Particularitati si principii metodologice ale sistemului statistic agricol armonizat

1
Particularitati si principii metodologice ale
sistemului statistic agricol armonizat

• Authors
• Crina Turtoi
• Mukesh Srivastava

2

• Furnizarea de date corecte si credibile
  constituie principala premisa pentru
  implementarea
• Politicii Agricole Comune (PAC)

3
Politica Agricola Comuna - Obiective
initiale -

• Cresterea productivitatii, prin promovarea
  progresului tehnic si asigurarea utilizarii
  optime a factorilor de productie, în special a
  fortei de munca
• Asigurarea unui standard echitabil de lucru
  pentru comunitatea agricola
• Stabilizarea pietelor
• Asigurarea disponibilitatii de bunuri (siguranta
  aprovizionarii)
• Aprovizionarea consumatorilor cu alimente la
  preturi rezonabile

4
Politica Agricola Comuna limitele
principale identificate -

• Initial, PAC nu a luat în considerare efectele pe
  care productia agricola intensiva le-ar putea
  avea asupra mediului natural. Activitatea
  agricola degradeaza solul ca rezultat al
• eroziunii,
• epuizarii nutrientilor din sol,
• contaminarii datorate aplicarii gresite a
  îngrasamintelor bazate pe azot anorganic, fosfor
  sau potasiu.
• Pe ansamblu, PAC a avut impact negativ asupra
  cantitatii si calitatii resurselor de apa,
  calitatii solului si biodiversitatii.
• Se estimeaza ca aproximativ 50 milioane hectare,
  reprezentând 16 din suprafata de teren a UE-15,
  are soluri degradate. Cifra corespunzatoare
  pentru noile state membre este de 35.

5
Caracteristici si elemente esentiale ale
reformelor PAC

• Efectele negative asupra mediului au constituit
  unul dintre motivele ce au condus la reformele
  PAC, dintre care reforma majora este cea care a
  avut loc in anul 2003.

6
Reforma PAC 2003 - integrarea aspectelor de
mediu în agricultura -

• Marea majoritate a subventiilor urmau sa fie
  platite independent de volumul productiei.
• Pentru a evita abandonul productiei, s-a lasat
  posibilitatea statelor membre de a decide asupra
  mentinerii unei legaturi limitate între subventii
  si productie, în conditii bine definite si în
  limite clare.
• Pentru platile unice pe exploatatie ferme
  agricole trebuie sa respecte cerintele legate de
  protectia mediului, siguranta alimentara, precum
  si standardele de bunastare a animalelor.
• Prin ruperea legaturii dintre subventii si
  productie s-a anticipat cresterea
  competitivitatii fermierilor si orientarea
  acestora catre activitati de comercializare a
  productiei obtinute, oferind în acelasi timp
  conditiile necesare pentru stabilitatea
  veniturilor.

7
Revizuirea PAC - 2008 modificarea anumeroase
regulamente referitoare la sprijinul acordat
fermierilor, organizatiile de piata si
dezvoltarea rurala

• Au aparut noi orientari în cerinte, legate de
• Schimbarile fundamentale în relatia dintre
  agricultura si societatea rurala, si
• Cerinta de a stabili un echilibru corect între
  piata libera si interventia publica.
• S-a conturat nevoia de întreprinde eforturi
  pentru realizarea unor prognoze de perspectiva
  asupra obiectivelor PAC pentru secolul 21, în
  conformitatea cu urmatoarele doua întrebari
• Ce tipuri de disfunctionalitati ale pietei
  necesita o politica agricola?
• Ce politici agricole ar trebui sa fie proiectate
  si finantate la nivelul Comunitatii Europene?

8
Reforma PAC dupa 2013

• Reforma fundamentala, în sensul deplasarii
  masurilor de sprijin
• de la cantitate spre calitate,
• de la reglementari de piata catre dezvoltarea
  rurala si protectia mediului
• Trei mari obiective
• Productie agro-alimentara viabila
• Gestionarea durabila a resurselor naturale
• Dezvoltare echilibrata la nivel teritorial.
• Datorita reformelor anterioare, bugetul alocat
  PAC a scazut de la 75 la 41 din bugetul total
  al Uniunii. Noile propuneri ar conduce la o mai
  buna directionare a fondurilor si la o utilizare
  mai eficienta a acestora.

9
Reforma PAC dupa 2013 - cont

• Masurile Reformei PAC 2013 îsi propun
• sa simplifice acordarea ajutoarelor, sa le
  directioneze mai bine si mai corect
• sa îi ajute pe agricultori sa faca fata
  schimbarilor rapide intervenite la nivelul
  preturilor si al cererii 
• sa aloce 30 din subventiile PAC fermelor care
  folosesc practici ecologice
• sa orienteze mai bine cercetarea si inovarea
• sa consolideze pozitia agricultorilor
• sa sustina protectia mediului
• sa îi atraga pe agricultorii tineri
• sa promoveze dezvoltarea rurala si
  antreprenoriatul
• sa previna desertificarea
• sa reduca birocratia  simplificând
  reglementarile, în special pentru micii
  agricultori          

10
Monitorizarea reformei PAC

• Monitorizarea reformei PAC presupune existenta
  unui sistem statistic global implementat în mod
  armonizat în toate statele membre pentru a
  permite comparabilitatea datelor.
• Aceasta se reflecta în
• Cerinte permanente de date armonizate si
  comparabile, din toate domeniile statisticii
  agricole curente.
• Cerinte crescute de informatii cu privire la
  noile aspecte legate de
• integrare aspectelor de mediu în agricultura,
  care este dependenta de
• recunoasterea unui nivel de referinta de bune
  practici agricole, în toate zonele rurale ale UE.

11

• SISTEMUL STATISTIC AGRICOL EUROPEAN
• Indicatori de monitorizare

• Sistemul statistic European este un produs al
  colaborarii strânse dintre Eurostat si
  administratiile nationale in conformitate cu
  prevederile legale ale Comunitatii Europene.
• Intrari importante în procesul de planificare al
  cerintelor statistice provin de la utilizatorii
  de informatii statistice, atât din cadrul
  Comisiei si a altor institutii comunitare, precum
  si de la administratiile nationale si de publicul
  larg, atât din cadrul cât si din afara Uniunii
  Europene.

12
Extinderea UE si Sistemul statistic national

• Provocarile cheie pentru statisticieni în
  procesul de extindere îl reprezinta asigurarea
  datelor în vederea sprijinirii procesului de
  negociere si integrare a informatiei statistice
  furnizate de Institutele Nationale de Statistica
  în Sistemul Statistic European.
• Pregatirea procesului de extindere presupune
  negocieri intense in faza de aderare asupra unei
  palete largi de politici economice prezentate în
  asa-numitele capitole de negociere.
• Statistica este ea însasi un capitol de
  negociere.

13
Sistemul Statistic Agricol

• Sistemul statistic global din agricultura este
  structurat pe 3 componente majore (i) Statistica
  primara (ii) Statistica derivata (iii) alte
  statistici in curs de dezvoltare.
• 1. Statistici primare
• 1.1 Anchete la nivelul exploatatiilor agricole
• Ancheta structurala în agricultura, care include
  si metodele de productie (recensamânt la fiecare
  10 ani si ancheta selectiva la fiecare 3 ani)
• Ancheta livezilor si plantatiilor pomicole (la
  fiecare 5 ani)
• Ancheta viilor si plantatiilor viticole (la
  fiecare 10 ani)
• FADN/RICA (anual)
• Anchete ale efectivelor de animale (de doua ori
  pe an)
• Ancheta productiei vegetale (anual)
• 1.2 Anchete în industrie sau piete
• Anchete ale productei de lapte (lunar anual)
• Ancproductiei de carne/taieri în abatoare
  (lunar)
• Anchete ale preturilor agricole (trimestrial)

14
Sistemul Statistic Agricol (cont.)

• 2. Statistici Derivate
• 2.1 Conturile economice pentru agricultura
• 2.2 Balantele agricole
• 2.3 Indicatori ai dezvoltarii rurale
• 3. Alte statistici în curs de elaborare (LUCAS
  Ancheta utilizarii terenurilor utilizând tehnici
  de teledetectie, Ancheta sigurantei alimentare,
  Indicatori de agro-mediu, etc)

15
Ancheta structurala în agricultura coloana
vertentrala a sistemului statistics agricol -

• Pentru a evalua situatia din agricultura si
  pentru a monitoriza evolutia structurilor
  agricole, toate statele membre efectueaza doua
  tipuri de anchetele structurale în agricultura,
  pe o baza armonizata
• o ancheta de baza, exhaustiva - Recensamânt
  agricol, ce se efectueaza la fiecare 10 ani
• numeroase anchete selective asupra structurii
  exploatatiilor agricole ce se efectueaza la
  fiecare 2-3 ani
• Având în vedere faptul ca datele individuale sunt
  transmise la Eurostat este imperativ ca acestea
  sa fie armonizate.
• Anchetele structurale în agricultura joaca un rol
  cheie în proiectarea, implemetarea, monitorizarea
  si evaluarea PAC.

16
RECENSAMÂNTUL AGRICOL ÎN UNIUNEA EUROPEANA

• Recensamintele agricole se efectueaza la nivelul
  UE sub o baza legislativa comuna, special
  elaborata pentru acest obiectiv.
• Regulamentul (EC) No 1166/2008 al Parlamentului
  European si al Consiliului UE cu privire la
  efectuarea anchetei structural în agricultura si
  a anchetei asupra metodelor de productie.
• Adoptarea de catre toate statele membre a unor
  concepte, clasificari si metodologii armonizate,
  care fac posibila asigurarea comparabilitatii
  datelor finale ale recensamântului la nivelul UE.
• the Handbook on the respective implementation.
• Pentru obiectivele comparabilitatii
  internationale, FAO recomanda efectuarea unui
  recensamânt agricol între 2005 and 2015, pe baza
  definitiilor, metodologiilor si conceptelor
  standard la nivel international
• A System of Integrated Agricultural Censuses and
  Surveys, Volume 1, World Programme for the Census
  of Agriculture 2010.
• Totodata, luând în considerare aspecte specifice
  la nivelul fiecarei tari, trebuie asigurata si
  culegerea de date suplimentare, în concordanta cu
  cerintele utilizatorilor locali.

17
Etapele principale ale Recensamântului agricol

• Source United Nations, Survey/Census and
  administrative data collection, Learning
  objectives

18
RGA Principalele aspecte metodologice /1

• Unitatea de observare ? exploatatia agricola,
  definita ca o unitate de sine statatoare, atât
  din punct de vedere tehnic cât si economic, care,
  pe parcursul perioadei de referinta, a avut ca
  activitate principala sau secundara activitatea
  agricola, si care raspunde simultan la
  urmatoarele trei criterii
• Produce produse agricole productia agricola
  acopera toate activitatile legate de productia
  vegetala (inclusiv horticultura) si cresterea
  animalelor.
• Are o anumita marime economica (conform
  cerintelor Eurostat se poate aplica un prag minim
  conform cerintelor nationale - ex 0.1 0.5 ha
  exploatatiile sub acest prag se includ doar daca
  raporteaya o productie intensiva),
• Are un management unic (este administrata ca o
  singura unitate si utilizeaza aceleasi mijloace
  de productie forta de munca, echipamente si
  cladiri agricole, capacitati de depozitare, etc).
• indiferent de tipul de proprietate sau
  amplasarea terenurilor si animalelor

19
RGA Principalele aspecte metodologice /2

• Cadrul recensamântului
• Indiferent daca se efectueaza o ancheta selectiva
  sau un recensamânt exhaustiv, o componenta
  metodologica majora o reprezinta cadrul
  recensamântului.
• Cadrul recensamântului consta în principal din
  lista unitatilor de observare, dar, în mod
  alternativ acesta poate fi reprezentat si de o
  structura din care se pot extrage esantioane clar
  definite.
• Pentru recensamintele agricole, cadrul
  recensamântului este dat de Registrul Statistic
  al Exploatatiilor Agricole (RSEA).
• În absenta RSEA, la elaborarea Listei unitatilor
  de observare trebuie acordata o deosebita atentie
  urmatoarelor aspecte
• Identificarea corecta în cadrul populatiei
  cercetate a unitatilor de observare care raspund
  definitiei de exploatatie agricola.
• Actualizarea listei unitatilor cu statut juridic
  care desfasoara activitati agricole.

20
Definitia propusa de Eurostat pentru exploatatia
agricola si gradul de acoperire al ASA În
conformitate cu propunerea Regulamentului
European si al Consiliului asupra ASA si Anchetei
asupra metodelor de productie

• Gradul de acoperire (Article 3)
• Anchetele specificate în acest Regulament vor
  acoperi
• Exploatatiile agricole unde suprafata agricola
  utilizata este de cel putin un hectar
• Exploatatiile agricole unde suprafata agricola
  utilizata este de mai putin de un hectar, daca
  aceasta produce într-o anumita proportie pentru
  vânzare sau daca corespunde unor anumite
  praguri.
• În orice situatie, Statele membre care utilizeaza
  un prag diferit pentru ancheta, vor trebui sa
  fixeze acest prag la un asemenea nivel care sa
  permita excluderea doar a exploatatiilor foarte
  mici, care impreuna contribuie la
• 2 sau mai putin la suprafata agricola totala,
  excluzând pasunile comunale
• si
• 2 sau mai putin din efectivele de unimale
  exprimate în unitati conventionale (UVM).
• În oricare dintre situatiile de mai sus, toate
  exploatatiile agricole care ating unul dintre
  pragurile fizice prezentate in Anexa II trebuie
  sa fie acoperite.

21
(No Transcript)
22
RGA- Principalele aspecte metodologice /3-
indicatori specifici -

• Suprafata Agricola Utilizata (SAU) (sub orice
  modalitate de detinere) - se culege atât la
  efectuarea recensamântului sau a ASA, cât si la
  efectuarea orcarui tip de ancheta specializata
  din agricultura (ex. Ancheta utilizarii
  terenurilor, Ancheta productiei vegetale, etc).
  Cuprinde urmatoarele 4 categorii de teren
• (i) Teren arabil,
• (ii) Gradini familiale/de menaj
• (III) Pasuni si pajisti permanente
• (iv) Culturi permanente (vii si livezi).
• Suprafata agricola neutilizata suprafata de
  teren aflata în afara ciclului de productie din
  motive economice, DAR cu posibilitatea de a
  reintra în ciclul de productie cu investitii
  reduse.

23
RGA Principalele aspecte metodologice /4-
indicatori specifici -

• Indicatori pentru caracterizarea metodelor de
  productie (ancheta aditionala legata de cea a
  recensamântului)
• Metode de prelucrare a pamântului
• Acoperirea solului iarna
• Rotatia culturilor
• Caracteristicile peisajului
• Pasunatul animalelor pe teren propriu si pajisti
  comunale
• Tipuri de adaposturi pentru animale
• Stocarea si aplicarea îngrasamintelor
• Suprafetele irigate, defalcate pe principalele
  culturi
• Metodele de irigatii si sursele de apa volumul
  de apa utilizat
• Datorita costurilor ridicate determinate de
  dificultatea culegerii acestor informatii precum
  si de necesitatea existentei unor recenzori
  specializati, aceste cercetari se pot efectua si
  pe baza unui esantion selectiv, dar cu
  respectarea momentelor de referinta din ancheta
  de baza.

24
RGA Principalele aspecte metodologice /5-
indicatori specifici -

• Intrarile de munca în agricultura (ALI
  Agricultural Labor input) indicator specific
  colectat la efectuarea ASA, necesar estimarii
  productivitatii muncii în acest sector
• Acopera toate persoanele implicate în dezvoltarea
  de activitati agricole la nivelul exploatatiei
• Este exprimat în Unitati Anuale de Munca (AWU -
  Annual Working Units) corespunde muncii
  prestate de o persoana care este ocupata în
  agricultura la timp complet de lucru (full time).
• Timp complet" reprezinta numarul minim de ore
  cerute de prevederile nationale care guverneaza
  contractele de angajare. Daca acest numar nu este
  specificat în mod expres la nivel national,
  atunci se recomanda utilizarea a unui numar de
  1800 ore (225 zile lucratoare a 8 ore fiecare).
• Persoanle cu un timp de lucru minim de 1800 ore
  anual sunt considerate lucratori la timp
  complet iar acest timp se considera a fi o
  Unitate Anuala de Munca (UAM). Prestatia
  lucratorilor part-time este convertita în parti
  corespunzatoare UAM (pro rata).

25
Concluzii

• Sistemul anchetelor statistice din agricultura
  reprezinta un domeniu deosebit de complex
• Fiecare tip de ancheta implica o anumita
  metodologie de cercetare.
• Pentru a raspunde noilor cerinte de indicatori
  pentru dezvoltarea în viitor a sistemului
  statistic dezvoltare rurala, indicatori de
  agro-mediu, statistica sigurantei alimentare,
  etc, este necesara o munca continua si laborioasa
  la nivel metodologic.
• Implementarea cu succes a Sistemului statistic
  agricol este dependenta, în mare masura, de
• Volumul resurselor disponibile, atât umane cât si
  financiare.
• Existenta unui colectiv de specialisti care sa
  contribuie atît la dezvoltarea sistemului cât si
  la mentinerea lui.

26
Multumesc pentru atentia dumneavoastra !!!