CAPITOLUL I Coordonate generale ale turismului

1
CAPITOLUL I Coordonate generale ale turismului
1.1 Concepte si clasificari folosite în
turism 1.2 Forme ale activitatii turistice 1.3
Evolutia turismului international si tendintele
actuale 1.4. Factori de influenta ai fenomenului
turistic
2
1.1 Concepte si clasificari utilizate în turism
Turismul este ansamblul de relatii si fenomene
care rezulta din deplasarea si sejurul
persoanelor în afara domiciliului lor, atâta
timp cât sejurul si deplasarea nu sunt motivate
printr-o stabilire permanenta si o activitate
lucrativa oarecare (1940) - W. Hunziker
Definitii
Turismul se distinge de calatorie prin aceea ca
implica pentru persoana în cauza, pe de o
parte,alegerea deliberata a tintei, pe de alta,
preocuparea exclusiva pentru satisfacerea
placerii sale Dictionarul turistic international
(1980)
3
Etimologic
cuvântul turism provine din termenul englez
tour (calatorie), sau to tour, to make a
tour (a calatori, a face o calatorie), termen
creat în Anglia, în jurul anilor 1700, pentru a
desemna actiunea de voiaj
din termenul turism a derivat si cel de
turist,adica persoana care efectueaza calatoria
pentru placerea proprie.
termenul englez deriva din cuvântul francez
tour (calatorie, plimbare, miscare), fiind
preluat de majoritatea limbilor europene cu
sensul de calatorie de agrement
la rândul sau, termenul francez are radacini si
mai adânci, el deriva din cuvântul grec
tournos si, respectiv, din cel latin turnus
si înseamna tot calatorie în circuit.
4
Sintetizând, prin turism se întelege
ansamblul de activitati prin care omul îsi
petrece timpul liber calatorind în alta
localitate sau tara, pentru a vizita oameni si
locuri, monumente si muzee, pentru a-si îmbogati
cunostintele generale, pentru a se distra si a
face sport, pentru odihna sau tratament
industria creata pentru satisfacerea tuturor
bunurilor si serviciilor solicitate de turisti la
locul de destinatie, la un înalt nivel calitativ
si în conditiile protectiei si conservarii
resurselor turistice, în special, si a mediului
înconjurator, în general.
5
1.2 . Forme ale activitatii turistice

• În cadrul activitatilor turistice se pot
  identifica urmatoarele forme de turism
• turismul intern (domestic tourism) rezidentii
  unei tari care calatoresc în propria tara
• turismul international receptor
  (inbound/international-receptor tourism)
  vizitarea unei tari date de catre non-rezidenti
• turismul international emitent (outbound/outgoing
  tourism) rezidentii unei tari date care
  viziteaza alte tari.
• Aceste trei forme de baza se pot combina,
  rezultând alte trei forme derivate de turism
• turism interior incluzând turismul intern si
  turismul receptor
• turism national incluzând turismul intern si
  turismul emitator
• turism international incluzând turismul
  receptor (incoming) si turismul emitator
  (outgoing).

6
1.3 Evolutia turismului international si
tendintele actuale

• evolutia turismului international se poate
  aprecia prin actiunea a doi indicatori
• sosirile/plecarile de turisti
• încasarile/cheltuielile din turismul
  international

7

• OMT considera ca în anul 2020 numarul de sosiri
  din turismul international va ajunge la 1,6 mld.
  Din acest numar, 1,2 mld vor reprezenta
  calatoriile în tarile învecinate (regionale) si
  0.4 mld vor fi calatorii pe distante lungi
  (inter-regionale).
• Asia de Est si Pacific, Asia de Sud, the
  Orientul Mijlociu si Africa vor creste cu peste
  5 pe an, comparativ cu media mondiala de 4.1.
  Mai multe regiuni vor creste mai lent decât media
  mondiala.
• Europa îsi va mentine cea mai mare pondere din
  totalul sosirilor, desi în timp aceasta a scazut
  de la 60 în 1995 la 46 în 2020.
• Totalul sosirilor de turisti pe regiuni arata ca,
  în 2020, primele trei regiuni receptoare vor fi
  Europa (717 milioane turisti), Asia de Est (397
  milioane) si America (282 milioane), urmate de
  Africa, Orientul Mijlociu si Asia de Sud.
• Calatoriile pe distante lungi vor avea o tendinta
  de crestere mai accentuata (5.4/an) decât
  calatoriile pe distante scurte (3.8/an). Astfel,
  de la o pondere de 82 a calatoriilor pe distante
  scurte în anul 1995, se va ajunge în 2020 ca
  acestea sa detina aproape 76 din piata
  turismului international.
• În privinta încasarilor din turismul
  international se apreciaza atingerea sumei de
  2000 mld USD în anul 2020. Astfel se apreciaza ca
  se vor cheltui 5 mld USD în fiecare zi în
  întreaga lume.

8
(No Transcript)
9

• Referitor la piata europeana din care face parte
  si România, WTO identifica urmatoarele tendinte
  macroeconomice care se vor manifesta în viitorul
  apropiat
• Se previzioneaza ca sosirile internationale de
  turisti sa atinga 1,56 miliarde în 2020 cu o
  crestere medie anuala de 4,1. Se estimeaza ca
  vor creste calatoriile pe distante lungi (de la
  18 la 24 în 2020) în detrimentul calatoriilor
  inter-regionale.
• Pâna în 2020 Europa Centrala si de Est va atrage
  mai multi turisti decât tarile din Europa de
  Vest.
• Sosirile internationale de turisti în Europa vor
  ajunge la 717 milioane în 2020, cu o crestere
  anuala de 3, sub media mondiala de 4,1 fapt
  care va diminua cota de piata a Europei.
• Franta va ramâne cea mai importanta tara
  receptoare de turisti din Europa (pâna în 2020 se
  va ajunge la aproape 106 milioane de turisti
  internationali).
• Cele 10 tari balcanice vor ajunge sa primeasca în
  2020 pâna la 79 milioane turisti, 92 dintre ei
  fiind atrasi de Grecia, Bulgaria, România si
  Croatia. Acest lucru se datoreaza unei cresteri
  anuale de 4,6 în perioada 1995-2020.
• Pâna în 2020, 346 milioane de turisti vor vizita
  zona Mediteranei (reprezentând 22 din totalul
  mondial al sosirilor).

10
1.4. Factori de influenta ai fenomenului turistic
Industria turistica

• este acea parte a economiei, alcatuita dintr-o
  suma de activitati sau mai multe ramuri a caror
  functie comuna este satisfacerea nevoilor
  turistilor.
• Din industria turistica fac parte sectoarele
• cazare si alimentatie,
• transport,
• organizatorii de calatorii, atractii-agrement,
• administratorii destinatiilor

11
Factori de influenta

• Dupa durata actiunii lor în timp
• Factori cu actiune permanenta sau de durata
  cresterea dimensiunilor timpului liber,
  modificarea veniturilor, micsorarea demografica
• Factori sezonieri cu actiune ciclica succesiunea
  anotimpurilor, activitatea în agricultura
• Factori conjuncturali crizele economice,
  politice, catastrofe naturale.
• În raport cu importanta sau rolul lor în
  determinarea fenomenului turistic
• Factori primari oferta, veniturile, pretul,
  timpul liber, mutatiile demografice
• Factori secundari climatul international,
  complexitatea formalitatilor de viza sau
  frontiera, diverse facilitati, conditiile de
  organizare a activitatii

12
Factori de influenta

• În functie de directia de actiune, factorii pot
  fi grupati
• Factori exogeni evolutia demografica, cresterea
  veniturilor, sporirea gradului de urbanizare,
  amplificarea mobilitatii populatiei
• Factori endogeni se refera la modificarile din
  continutul activitatii turistice lansarea de noi
  produse, diversificarea gamei serviciilor
  oferite, nivelul tarifelor si facilitatilor de
  pret, pregatirea personalului si dotarea cu forta
  de munca.
• În raport cu orientarea influentei lor asupra
  celor doua laturi corelative ale pietei
• Factori ai cererii turistice venituri,
  urbanizare, timp liber
• Factori ai ofertei diversitatea si calitatea
  serviciilor, costul prestatiilor, conditiile
  naturale, baza materiala
• Factori ai confruntarii cerere-oferta
  distributia agentiilor de voiaj, calitatea
  infrastructurii, circulatia monetara, sistemul
  legislativ.

13

• Factorii reprezentativi cu influenta decisiva
  asupra dezvoltarii turismului sunt
• veniturile populatiei,
• preturile si tarifele,
• oferta turistica, progresul tehnic,
• cresterea demografica si
• timpul liber.
• Factorii psiho-sociologici cu cea mai mare
  influenta asupra turismului sunt
• moda, traditiile, dorinta de cunoastere,
  instruire
• intensificarea si diversificarea legaturilor
  între natiuni

14
Bibliografie

• 1. Maria Oroian si Marinela Gheres-Economia si
  managementul turismului, Editura Casa Cartii de
  Stiinta, Cluj-Napoca, 2013
• 2. Puiu Nistoreanu-Economia turismului,teorie si
  practica, Biblioteca digitala ASE,accesat în
  martie 2013.