BISERICA, MONUMENT ARHITECTURAL SI FEREASTRA SPRE ABSOLUT (Arhitectura bisericeasca

1
BISERICA, MONUMENT ARHITECTURAL SI FEREASTRA SPRE
ABSOLUT (Arhitectura bisericeasca în Franta,
Spania si România)
2
I could have waited But the sea stretched
out Calm with an off-shore wind And on the
headland, invintingly, A white chapel with a blue
dome And a cross of gold.  I could have
waited But was drawn to see If it was open And
whether there might be A message for me.
3
Biserica este asezamânt sfânt, întemeiat de
Cuvântul cel întrupat, spre sfintirea si
mântuirea oamenilor. Este locul, prin excelenta,
al prezentei divine, al comuniunii treimice
oferite oamenilor.(Pr.Cleopa) Asa se explica
poate, preocuparea pe care au avut-o toate
popoarele crestine, din toate timpurile, de a-si
construi biserici cât mai frumoase.  
4
STILUL ROMANIC
Arhitectura romanica s-a dezvoltat în Europa
Evului Mediu (anul 950-sec.XII). Se
caracterizeaza prin reintroducerea tehnicii
romane antice a boltii de piatra, în general în
forma de semicerc (plein cintre). Coloanele care
sustin arcurile sunt tipic cilindrice si
acoperite de capiteluri adesea sculptate cu
reprezentari de animale sau plante sau cu
simboluri mai mult sau mai putin geometrice.
5
FRANTA Biserica Sf.Trofim de la Arles
construita în stil romanic, în a doua jumatate a
secolului al XII-lea situata în Provence (Sudul
Frantei) poarta numele Sf.lui Trofim, primul
episcop de Arles, unul dintre cei sapte misionari
trimisi de la Roma pentru evanghelizarea Galiei.
Portalul, a carei bogatie reflecta importanta
politica si religioasa a arhiepiscopiei din Arles
în a doua jumatate a sec. al XII-lea.
6
Hristos în slava, binecuvinteaza. Este înconjurat
de simbolurile celor patru evanghelisti.
Naosul este luminat de ferestre situate la
înaltime.
Turnul cu trei etaje
Naosul este foarte înalt mai mult de 20 m. Este
acoperit de bolti si se deschide spre partile
laterale prin arcade înalte în forma de semicerc.
7
Leul Sf.lui Marcu
Boul Sf.lui Luca
Vulturul Sf.lui Ioan
Îngerul Sf.lui Matei
8
SPANIA Biserica Sf. Climent Taüll este edificiul
romanic cel mai bine conservat din Vall de Boí
din Catalogna. Hrisos Pantocrator (în slava),
care decora absida principala, a devenit imaginea
emblematica a picturii romane catalane.
Absida principala, flancata de doua abside mai
mici.
Clopotnita
9
Hristos Pantocrator în absida principala
10
STILUL GOTIC
Arhitectura gotica reprezinta unul din stilurile
arhitecturale asociate cu catedralele, precum si
cu alte biserici din aproape toata Europa în
timpul perioadei medievale, începând cu secolul
al XII-lea si încheind cu anii 1500. A fost
precedata de arhitectura romanica si a fost
succedata de arhitectura renascentista, sub
influenta Renasterii italiene. Primele edificii
gotice au aparut în Île-de-France, de aceea
stilul a fost numit de contemporani arta
franceza. Cuvântul gotic avea sa fie folosit
peiorativ, pentru arta Gotilor, adica o arta
barbara, care s-ar fi îndepartat de canoanele
romane. Astazi multi istorici ai artei arata ca
nu exista ruptura între arhitectura gotica si cea
romana.
11
Difuzarea stilului gotic a fost facuta posibila
de concurenta dintre episcopiile din Nordul
Frantei fiecare îsi dorea o catedrala cât mai
mare si mai frumoasa. El se raspândeste progresiv
în Europa Occidentala, cu variante locale proprii
fiecarei regiuni (Anglia, Spania, Italia, tarile
germanice etc).
St.Pierre de Bauvais
Notre-Dame de Reims
Notre-Dame de Paris
12
Dintre elementele caracteristice arhitecturii
gotice sunt bolta în arc frânt sau ogiva si arcul
de sustinere al ogivei, asa numitul arc butant.
Un al treilea element definitoriu, care apare la
multe cladiri gotice, este rozeta, prezenta atât
în basoreliefuri cât si în alte forme
ornamentale.
13
(No Transcript)
14
Rozeta catedralei din Reims
15
Arcul frânt si mai ales încrucisarea de ogive (la
croisée dogives) permit îndreptarea greutatii
cladirii spre pamant si creeaza un elan vertical,
expresie a Ierusalimului ceresc si a înaltarii
spirituale, dar si a puterii si maretiei lui
Dumnezeu.
16
Naosul este partea bisericii care se întinde de
la portal pâna la transept (transeptul fiind un
naos transversal, perpendincular pe naosul
principal si care da bisericii forma simbolica de
cruce). Naosul este locul principal unde stau
credinciosii în timpul slujbelor. Cuvântul
frantuzesc  nef  înseamna corabie, simbol al
Bisericii si al învataturii lui Hristos, care se
facea adesea dintr-o barca pe marea Galileei,
unde pescuiau si primii apostoli, imagine a
Bisericii care se nastea. În bisericile din
Occident, naosul este separat de altar printr-o
bariera de piatra sau lemn, iar în bisericile din
Orient, de catapeteasma sau iconostas, adica de
locul unde stau icoanele.
Naos
Transept
Eglise de Fécamp
17
Absida (în fr.chevet sau abside) este partea
terminala a altarului unei biserici si are de
obicei forma de semicerc.  
Absida Catedralei Notre-Dame de Paris si scuarul
St.Jean
18
Vitraliul Lumina este importanta în arta gotica.
Ea serveste la colorarea vitraliilor, care
prezinta adesea scene biblice, vietile sfintilor
si uneori chiar viata cotidiana în Evul Mediu. La
acea epoca vitraliile erau adevarate suporturi
imagistice pentru catehizarea credincoisilor.
Vitraliile aveau drept rol sa transforme lumina
fizica în lumina divina, altfel spus sa faca sa
intre prezenta divina în catedrala.
19
Vitraliile Sfintei Capele, cele mai mari si mai
bogate din Paris
20
Detalii din catedrala de la Chartres
21
(No Transcript)
22
În arhitectura, gargui-le sunt sculpturi care
servesc la evacuarea apei de ploaie de pe
acoperisrui. Sunt în general figuri grotesti,
proprii artei romane si apoi gotice. Din punct de
vedere simbolic, gargui-le puneau pe fuga orice
spirit rau sau demonic. Ele erau considerate un
fel de pazitori ai bisericilor.
23
În Spania catedralele sunt de obicei transpuneri
ale artei gotice franceze. Catedrala din Palma de
Majorca este cel mai mare edificiu religios din
Majorca si al doilea din Spania, dupa catedrala
din Sevilia. Întâlnim aici stilul gotic
 levantin , cu un acoperis aproape plat.
24
(No Transcript)
25
Catedrala din Sevilia
26
Bolti
Orga
27
STILUL BAROC
Arhitectura baroca apare la începutul sec.al
XVII-lea în Italia si se propaga rapid în toata
Europa. Ea se caracterizeaza prin folosirea
excesiva a materialelor, a jocurilor de lumini si
umbre, a culorilor. Ferestrele bisericilor se
maresc si inunda cu o mare de lumina. Frescele de
pe plafon deschid spatiul prin reprezentarea
cerului infinit. În Franta lipseste efectul
decoratiilor excesive, atât de tipic Romei
contemporane. Domul Invalizilor din Paris este un
exemplu de baroc francez.
28
Vedere aeriana a Hotelului si Domului Invalizilor
29
Biserica si Domul
30
Cupola Domului Invalizilor
31
În Spania barocul este cel mai bine reperezentat
pe fatada principala Catedralei Sf.lui Iacob de
Compostela, o biserica initial de tip romanic,
care ulterior a fost marita si modificata cu alte
stiluri, mai ales baroc.
32
Altar baroc, Toledo
33
ROMANIA
Denumirea de Stil brâncovenesc sau de arta
brâncoveneasca desemneaza, în istoriografia
româna de arta, arhitectura si artele plastice în
Tara Româneasca din timpul domniei lui Constantin
Brâncoveanu (1688-1714). Istoricii de arta
caracterizeaza uneori stilul prin analogie cu
Renasterea apuseana, datorita structurilor sale
clare, rationaliste, dar exuberanta lui
decorativa permite si folosirea termenului de
Baroc brâncovenesc.Stilul brâncovenesc se
distinge prin expresivitatea conferita de
volumele arhitectonice ale scarilor exterioare,
ale foisoarelor (terase deschise, situate la
înaltime) sau loggiilor (galerii exterioare
încorporate unor cladiri), care variaza în mod
pitoresc aspectul fatadelor. Ornamentele bogate
ale ancadramentelor, coloanelor si a
balustradelor tradeaza prin motivele vegetale
influenta baroca. Proportiile devin mai zvelte si
mai armonioase, iar pridvorul deschis ajunge un
element reprezentativ al cladirilor.
34
Biserica Stavropoleos din Bucuresti
35
Biserica manastirii Horezu
36
Manastirea Brâncoveanu-intrarea principala spre
curtea interioara
Curtea interioara-coridorul coloanelor
37
(No Transcript)
38
În spatiul ortodox arhitectura bisericeasca nu a
fost procupata de înaltime, ci a privilegiat
dimensiunile intime ale spatiului de cult.
Bisericile de lemn maramuresene sunt înguste, mai
mult sau mai putin înalte, cu turle suple si
lungi la capatul vestic al cladirii. Se remarca
prin tehnica îmbinarilor din lemn si a realizarii
învelitorilor din sindrila, prin motivele
ornamentale vizibile pe suprafata portalurilor si
ancadramentelor simbolizând elemente de natura
vegetala, animala si geometrica.
39
Biserica din Poienile Izei
Biserica de la Ieud, interior
40
Biserica de la Moisei
Biserica de lemn din Botiza, sud
41
Bisericile de lemn au fost asezate întodeauna pe
o colina, dominând vizual peisajul în care se
încadreaza armonios datorita formei si
materialului din care sunt realizate. Elementul
definitoriu al elevatiei, care a adus
celebritatea bisericilor de lemn din Maramures
este turnul (clopotnita) ridicat peste pronaos,
cu o galerie de arcade si coif înalt piramidal.
Interiorul bisericilor de lemn este de cele mai
multe ori modest, nu prea înalt, nici amplu, mai
degraba intim relationat cu proportia umana, însa
capata prin elementele sale de decor pictura
murala, icoane pe lemn si sticla, mobilier si
piese textile, aceasta sacralitate arhaica ce
tulbura si emotioneaza.
42
(No Transcript)
43
Bisericile pictate din nordul Moldovei apartin
unor manastiri ortodoxe din judetul Suceava din
Bucovina, construite la sfârsitul secolului al
XV-lea si începutul celui de-al
XVI-lea.Urmatoarele 7 biserici pictate au fost
înscrise, începând din anul 1993, pe lista
patrimoniului cultural mondial a UNESCO Arbore,
Humor, Moldovita, Patrauti, Probota, Suceava,
Voronet. Biserica Sfântul Gheorghe a Manastirii
Voronet este ctitoria domnului Stefan cel Mare
din anul 1488. În timpul domniei lui Petru Rares,
(fiul natural al lui Stefan cel Mare), biserica a
fost marita si pictata la exterior. Biserica se
bucura de o mare faima printre iubitorii artei
medievale datorita a doua caracteristici a
picturii sale dominanta de albastru, realizata
cu un pigment necunoscut azi, extrem de rezistent
în timp, si scena Judecatii de Apoi, desfasurata
pe întreg peretele vestic. În interior se afla
picturi murale din vremea lui Stefan cel Mare,
inclusiv tabloul votiv al ctitorului.
44
(No Transcript)
45
Judecata de apoi
46
(No Transcript)
47
Biserica având hramul Buna Vestire a Manastirii
Moldovita a fost ctitorita de domnitorul Petru
Rares în 1532. Cele mai bine pastrate picturi
murale sunt cele de pe fatada sudica. Cele trei
abside exterioare sunt împodobite cu picturi
reprezentând scena rugaciunii tuturor sfintilor,
carora li se alatura imaginile reprezentantilor
culturii clasice Pitagora, Platon, Aristotel si
Sofocle, considerati precursori ai
crestinismului.
48
Manastirea Sucevita a fost zidita la sfârsitul
secolului XVI. Arhitectura îmbina elemente de
arta bizantina si gotica, la care se adauga
elemente de arhitectura ale vechilor biserici din
lemn din Moldova. Pictura murala interioara si
exterioara este de o mare valoare artistica,
fiind o ampla naratiune biblica din Vechiul si
Noul Testament.
49
(No Transcript)
50
And, indeed, it was open And before an ikon of
the Virgin An oil-lamp flickered dimly, And faith
and doubt Flickered like the shadows On the
prayer-soaked walls. I could have waited And when
I got back you had gone And from that day to
this I wonder what might have been Had I stayed
and had you returned.
(Long Ago-F. Rickards)