FIZIOLOGIA S - PowerPoint PPT Presentation

About This Presentation
Title:

FIZIOLOGIA S

Description:

... insuficien a cardio-respiratorie sc deri : anemii de diferite etiologii (regenerative, aregenerative), hemoragii, icter hemolitic. Hemoglobina ... – PowerPoint PPT presentation

Number of Views:158
Avg rating:3.0/5.0
Slides: 43
Provided by: diana131
Category:
Tags: fiziologia | icter

less

Transcript and Presenter's Notes

Title: FIZIOLOGIA S


1
FIZIOLOGIA SÂNGELUI
  • Prof. Dr. Adriana Muresan

2
Masurarea volumelor lichidiene ale organismului
  • se masoara prin metode indirecte care se bazeaza
    pe principiul dilutiei
  • se introduce în spatiul respectiv o cantitate
    cunoscuta de trasor / marker " Q
  • Cunoscând cantitatea de trasor injectata si
    concentratia acestuia în lichid, se poate calcula
    volumul dupa formula
  • Q
    V volumul
  • V ___ Q masa
  • C
    C concentatia

3
Proprietatile unui trasor
  • Sa nu fie toxic
  • Sa nu difuzeze în spatiul de masurat
  • Sa fie inert din punct de vedere metabolic
  • Sa nu se fixeze pe elementele figurate ale
    sângelui, pe alte celule sau pe albumine
  • Sa ramâna timp suficient în compartiment fara a
    difuza în afara sa (sa se repartizeze numai în
    compartimentul de masurat )
  • Sa fie usor de dozat cantitativ.

4
Volumele lichidiene ale organismului
  • Determinarea apei totale antipirina, apa grea
    sau tritiata
  • Determinarea apei extracelulare insulina,
    manitol, Na32, Cl, tiocianat de sodiu, zaharoza 
  • Determinarea apei intracelulare prin metoda
    indirecta de calcul
  • Apa intracelulara Apa totala - Apa
    extracelulara
  • Determinarea spatiului intravascular
    Compartimentul intravascular total ( volemia )
    contine volumul plasmatic ( lichid extracelular
    ) si volumul globular .

5
Volumul globular
  • Volumul globular 45 din volumul total de
    sânge.
  • Fractiunea procentuala din volumul sau, formata
    numai din eritrocite reprezinta hematocritul.
  • Pentru determinarea hematocritului se
    centrifugheza sângele recoltat pe o substanta
    anticoagulanta în tuburi " capilare " ( calibru
    redus ) pânâ ce celulele se aduna compact.
  • Înaltimea coloanei de eritrocite exprimata
    procentual reprezinta hematocritul.

6
Valorile normale ale hematocritului 43 45
la barbat si de 41 43 la femeie.  
  • Variatiile fiziologice ale hematocritului
  • 1. în functie de sex la barbat mai mare ca la
    femeie.
  • 2. în functie de vârsta mai mare la nou nascut
  • 3. la altitudine poliglobulia fiziologica de
    altitudine.
  • 4. în functie de locul recoltarii sângelui
  • Variatiile patologice ale hematocritului
  • scade anemii, hemoragii
  • creste poliglobuliile - esentiale (primare)
  • - secundare
    bolilor (respiratoriicardiovasculare)
  • în soc

7
Determinarea volumului plasmatic
  • se realizeaza cu trasori care se fixeaza pe
    proteinele plasmatice,
  • - sa aiba o molecula de marime potrivita
  • - sa nu se fixeze pe eritrocite
  • - sa nu produca hemoliza
  • - sa nu fie toxici.
  • Trasorii utilizati
  • coloranti albastru Evans T1824 , rosu Congo,
    albastru Congo
  • substante macromoleculare polivinilpirolidon (
    PVP )
  • izotopi radioactivi serum albumina marcata cu
    131 I (RISA).

8
Determinarea volumului globular
  •  se efectueaza cu trasori care se fixeazape
    eritrocite.
  • Metodele de determinare utilizeaza izotopi
    radioactivi
  • Metode directe în care marcarea eritrocitelor se
    face " in vivo cu 59Fe.
  • Metode de marcare a erotrocitelor " in vitro " -
    utilizeaza 32P, 59Cr.

9
Volumul sanguin total.
  • V sanguin total V globular V plasmatic
  • Vol. sang. Total 100
  • Vol. plasmatic . 100 - hematocrit
  • V. plasmatic x 10
  • V. sang. total -----------------------------
  • 100 - Hematocrit
  • Masurarea volumului plasmatic se determina în
    conditii bazale
  • repaus fizic
  • repaus psihic
  • temperatura de comfort
  • inanitie totala de 12 ore.
  •  

10
Volumul sanguin total de 5 litri la barbat si de
4,5 4,6 litri la femeie
  • Variatiile fiziologice ale volumului sanguin
  • în functie de sex la barbat cu 10 gt la femeie
  • în functie de vârsta la nou nascut mai mare,
    scade la batrâni.
  • în graviditate - pe seama volumului plasmatic
  • la persoanele antrenate
  • la altitudine creste poliglobulia de
    altitudine.
  • ingestia masiva de lichide
  • Volumul sanguin scade
  • la trecere din clinostatism în ortostatism
  • transpiratii abundente.
  • Variatii patologice ale volumului sanguin
  • - creste poliglobulie primara si secundara
  • - scade anemii, hemoragii, soc, obezitate

11
Reglarea volumului plasmatic se realizeaza prin
  • Mecanisme reflexe
  • 1. Declansate de stimularea voloreceptorilor din
    atrii
  • 2. Declansate de stimularea baroreceptorilor din
    zona sino carotidiana si cardioaortica
  • Mecanisme umorale
  • Proteinele plasmatice.
  • ADH ( hormon antidiuretic)
  • Aldosteronul
  • Factorul natriuretic atrial

12
Reglarea volumului globular
  • presiunea partiala a oxigenului în tesuturi - în
    functie de gradul de oxigenare al tesuturilor.
  • hipoxia stimuleaza eritropoeza si în consecinta
    determina cresterea volumului globular.

13
  Compozitia lichidelor intracelular si
extracelular
14
SÂNGELE
  • Sângele reprezinta un tesut lichid circulant
    într-un sistem închis de vase, format din
    elemente celulare suspendate într-un mediu
    lichid, plasma.

15
Functiile sângelui
  • 1. functie de transport . Prin aceasta functie,
    sângele realizeaza
  • functia respiratorie
  • functia digestiva (nutritiva)
  • functia excretorie
  • 2. functia circulatorie
  • 3. functia de termoreglare
  • 4. functia de aparare
  • 5. functia de reglare a principalelor functii ale
    organismului
  • 6. functia de mentinere a pH-ului mediului intern
    prin sistemele tampon din plasma.
  • 7. functia de mentinere a echilibrului
    hidroelectrolitic

16
REACTIA SÂNGELUI. ECHILIBRUL ACIDO BAZIC.
  • Plasma este o solutie de baze si acizi, care se
    disociaza si elibereaza H si radical OH .
  • Caracterul acid sau bazic al unei solutii se
    defineste prin concentratia de H liberi.
  • În conditii fiziologice pH ul
  • - sângelui arterial 7,4
  • - sângelui venos de 7,35
  • - intracelular între 7,0 si 7,2
  • Determinarea pH -ului sanguin se realizeaza prin
  • - determinarea rezervei alcaline este de 50 60
    volume CO2 .
  • - metoda micro- Astrup combinata cu utilizarea
    normogramei Siggard Andersen, metoda cea mai
    moderna si mai exacta pentru determinarea pH
    -ului si a bicarbonatului standard (24 28 mEq /
    l).

17
Mecanismele mentinerii echilibrului acido bazic
  • 1. mecanisme fizico-chimice sistemele tampon
  • sistemele tampon un amestec de substante
    capabile sa lege sau sa elibereze Hdin plasma si
    eritrocite.
  • 2. mecanisme biologice specifice anumitor
    organe.
  • a. Plamânii prin eliminarea CO rezultat din
    metabolismul celular si a acizilor volatili.
  • b. Pielea prin secretia sudorala poate elimina
    excesul de acizi si baze.
  • c. Rinichii excreta acizi nevolatili sau acizi
    cuplati cu Na.
  • d. Ficatul
  • e.Tubul digestiv prin secretiile sale este
    capabil sa elimine excesul de baze ( secretiile
    intestinale ).
  • f. Aparatul cardiovascular prin functia de
    transport a sângelui contribuie la uniformizarea
    variatiilor de pH.

18
Sistemele tampon
19
Variatiile fiziologice ale pH-ului sanguin
  • Scaderea pH -ului sanguin lt7,3 acidoza
  • Cresterea pH -ului sanguin gt7,4 alcaloza.
  • 1. vârsta la copil - alcaloza (pH 7,4) -
    anabolism.
  • vârstnici - acidoza -
    catabolismului
  • 2. efort fizic acidoza - acumularii de
    cataboliti acizi, (acid lactic)
  • 3. fazele digestiei digestia gastrica
    alcaloza- pierdere de H digestia intestinala
    acidoza - pierderea de bicarbonat de N
  • 4. fazele zilei dimineata - acidoza în cursul
    noptii scade excitabilitatea centrilor
    respiratori
  • 5. hiperventilatia voluntara sau în timpul
    ascensiunii bruste - alcaloza - eliminarea în
    exces a CO2

20
Variatiile patologice ale pH-ului sanguin
  • 1.Acidoze respiratorii acumularea de CO2
  • afectiuni respiratorii reducerea suprafetei de
    schimb - pneumonii, bronhopneumonii, fibroze,
    tumori.
  • afectiuni respiratorii obstructive corp strain
    în caile respiratorii, astm bronsic, tulburari de
    mobilitate a cutiei toracice, obezitate.
  • 2. Acidoze metabolice acumularii de cataboliti
    acizi sau scaderii rezervei alcaline
  • insuficienta renala (rinichiul nu elibereaza
    cataboliti acizi)
  • diabet zaharat dezechilibrat (coma diabetica)
    acumularea de corpi cetonici.
  • insuficienta hepatica, varsaturi abundente,
    diaree.
  • 3. Alcaloza respiratorie eliberarea în exces de
    CO2- hiperventilatie
  • 4. Alcaloza metabolica aport exogen de substante
    alcaline, regim vegetarian.

21
PLASMA
  • Se ob?ine dupa recoltarea sângelui cu substanta
    anticoagulanta oxalat de natriu, citrat e
    sodiu, fluoruri, heparina
  • Plasma este un lichid serocitrin, usor opalescent
    în functie de continutul sau în lipide.
  • Plasma 90 apa 10 reziduu uscat.
  • Reziduu uscat 9 substante organice 1
    substante anorganice.
  • Proteinele plasmatice reprezinta un constituent
    principal al plasmei 75 din reziduu uscat al
    plasmei (7 g de proteine)

22
Proteinele plasmatice
  • Determinarea proteinelor totale poate fi
    efectuata prin metode
  • -fizice
  • refractometrice
  • colorimetrice
  • pe baza absorbtiei în lumina ultravioleta (la 280
    nm ).
  • -chimice
  • reactia biuretului
  • Valori normale EUPROTEINEMIE 7-8g

23
Varia?ii ale proteinemiei
  • gt 8 g hiperproteinemie.
  • aparente false
  • - fiziologice transpiratii abundente,
    privare de lichide
  • - patologice deshidratare (diaree,
    transpiratii abundente)
  • reale adevarate - în infectiile cronice,
    plasmocitoame
  • lt6 g hipoproteinemie.
  • aparente false - dupa ingestia masiva de
    lichide
  • adevarate reale în urmatoarele situatii
  • 1. aport insuficient de proteine (alimentatie
    carentiala )
  • 2. tulburari ale digestiei si absorbtiei
    proteinelor (insuficienta enzimatica, rezectii
    intestinale, sindroame diareice)
  • 3. sinteza deficitara de proteine - boli hepatice
  • 4. pierderi excesive de proteine boli renale,
    sindrom nefrotic, supuratii cronice, arsuri,
    hemoragii

24
Rolul proteinelor plasmatice
  1. mentin presiunea coloidosmotica a plasmei -
    albuminele realizeaza peste 85 din valoarea
    presiunii coloidosmotice
  2. formeaza o parte din sistemele tampon cu rol
    important în reglarea pH-ului sanguin.
  3. intervin în reactiile imunologice ale
    organismului, prin imunoglobuline,
  4. furnizeaza factori necesari pentru coagularea
    sângelui si pentru fibrinoliza.
  5. actioneaza ca transportoare de vitamine, hormoni,
    metale, lipidelor, metaboliti si medicamente.
  6. enzime cu rol la nivelul sângelui sau al
    organelor care le degradeaza sau elimina.
  7. constituie un fond comun de rezerva de proteine,
    utilizate pentru refacerea si cresterea
    tesuturilor

25
Metoda de fractionare a proteinelor plasmatice
  • - ultracentrifugare
  • - precipitare cu saruri neutre (NH4)2SO4
  • - precipitare la rece cu etanol - metoda Cohn
  • - electroforeza
  • - imunelectroforeza

26
Fractiuni proteice
- a2 globuline - 6-9 -
a2macroglobulina antiproteaza -
ceruloplasmina - transport
Cu - feroxidaza
- antioxidant - -
proteina de faza acuta - haptoglobina
- fixeaza Hb
libera - proteina de faza
acuta- - ß-globuline-10-14 -
tranferina (Fe 3) transportor de Fe -
ß2-globulina - ?-globuline
anticorpi-16-20.
  • - albumine- 55-60
  • - nutritiv
  • - transport
  • - Pco
  • - globuline
  • - a1 globuline 3-5
  • - lipoproteine
  • - gligoproteine
  • - mucoproteine
  • - proteine
    transportoare
  • - vitamina B12
  • - hormoni tiroidieni

27
HEMATIILE - ERITROCITELE
  • sunt celule anucleate
  • forma unui disc biconcav
  • suspendate în plasma au un diametru de 7,5 8,3
    µm,
  • examinate la microscopul optic culoare rosie
    portocalie
  • Numarul normal de hematii este la
  • - barbat de 5 5,5 milioane/mm3
  • - femeie de 4,6 4,8 milioane/mm3

28
Variatii fiziologice ale numarului de hematii
  • - cresteri
  • în functie de sex la barbat gt femeie
    (diferenta apare de la pubertate, probabil prin
    efectul hormonilor androgeni asupra
    eritroplaziei)
  • în functie de vârsta la nou-nascut
    poliglobulia fiziologica a nou-nascutului -
    persistenta hemoglobinei fetale HbF cu
    afinitate mare pentru oxigen.
  • la altitudine poliglobulia de
  • la efort fizic hemoconcentratiei contractia
  • emotii, deshidratare
  • scaderi
  • induse de hemodilutie, ca urmare a ingestiei mari
    de apa.
  • la persoane care lucreaza în conditii de
    hiperbarism scafandrii, mineri.

29
Variatii patologice ale numarului de hematii
  • cresteri
  • poliglobuliile primare si secundare bolilor
    care induc hipoxie tisulara insuficienta
    cardio-respiratorie
  • scaderi
  • anemii de diferite etiologii (regenerative,
    aregenerative), hemoragii, icter hemolitic.

30
Hemoglobina
  • - cea mai importanta proteina eritrocitara din
    punct de vedere
  • functional si cantitativ
  • Este un tetramer format din 4 fragmente, fiecare
    continând
  • hemul format dintr-un nucleu tetrapirolic, care
    contine un atom de Fe care fixeaza câte o
    molecula de O2.
  • un lant polipeptidic- globina alfa, beta, gama,
    epsilon, delta, zeta.
  • - hemoglobina adultului HbA 2 a 2 ß
  • - hemoglobina fetala Hb F 2 a 2 ? are
    rezistenta mare la substante alcaline si o
    afinitate mai mare fata de O2 ) .
  • VN 15 16 g . Hb la barbat, si 13 14 g Hb
    la femeie.
  • Patologic cantitatea de Hb scade în anemii si
    creste în poliglobulii.

31
Proprietatile eritrocitelor
  • 1. Elasticitatea - proprietatea eritrocitelor
    de a-si modifica forma, de a strabate capilare de
    dimensiuni mici si reveni la forma initiala.
  • 2. Transportul gazelor respiratorii -
    Hemoglobina din eritrocite are rolul de a fixa si
    transporta O2 de la plamâni la tesuturi si CO2 de
    la tesuturi la structurile membranei
    alveolocapilare.
  • 3. Stabilitatea în suspensie - apreciata prin
    determinarea vitezei de sedimentare a
    eritrocitelor ( VSH)
  • 4. Permeabilitatea selectiva
  • 5. Rezistenta la hemoliza

32
Viteza de sedimentare a eritrocitelor (VSH)
  • Determinarea VSH -ului se face prin tehnica
    Westergreen din sânge venos
  • Valori normale 6 - 8 mm / ora la barbat si 10
    14 mm / ora la femeie.
  • Procesul de sedimentare a eritrocitelor depinde
    de urmatorii factori
  • plasmatici - reprezentati de proteinele
    plasmatice. fibrinogenul, a macroglobulina,
    imunoglobuline favorizeaza agregarea
    eritrocitelor si cresterea VSH-ului
  • eritrocitari - stabilitatea în suspensie este
    influentata si de
  • numarul, morfologia si încarcatura în hemoglobina
    a eritrocitelor. 

33
Variatii ale VSH-ului
  • cresteri
  • 1. infectii acute ca urmare a cresterii
    proteinelor de faza acuta a macroglobulina,
    fibrinogenul, imunoglobulinele
  • 2. infectii cronice cresc
    imunoglobulinele
  • 3. anemii consecinta a reducerii
    numarului de eritrocite
  • 4.boli renale nefroze ca urmare a
    pierderii pe cale renala a proteinelor cu
    greutate moleculara mica ( albumine ).
  • scaderi
  • 1. poliglobulii creste numarul de eritrocite
    creste fata de respingerea electrostatica
  • 2. modificari de forma si dimensiune a
    eritrocitelor
  • 3. icter mecanic retentia de acizi biliari care
    se adsorb la suprafata eritrocitelor cresc
    stabilitatea .

34
Rezistenta la hemoliza ( eritroliza )
  • - hemoliza este procesul determinat de ruperea
    membranei eritrocitare si expulzia hemoglobinei
    în mediu.
  • hemoliza intravasculara în prezenta unor factori
    chimici, bacterieni, imuni are ca si consecinta
    cresterea Hb în plasma.
  • hemoliza extravasculara, hemoliza prin captarea
    în celulele SRE din splina si ficat are ca si
    consecinta cresterea bilirubinei în plasma.
  • hemoliza osmotica a eritrocitelor suspendate în
    mediu hipoton apa intra în celula, membrana
    fiind elastica volumul eritrocitelor creste, ele
    devin sferice, membrana se rupe si Hb este
    expulzata în jet
  • în mediu izoton( solutia Na Cl 0,9 g , ser
    fiziologic) eritrocitele îsi mentin constant
    volumul si forma
  • În mediu hiperton, apa paraseste eritrocitele
    volumul acestora scade, celula se zbârceste, se
    ratatineaza.

35
Hemoliza poate fi produsa de urmatorii factori
  • factori fizici
  • mecanici datorita traumatismelor
    mecanice produse de pasajul prin arborele
    circulator, eritrocitul se uzeaza
  • termici cresterea
    temperaturii sângelui produce hemoliza
  • factori chimici
  • detergenti, solventi organici, medicamente
    altereaza fosfolipidele din membrana
  • factori biologici
  • toxine microbiene
  • anticorpi antieritrocitari (aglutinininele a si
    ß, autoanticorpi)

36
Grupele sanguine
  • reprezinta grupari populationale in functie de
    prezenta unor aglutinogeni pe suprafata
    hematiilor si unor aglutinine in plasma
  • Aglutinogene lipopolizaharide de pe suprafata
    hematiilor , cu proprietati antigenice n. Se
    cunosc doua aglutionogene principale A si B si
    un antigen O, cu proprietati antigenice reduse.
  • se sintetizeaza din luna a III a din viata
    intrauterina
  • sunt raspândite în majoritatea tesuturilor
  • au fost puse în evidenta în secretiile digestive,
    saliva, suc gastric, suc intestinal, colostru,
    secretie lacrimala sunt prezente în secretia a
    80 din populatie persoane secretorii .
  • Aglutininele a si ß apar în luna III VI de
    viata extrauterina si ating un titru maxim la
    vârsta de 10 ani. Sunt ca si structura
    imunoglubuline ( Ig G, Ig M ).

37
Grupele sanguine
  • grupa I sau 0 nu contine aglutionogene A si B (
    aglutinogen O, contine aglutinine a si ß )
  • grupa II sau A contine aglutinogen A si
    aglutinine ß
  • grupa II sau B contine aglutinogen B si
    aglutinine a
  • grupa IV sau AB contine aglutinogene A si B, nu
    contine aglutinine.
  • Principiul de baza al oricarei transfuzii este ca
    aglutinogenul donatorului sa nu fie de acelasi
    tip ( omolog ) cu aglutininele din plasma
    primitorului.
  • grup 0 donator universal
  • grup AB primitor universal ( receptor universal
    ). Principiul este valabil pentru transfuziile
    mici pâna la 500 ml ( sub 1 / 10 din volumul
    sanguin al primitorului ).
  • peste 500 ml, transfuziile se efectueaza
    exclusiv izogrup.

38
Factorul Rh
  • În afara sistemului antigenic OAB, s-au mai
    descris pe membrana hematiilor si alte sisteme
    antigenice.
  • În 1937, Landsteiner descopera pe hematiile unei
    maimute Macacus Rhesus un antigen numit Rh,
    evidentiat ulterior si în sângele uman
  • În conditii fiziologice, nu sunt prezenti
    anticorpi naturali antiRh,
  • în cursul vietii prin izoimunizare (imunogeneza
    tipica)
  • - la indivizii Rh în urma unor transfuzii cu
    sânge Rh
  • - la mama Rh având o sarcina cu un fat Rh .
  • Prevenirea izoimunizarii mamei Rh la prima
    nastere se realizeaza prin administrarea în
    primele 72 de ore dupa nastere de ser cu
    anticorpi anti Rh (anticorpi antiRh vor distruge
    hematiile Rh intrate de la fat în circulatia
    mamei ).

39
Metabolismul fierului
  • - Ccomponentul important din structura
    hemoglobinei este fierul.
  • Sursa de fier alimentatia.
  • Aportul alimentar zilnic de fier este de 15 25
    mg în 24 de ore

40
Hematopoeza
  • o formarea tuturor elementelor figurate ale
    sângelui
  • - teoria
  • - trialista (fiecare elemente figurate din o
    celula susa distincta)
  • - unicista (sursa elementelor figurate
    aceeeasi celula susa)
  • o celula susa pluripotenta -
    insensibila la factori umorali
  • o celula susa angajata - sensibila la
    factori umorali

41
Eritropoeza
  • o productia exclusiva de eritrocite
  • - faza mezodermala (mezoblastica)
  • - ziua 14-18 intrauterin
  • - din mezodermul extraembrionar al sacului
    vitelin se dezvolta primele vase sanguine, ce
    secreta prima plasma
  • - în lichidul secretat apar celule
    desprinse din peretele vascular, celule care dau
    nastere la eritocite
  • - celula mobila-hemocitoblast celula
    inclavata în peretele
  • vascular-hemohistioblast (fixa).
  • hemocitoblast ? megalocite
  • - !!! patologic-eritropoeza megaloblastica
  • - perioada hepato-splenica
  • - L3-L7 intrauterin
  • - productia de globule rosii în ficat si
    splina
  • - eritropoeza eritroblastica ?
    eritrocite

42
Eritropoeza medulara
  • -etape
  • - etapa de diviziune
  • celula susa pluripotenta ? celule suse
    eritropeotica ? eritropoetina ? proeritroblast?
    eritroblast bazofil I? eritroblast bazofil II ?
    eritroblast policromatofil? eritroblast acidofil?
    reticulocite
  • - 1 proeritroblast?16 eritroblasti oxifili
  • - diviziunea celulara pâna la eritroblast oxifil
    are loc în maduva osoasa
  • - etapa de maturare
  • - reducera dimensiunilor celulare
  • - sinteza de Hb
  • - involutia nucleului
  • - procesul de lansare în circulatie
    -citodiabaza
  • -reticulocite 24-48 h eritrocite
Write a Comment
User Comments (0)
About PowerShow.com