MODTRIM II: Modelul trimestrial pentru economia Belgiei

1
MODTRIM II Modelul trimestrial pentru economia
Belgiei
C N P
http//www.cnp.ro
2
Istoria modelului Modtrim
C N P

• 1994 versiunea anuala a modelului a fost
  utilizata ca instrument central în realizarea
  prognozei pe termen scurt (Economic Budget)
• 1998 publicarea pentru prima data a conturilor
  trimestriale oficiale
• 2000 începerea construirii unei versiuni
  trimestriale a modelului
• 2001 utilizarea pentru prima data a versiuni
  trimestriale a modelului pentru bugetul economiei
  
• 2003 descrierea pe suport de hârtie a modelului

3
De ce un model trimestrial în loc de unul anual
C N P

• Model structural legaturi cauzale între
  agre-gatele economice bazate pe teorii economice
• Argumente
• Coerenta prognozelor unui foarte mare numar de
  variabile
• Orizontul de prognozare (pâna la 6 trimestre)
• Are si rol pedagogic
• Permite testarea scenariilor alternative

4
Principalele caracteristici ale modelului
C N P

• Modelul cuprinde 20 ecuatii comportamen-tale si
  în jur de 180 ecuatii ad-hoc si acelasi numar de
  identitati.
• Marimea si nivelul de agregare sunt determinate
  de doi factori

5
C N P

• Pe de o parte, modelul trebuie sa ofere o
  prognoza pentru toate variabilele cerute de
  Guvern si de Agentiile Federale în vederea
  elaborarii bugetului.
• Pe de alta parte, exista constrângerea
  insuficientei datelor trimestriale în raport cu
  cele anuale.

6
C N P

• MODTRIM II este, ca si predecesorul sau anual, un
  model al cererii, în sensul ca productia este în
  mod esential determinata de nivelul cererii
  agregate.
• Strategia de modelare se bazeaza pe mecanisme de
  corectare a erorilor

7
C N P

• Principalele caracteristici privind evolutia pe
  termen lung a modelului sunt urmatoarele
• cererea de munca si de capital sunt derivate din
  functia productiei de tip Cobb-Douglas cu
  randamente de scara constante
• cheltuielile gospodariilor sunt determinate de
  venitul disponibil si de bogatia acumulata
• volumele pe import si export sunt determinate în
  raport de cererea externa, cererea finala, si cu
  preturile internationale.

8
Ecuatiile comportamnetale
C N P

• Liniarizarea ecuatiilor prin logaritmare
• interpretarea coeficientilor de elasticitate
• se identifica usor contributia fiecarei variabile
• Mecanimul de corectare a erorilor
• specificatiile pe termen lung se bazeaza pe
  teoria si validarea testelor de cointegrare
• specificatiile pe termen scurt se bazeaza pe
  ratele de crestere trimestru/trimestru pentru
  date desezonalizate si ajustate

9
Prognoza macroeconomica variablele
exogene,procesul de prognoza si instrumente
aditionale
C N P
10
Procesul de prognoza
C N P
MODEL
ECUATILE MODELULUI
ANALIZA EXPERTILOR
11
Procesul de construire a unui indicator compus
C N P

• Etapa I Selectarea indicatorilor potentiali

Etapa II Extinderea datelor cu modelul ARIMA

• Etapa III Construirea principalilor indicatori
  compusi
• 1. Transformarea datelor
• Extragerea componentelor neregulate si a celor
  sezoniere
• Extragerea trendului
• Normalizarea datelor
• 2. Selectia finala si sincronizarea indicatorilor
• 3. Este posibila construirea indicatorilor

Etapa IV Selectia finala a indicatorului compus
12
Variablele exogene
C N P

• Mediul international
• Pretul titeiului brent
• Ratele de schimb
• Ratele dobânzii pe termen scurt
• Ratele dobânzii pe termen lung

13

Baza de date trimestriala
C N P

• Conturile nationale trimestriale oficiale pentru
  Belgia au fost publicate de ICN(Institutul de
  Conturi Nationale) pentru prima data în 1998.
  începând cu ultimul trimestru din 1998, au fost
  întocmite conturi trimestriale conform
  metodologiei ESA 95.
• Acestea contin o clasificare concisa pe sectoare
  (7 ramuri) a valorii adaugate totale, a
  salariilor si a angajatilor, o clasificare a PIB
  pe componente ale cheltuielilor (consum,
  investitii, exporturi si importuri) si câteva
  elemente ale conturilor pe venit. Începând cu
  octombrie 2002, majoritatea acestor serii sunt
  disponibile pentru perioada 1980-2001, atât serii
  neajustate cat si serii ajustate cu efectele
  sezoniere si calendaristice.
• Desi îndeplinesc criteriile impuse de Eurostat,
  aceste date trimestriale publicate oficial sunt
  insuficiente pentru a furniza baza de date
  necesara unui model trimestrial atât de complet
  ca MODTRIM II. Domenii importante din care
  lipsesc date trimestriale sunt mediul
  international, stocul de capital, averea
  gospodariilor, si conturi de venit detaliate ale
  sectoarelor institutionalizate (gospodarii,
  firme, sectorul privat si restul lumii). Aceste
  date au fost construite de FPB si se potrivesc cu
  seriile anuale si trimestriale oficiale,
  respectând identitatile ecuatiilor care respecta
  conturile nationale.

14
C N P

• Seriile care lipseau au fost construite
  folosindu-se tehnici de interpolare bazate pe
  serii similare. În acest caz, seria anuala (seria
  de baza) este interpolata folosindu-se profilul
  trimestrial al seriilor similare, pe baza a doua
  principii. Mai întâi, restrictiile la nivel de an
  ale seriei de baza sunt respectate în al doilea
  rând, se o corectare pentru diferentele de
  volatilitate între seria asemanatoare si seria de
  baza.
• A fost scrisa o procedura automata pentru a
  realiza interpolari la variabilele de stoc si
  flux. Atunci când nu au fost disponibile serii
  asemanatoare potrivite, sau în cazul în care
  seriile nu sunt foarte importante în ceea ce
  priveste marimea sau nu au o structura ciclica, a
  fost utilizata o metoda de interpolare
  mecanicista.
• Deoarece prognozele se realizeaza de cel putin 2
  ori pe an, este necesara o actualizare rapida a
  bazei de date trimestriale. Pentru a realiza
  acest lucru, a fost dezvoltata o procedura
  computerizata centralizata care încorporeaza în
  mod automat datele de conturi nationale cele mai
  recente si date din alte surse (date financiare),
  generând serii de date actualizate

15
MODTRIM II este format din cinci blocuri
C N P

• 1. Gospodariile populatiei
• Consumul privat care se calculeaza în functie de
  consumul privat ( la preturi constante), venitul
  brut disponibil al gospodariilor, deflatorul
  consumului privat, averea financiara a
  gospodariilor,somajul total, definitie larga (
  FPB), forta de munca
• Investitii rezidentiale care se calculeaza în
  functie de investitiile pentru locuinte (
  investitii brute, la preturi constante),
  deflatorul consumului privat, rata dobânzii reale
  pe termen lung (filtrata H-P),deflatorul
  investitiilor pentru locuinte.

16
C N P

• 2. Firmele
• Cererea pentru prod-factori care depinde de
• Cererea de munca de numar angajati (în ore) în
  functie de valoarea adaugata bruta în firmele
  sectorului privat (la preturi constante), salarii
  (în sectorul privat), angajati (în ore),
  deflatorul implicit pe valoare adaugata bruta (la
  preturi de baza)
• Cererea de capital în functie de stocul de
  capital (sectorul de afaceri) în functie de
  valoarea adaugata bruta, sectorul privat (la
  preturi constante),costul capitalului (sectorul
  privat),deflatorul implicit pe valoare adaugata
  bruta ( la preturi de baza )
• Evolutia stocurilor schimbarile în stocuri nu
  sunt observate în mod direct, dar realizeaza
  echilibrul între productie si conturile de
  cheltuieli.

17
C N P

• 3. Comertul exterior
• exporturile de bunuri si servicii ( la preturi
  constante) în functie de pietele exportatoare
  potentiale pentru Belgia ( la preturi constante),
  deflatorul exporturilor de bunuri si
  servicii,pretul mondial de export pentru bunuri
  si servicii ( în USD), rata de schimb nominala
  euro/dolar
• Importurile de bunuri si servicii ( la preturi
  constante)care depind de deflatorul importurilor
  de bunuri si servicii, deflatorul implicit pe
  valoare adaugata bruta (la preturi de baza),
  cererea finala (la preturi constante) recalculata
  (depinzând de continutul importurilor)

18
C N P

• 4. Preturile si salariile
• Deflatorul implicit al VAB în sectorul privat
  este pretul central al modelului determinat în
  functie de salarii în sectorul privat , angajati
  ( în ore ), costul capitalului (sectorul privat),
  factor total al productivitatii factorilor de
  productie (filtru H-P), salarii in firmele din
  sectorul privat, valoarea adaugata bruta în
  firmele sectorului privat( la preturi constante),
  pretul mondial de import pentru bunuri si
  servicii ( în USD), rata de schimb nominala
  euro/dolar, valoarea adaugata bruta, sectorul
  privat (la preturi constante), trendul (filtrat
  H-P) valorii adaugate brute, sectorul privat (la
  preturi constante).
• Deflatorul explicit al valorii adaugate este
  calculat ca raport între valoarea adaugata la
  preturile curente si valoarea adaugata la
  preturile constante
• Preturile interne reflecta o anumita strategie
  de fixare a preturilor la nivelul pietei, fiind
  nu numai functie de preturile externe dar si de
  preturile interne cu valoare adaugata
• Cresterea salariilor brute pe ora în sectorul
  privat, excluzând indexarea, este considerata
  exogena deoarece este determinata de întelegerile
  colective bianuale dintre partenerii sociali.
  Salariile nominale pe ora sunt obtinute
  multiplicând aceasta variabila exogena cu
  coeficientul indexarii. Costul salariului pe ora
  este calculat adaugând diferitele contributii
  sociale ale angajatorilor.

19
C N P

• Preturile pentru export sunt calculate ca o medie
  ponderata a preturilor interne si a preturilor
  internationale în functie de deflatorul
  exporturilor de bunuri si servicii, pretul
  mondial de export pentru bunuri si servicii ( în
  USD), rata de schimb nominala euro/dolar,
  deflatorul implicit pe valoare adaugata bruta (
  la preturi de baza )
• Preturile pentru import sunt calculate în
  functie de deflatorul importurilor de bunuri si
  servicii pretul mondial de import pentru bunuri
  si servicii (în USD), rata de schimb nominala
  euro/dolar, deflatorul implicit pe valoare
  adaugata bruta ( la preturi de baza)
• În ecuatia dinamica, preturile interne nu par
  importante. Pretul titeiului este introdus pentru
  a lua în considerare un efect suplimentar
  specific preturilor energiei asupra preturilor de
  import. Într-adevar, pare logic ca preturile de
  import pentru bunurile de energie sa aiba
  elasticitatile calculate în raport cu preturile
  internationale mai mari decât preturile de import
  ale altor bunuri (pe termen scurt)

20
C N P

• 5. Conturile sectoarelor institutionale
• Modelul distinge patru agenti economici, grupati
  în sectoare institutionale gospodariile
  populatiei, firmele, guvernul federal si restul
  lumii
• Conturilor pentru gospodarii cuprind
• Generarea si alocarea venitului primar al
  gospodariilor se compune din patru elemente
  excedent brut de exploatare, venituri mixte,
  venituri ale angajatilor si venituri pe
  proprietate. Venitul mixt real pe persoana este
  determinat de doi indicatori care reflecta
  profitabilitatea si cota venitului în capital în
  sectorul firmelor. Suma salariilor brute în
  sectoarele privat si public si diferite categorii
  ale contributiilor sociale ale angajatorilor
  compun veniturile totale a angajatilor. A treia
  componenta a venitului primar, respectiv venitul
  net pe proprietate este împartit în diverse
  componente, cea mai importanta (dobânzi,
  dividende) fiind o functie a averii financiare a
  gospodariilor, ratele dobânzii pe termen lung si
  scurt si profitabilitatea capitalului. Excedentul
  brut de exploatare este obtinut ca reziduu al
  contului de venit.

21
C N P

• Distributia secundara a venitului gospodariilor.
  Venitul primar al gospodariilor se transforma în
  venit disponibil, luând în considerare
  beneficiile sociale, contributiile sociale,
  taxele curente si alte transferuri curente.
  Contributiile sociale sunt împartite în alte 20
  de categorii pe baza sectorului institutional de
  primire (asistenta sociala, guvernul federal,
  companii de asigurari private) si agentul care
  plateste contributiile (pentru contributiile
  angajatorilor sectorul public sau privat pentru
  contributiile angajatilor salariat cu salariu,
  angajat pe cont propriu si persoane ce primesc
  beneficii sociale.

22
C N P

• Utilizarea venitului disponibil
• Venitul disponibil al gospodariilor este
  destinat cheltuielilor pentru consum si economii.
  Modificarile în venitul net al gospodariilor în
  rezervele fondurilor de pensii sunt considerate
  în mod logic economii. Acestea sunt calculate
  prin identitate, ca diferenta între contributiile
  sociale primite de companiile de asigurari
  private si beneficiile platite de acestea.
• Contul de capital al gospodariilor populatiei
• Contul de capital indica transferul economiilor
  si reprezinta postul de echilibrare final al
  contului curent (cantitatea disponibila pentru
  finantarea altor sectoare, respectiv cantitatea
  pe care sectorul gospodariilor este obligat sa o
  împrumute de la alte sectoare).

23
Scenarii În aceasta ultima sectiune se vor
examina doua simulari ce implica o schimbare
simultana a mai multor variabile exogene( pentru
a construi un scenariu alternativ coerent). Toate
ajustarile ce variaza în timp ale variabilelor
exogene reflecta numai dinamica interna a
modelului
C N P

• 1. O depreciere a euro fata de dolar
• Socul se impune o depreciere de 10 a euro fata
  de dolar
• Rezultatele simularii cresc atât exporturile
  cât si importurile determinând o balanta de cont
  curent negativa iar PIB-ul continua sa creasca
• 2. Efectele unei cresteri a pretului petrolului
• Socul cresterea pretului petrolului Brent
  exprimat în dolari cu 20 deasupra nivelului din
  scenariul de baza
• Rezultatele socului se resimte în economie ca
  un soc negativ în ceea ce priveste comertul .
  Patru trimestre dupa socul pretului petrolului,
  PIB-ul în preturi constante este cu 0,13 mai mic
  fata de linia de baza