Tesuturile musculare

1
Tesuturile musculare
2

• Caractere generale
• - Forma celulelor este alungita (justificând
  denumirea de fibra musculara)
• - Proprietatea principala esta contractilitatea
  
• - In fibrele musculare
• membrana celulara sarcolema,
• citoplasma sarcoplasma
• nucleul unic sau multiplu
• in citoplasma organite specifice
  miofibrile
• - Sunt bogat inervate.
• - Reprezinta principalul rezervor de aminoacizi
  din organism
• - Sunt în strânsa legatura cu tesuturile
  conjunctive

3

• Din punct de vedere structural si functional
• tesuturile musculare se împart în
• tesuturi musculare striate
• - scheletal ( contractii
  voluntare )
• - cardiac (contractii
  involuntare)
• tesuturi musculare netede

4
TESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETAL

• - origine mezodermica
• - localizare - formeaza muschii scheletali
• -
  miscare, postura
• - formeaza muschii viscerali
  limba, faringe,
• 
  1/3 superioara a esofagului
• 
  - vorbire, deglutitie, respiratie,
• - unitatea morfofunctionala este fibra musculara
  striata
• scheletala

5

• Fibra musculara striata scheletala
• - sincitiu multinucleat rezulta prin fuziunea
  mioblastelor
• - forma cilindrica, cu capetele rotunjite.
• - diametrul variaza între 10-100 ?,
• - lungimea de la 2-4 cm la 12 cm
• - în functie de lungime se
  disting
• fibre bitendonale
• fibre unitendonale
• fibre atendonale

6
Structura histologica a fibrei musculare striate
scheletale

• - alcatuite din sarcolema
• sarcoplasma
• nuclei
• Sarcolema este formata din
• sarcolema propriu-zisa
• plasmalema
• glicocalix
• membrana bazala
• lamina bazala
• lamina reticulara
• La nivelul sarcolemei exista
• - proteine sarcolemale transmembranare cu rol
  de canale si
• 
  pompe ionice
• - celule satelite cu rol in regenerare

7
Celule satelite

• Intre sarcolema si lamina basalis
• Implicate in regenerarea muschilor scheletali
• Injuriile f.m.
• la 2 zile dupa leziune
• lamina basalis elibereaza factori de crestere
• la 3 zile cel satelite se observa proliferarea
  cel satelite ce migreaza la locul leziunii ?
  aliniere ? miotubuli ? mioblaste
• La 5 zile regenerarea totala

8

• Sarcoplasma
• În coloratia hematoxilina- eozina este intens
  eozinofila
• Este formata din proteine necontractile -
  miogen
• 
  - mioglobina
• Contine
• a. nucleii - foarte numerosi ( sute),
  alungiti,
• - dispusi in siruri,
  periferic sub sarcolema,

9

• b. organite comune mitocondrii sarcozomi
• 
  (perinuclear),
• - lizozomi, ap.
  Golgi ( perinuclear)
• - reticul
  endoplasmic modificat numit
• 
  reticul sarcoplasmic
• c. incluziuni sarcoplasmatice
• - de glicogen ( sursa de
  energie)
• - lipide
• - granule cu pigment de
  uzura
• d. organite specifice miofibrile

10
Miofibrilele

• formeaza aparatul contractil
• se dispun sub forma unor fascicule paralele (in
  axul lung al fibrei), care în
• - sectiune longitudinala formeaza coloanele
  Leydig,
• - sectiune transversala formeaza câmpurile
  Conheim.

11

• Miofibrilele sunt formate dintr- o alternanta
  regulata de
• - discuri clare ( I - izotrope si
  monorefringente)
• - discuri întunecate,( A anizotrope si
  birefringente)
• Discurile se dispun la acelasi nivel în toate
  miofibrilele unei
• fibre, dând un aspect striat caracteristic

12

• Fiecare disc clar este împartit în doua
  jumatati egale prin membrana Z, sau discul Z.
• Fiecare disc întunecat este împartit în doua
  jumatati egale prin zona H, în centrul careia se
  gaseste linia M.
• Zona de trecere între discul clar si cel
  intunecat se numeste jonctiune I-A.

13

• Unitatea morfofunctionala a fibrei musculare
  striate
• scheletale în microscopie optica este sarcomerul.
  
• Sarcomerul portiunea dintr-o miofibrila
  cuprinsa intre 2
• mb. Z succesive
• - 2-3 µm in f.m.
  relaxata? 1 µm in f.m.contractata

14
Fibrele musculare striate scheletale se
coloreaza in special cu hematoxilina ferica
Heidenheim pentru evidentierea miofibrilelor
15

• ME descrie miofibrilele formate din miofilamente
  
• miofilamente subtiri (de actina)
• - dimensiuni de 5-7 nm grosime si 2 ?
  lungime.
• - se insera pe mb.Z, strabat discul clar si
  patrund în discul întunecat pâna la limita zonei
  H.
• miofilamente groase (de miozina),
• - au grosime de 10-15 nm si lungime de 1,5 ?.
• - se dispun doar la nivelul discului
  întunecat.

16

• Discul clar este format numai din filamente de
  actina
• Discul intunecat - este format din filamente
  de miozina si
• 
  filamente de actina ,
• - exceptie banda
  H numai filamente de
• 
  miozina
• În sectiuni transversale
• - fiecare filament gros
• este înconjurat de 6 filamente
• subtiri
• - fiecare filament subtire
• este inconjurat de 3
• filamente groase

17
(No Transcript)
18

• Miofibrilele contin
• ? proteine contractile fundamentale
• actina
• miozina
• ? proteine contractile reglatoare
• troponina
• tropomiozina
• ? proteine cu rol structural-25- rol in fixarea
  si alinierea miofibrilelor
• titina ancoreaza filam. groase de membrana Z
• miomezina leaga filam. groase de linia M
• proteina C - leaga filam. groase de linia M
• ? actinina- ancoreaza filam. subtiri de membrana
  Z
• nebulina - ancoreaza filam. subtiri de membrana Z
• tropomodulina- se leaga de capatul liber al
  actinei- mentine L
• desmina la nivelul mb. Z inconjura sarcomerul
  si il leaga de cele
• 
  vecine
• distrofina leaga laminina (din LE) de actina

19
Proteine cu rol structural
20
(No Transcript)
21
Distrofia musculara Duchenne

• Boala genetica cauzata de mutatia unei gene ce
  codifica o proteina distrofina
• Transmitere autosomal recesiva legata de
  cromozomul X
• Afecteaza sub. sex masculin
• Debut 1-3 ani
• La varsta de 12 ani, copiii isi pierd 
  capacitatea de mers si sunt imobilizati in scaune
  cu rotile
• Decesul survine la 20 ani, ca urmare a
  complicatiilor respiratorii sau a insuficientei
  cardiace
• Leziuni ale sarcolemei
• Degenerarea, necroza fibrelor musculare
• Clinic slabiciune musculara
• incapacitatea de deplasare - deces

22

• Miofibrilele
• ? Filamentele groase
• sunt formate din molecule de miozina
• Miozina - are forma de bastonas,
• - cu o extremitate dilatata,
  bilobata, capul molec.,
• care prezinta doua locusuri
  de legatura
• unul
  pentru ATP
• unul
  pentru actina.

Formarea miofilamentelor groase
23

• Filamentele subtiri contin actina, tropomiozina
  si troponina.
• A. Actina se prezinta sub doua forme
• - actina G (AG), monomerul
• - forma sferica,
• - contine un locus de legatura cu miozina.
• - actina F (AF), forma polimerizata.
• - este formata din doua lanturi, înfasurate în
  dublu helix.
• - fiecare lant contine 340 - 380 monomeri de
  AG.

24
Filamentele subtiri

• B. Tropomiozina
• - are forma de bastonas, cu lungime de 40nm.
• - se aseaza în santul dublului helix al F
  actinei
• - proteina reglatoare

25

• C. Troponina proteina reglatoare
• - este o molecula sferica,
• - dispusa la intervale de 40 nm, de-a lungul
  actinei F.
• - contine trei subunitati
• TT, cu rol în legarea de
  tropomiozina,
• TI, care inhiba interactiunea
  actina- miozina,
• TC, care leaga ionii de calciu
• Tropomiozina, împreuna cu complexul troponinic,
  regleaza
• interactiunea miozina- actina
• In repaos, locusul de legare pentru miozina de
  pe G actina
• este blocat de complexul tropomiozina -
  troponina.

26
Structura filamentului subtire
27

• Actina si miozina pot fi prezente si in alte
  celule, in cantitate mai mica

Miofibroblaste
Cel. mioepiteliala
28

• Membrana Z
• este o matrice amorfa
• reprezina un element citoscheletal
• contine ? actinina
• are rol în mentinerea filamentelor subtiri în
  pozitie corecta, permitând alunecarea lor printre
  filamentele groase, în timpul contractiei.
• Linia M
• mentine filamentele groase în pozitie corecta.

29
Sistemele tubulare - la ME

• Sunt de 2 feluri longitudinal
• transversal
• a. longitudinal
• - se formeaza printr-o modificare adaptativa
  a reticulului sarcoplasmic
• - e format din canalicule longitudinale
  dispuse paralel cu miofibrilele
• - la nivelul jonctiunii I-A, canaliculele
  prezinta o portiune dilatata, numita cisterna
  terminala
• Rol sechestrarea si eliberarea ionilor de
  Ca necesari contractiei

30
Sistemele tubulare

• b. transversal (T)
• - are origine sarcolemica
• - este reprezentat de invaginatii ale
  sarcolemei, situate la nivelul jonctiunilor I-A.
• Rol transmiterea excitatiei de la sarcolema
  la miofibrile

31
La nivelul jonctiunilor I-A se formeaza structuri
numite triade, formate din doua cisterne
terminale si un tub T (invaginatie a sarcolemei)
32
Muschiul ca organ

• a. componenta musculara
• b. componenta conjunctiva
• - epimissium
• - perimissium
• - endomissium

33
Muschiul ca organ
sect. transversala col. H-E
34
Muschiul ca organsect. transversala col. H-E
35
Muschi striat scheletal
sectiune transversala HE
36
Raportul miofibrile sarcoplasma a determinat
aparitia a 3 tipuri de fibre

• Fibrele rosii (de tip I sau oxidativ)
• - sarcoplasma este abundenta (continut crescut
  de mioglobina,
• 
  citocromi si mitocondrii)
• - miofibrilele sunt în numar redus,
• - contractia este lenta,
• - fibrele rezista la oboseala.
• - forta musculara este mai redusa.
• - sunt numeroase la nivelul muschilor din
  regiunea dorsala a corpului, având rol în
  mentinerea posturii
• - alergatorii la maraton

37

• Fibrele albe (de tip IIb sau glicolitic)
• - au un continut scazut de mioglobina,
  mitocondrii si citocromi.
• - metabolism anaerob
• - miofibrilele sunt numeroase
• - contractie rapida
• - aceste fibre obosesc repede,
• - fibrele albe asigura miscarile fine ale
  corpului.
• - sunt predominante la nivelul la nivelul
  muschilor degetelor, glob ocular
• - au o inervatie mai bogata decât fibrele rosii
• - alergatorii de 100 m

38

• Fibrele intermediare (IIa)
• Caractere intermediare
• Multe mitocondrii, mioglobina
• Multe miofibrile
• Produc o tensiune musculara mare
• Atletii 400-800m
• Inotatorii
• Jucatorii de hochei

39

• Inervatia motorie placa motorie sau
  jonctiunea neuro - musculara
• Placa motorie reprezinta un tip particular de
  sinapsa
• a. membrana presinaptica axolema fibrei
  nervoase.
  
• - la locul de contact cu fibra musculara,
  fibra nervoasa prezinta o dilatare numita buton
  sinaptic (veziculele sinaptice cu acetilcolina).
• b. spatiul sinaptic are dimensiuni reduse,
  200-250 Å.
• c. membrana postsinaptica sarcolema fibrei
  musculare (sub forma de falduri contine
  receptori pentru acetilcolina).

40
(No Transcript)
41
Corelatii clinice Miastenia gravis

• Afectiune neuromusculara autoimuna, cronica
• Blocarea receptorilor pentru acetilcolina de la
  niv. sarcolemei
• Nr receptorilor functionali este redus
• Scade nr jonctiuni
• Diminuarea fortei musculare
• Disparitia faldurilor sarcolemei
• Ingustarea spatiului sinaptic

?
42
Miastenia gravis

• Clinic diminuarea progresiva a fortei muschilor
  scheletali
• Musc. oculara
• M. faciala
• Membre
• Trunchi
• Rar- m.
• respiratori

43
Contractia musculara

• La MO scurtarea sarcomerelor
• La ME
• - alunecarea filamentelor subtiri de actina
  printre filamentele
• de miozina
• - se ajunge la
• scurtarea pâna la disparitie
  a discurilor clare
• discurile întunecate ramân
  nemodificate

44
(No Transcript)
45

• Inervatia senzitiva este asigurata de trei
• tipuri de receptori senzitivi
• fusul neuro-muscular
• organul neuro-tendinos Golgi
• terminatiile nervoase libere.

46
TESUTUL MUSCULAR CARDIAC

• Tesutul muscular cardiac si componenta
  conjunctivo-
• vasculara din endomisium formeaza miocardul.

47

• Unitatea morfo-functionala a tesutului muscular
  striat cardiac este fibra musculara striata
  cardiaca ( miocitul cardiac).
• forma cilindrica, cu capetele ramificate
• (aspect de retea)
• diametrul de 14 ?,
• lungimea de 50-100 ?.
• In interstitiul dintre f. m. cardiace exista
  tesut
• conjunctiv cu vase sangvine (capilare),
  limfatice,
• nervi.

48
Fibra musculara striata cardiaca- structura
histologica-

• Fibrele musculare striate cardiace sunt formate
  din
• sarcolema
• sarcoplasma
• nucleu

49
Sarcolema

• - Prezinta structura similara fibrei musculare
  striate scheletale.
• - Nu contine celule satelite
• - La extremitatile fibrelor, sarcolema prezinta
  modificari de tip particular, numite discuri
  intercalare sau strii scalariforme.
• Discurile intercalare
• La MO benzi groase, omogene, hipercrome,
• perpendiculare pe fibre
• Plasmalemele celor 2 celule vecine se
  intrepatrund,
• dând un aspect de zig-zag

50
Discuri intercalare - aspect la MO
51
Fibre musculare cardiace
discuri intercalare col. HE
52

• La ME , discurile intercalare sunt asocieri de
  jonctiuni celulare
• În raport cu axul lung al fibrei, prezinta doua
  portiuni
• a. transversala, asigura coeziunea fibrelor
  musculare cardiace
• fascia (zonula) adherens, cu rol de ancorare
  pentru filamentele de actina ale sarcomerelor
  terminale
• macula adherens, care previne disocierea
  celulelor cardiace în timpul contractiei.

53

• b. longitudinala
• jonctiuni de comunicare de tip gap (permit
  comunicarea ionica între celule)
• - permit transmiterea contractiei de la o
  celula la alta prin trecerea semnalului electric
  ( impulsul nervos)

54

• Sarcoplasma omogena, eozinofila (H-E), contine
• nucleul unic, situat central, alungit,
• cu capete rotunjite,
• eucrom, nucleolat

55

• organite citoplasmatice comune
• mitocondrii, lizozomi
• Ap. Golgi,
• reticul endoplasmic modificat sub forma
  reticulului sarcoplasmic.
• - se dispun în jurul nucleului într-o zona numita
  fusul sarcoplasmic axial ( lipsita de miofibrile)

56

• Citoplasma contine 2 sisteme tubulare
  transversal si
• longitudinal (la nivelul membranei Z)
• -în fibrele cardiace exista structuri numite
  diade, formate
• dintr-o - cisterna terminala ( din sist.
  longitudinal)
• - tub T (din sistem transversal)
• incluziuni citoplasmatice glicogen , lipide
• organite specifice miofibrilele ( mai la
  periferie)

57
Muschi cardiac- HE
58

• O particularitate a miocitelor atriale o
  constituie prezenta unor granule situate în
  sarcoplasma perinucleara.
• Aceste granule contin doi hormoni polipeptidici
  
• factorul natriuretic atrial (FNA)
• factorul natriuretic cerebral (FNC)
• Ambii hormoni au urmatoarele
• actiuni
• - diuretica
• - inhiba secretia de renina în rinichi
• -inhiba secretia aldosteronului în glanda
  suprarenala
• - actiune de relaxare a musculaturii netede
  vasculare.

Miocite atriale
Granule secretorii
59
Tesutul nodal sau sistemul excitoconductor

• Reprezinta un tesut miocardic de tip embrionar,
  care asigura
• contractia autonoma si ritmica a inimii.
• Realizeaza legatura anatomica si functionala
  între atrii si
• ventricule.
• Este format din fibre musculare numite si celule
  conducatoare cardiace sau fibre Purkinje.
• La MO celule mari, palid eozinofile
• Celulele sunt grupate în
• - noduli (sino-atrial si
  atrio-ventricular)
• - retele (reteaua Purkinje)
• - fascicule ( fasciculul Hiss)

60
Tesutul nodal sau sistemul excitoconductor

• In coloratia HE, aceste celule sunt mai mari
  decît fibrele
• cardiace obisnuite si se coloreaza palid
  eozinofil.

61
(No Transcript)
62
Regenerarea tesuturilor musculare striate

• Muschiul scheletal celule satelite
• Muschiul cardiac nu regenereaza
• Leziunile se vindeca prin tesut fibro-conjunctiv
• Dupa infarct miocardic, în sange se identifica
  markeri ai necrozei miocitelor cardiace
• Studii recente leziuni mici