Ierarhi din Ia?i
18

• 155 ani de când s-au întamplat toate acestea,
  ziua de 24 ianuarie ne face din nou sa retraim,
  cel pu?in la nivel de poveste ace?ti câ?iva pa?i
  facu?i de înaintasi pentru tot ceea ce înseamna
  astazi România.