Dr. Dana Gavreliuc

1
PSIHOLOGIA EDUCA?IEIDepartamentul pentru
pregatirea personalului didactic, UVT

• Dr. Dana Gavreliuc

2
Personalitatea elevilor

• CONCEPTUL DE PERSONALITATE
• Persoana individul uman concret
• Personalitate
• -     sens comun însu?ire sau calitate pe care o
  poate avea cineva sau nu
• -     sens ?tiin?ific construc?ie teoretica
  structura organizata ierarhic, cu urmatoarele
  caracteristici
• a)    globalitatea ansamblu de caracteristici
  care permit identificarea unei persoane
• b)   coeren?a un sistem func?ional de elemente
  interdependente (nu juxtapuse)
• c)    permanen?a (stabilitatea) temporala fiin?a
  umana, în ciuda transformarilor, are con?tiin?a
  existentei sale / ?i / sentimentul continuita?ii
  si identita?ii personale.

3
Personalitatea

• Defini?ie dupa Allport organizarea dinamica în
  cadrul individului a acelor sisteme psihofizice
  care determina gândirea ?i comportamentul sau
  caracteristic.
• Exista doua modele de descriere a personalita?ii
• -     al trasaturilor valen?e
  descriptive .
• -     al factorilor.

4
Personalitatea

• Trasatura psihica însu?irile (particularita?ile)
  relativ stabile ale unei persoane
• în plan comportamental predispozi?ia de a
  raspunde în acela?i fel la o varietate de
  stimuli.
• Mai multe trasaturi formeaza structuri
  (configura?ii) specifice tipurile.
• Trataturile sunt prototipuri (descriu proprieta?i
  tipice sau frecvente in anumite situa?ii)
  cautarea unor indici constan?i ?i u?or
  observabili asocia?i manifestarilor de ordin
  psihologic.

5
Personalitatea / tipuri constitu?ionale

• tipologia lui E. KRETSCHMER
• -     tipul picnic (mic, indesat, maini -
  picioare - scurte) asociate cu profilul
  psihologicciclotimic (vioi, mobil, optimist,
  sociabil, superficial, practic)
• -     tipul astenic (corp slab, alungit) asociate
  cu profilul psihologicschizotimic (abstract,
  interiorizat, meticulos, simtul onoarei, complex
  inferioritate)
• -     tipul atletic (dezvoltare psihica, fizica,
  echilibrata)
• Aceste tipologii sunt semnificative mai ales
  pentru cazuri patologice.

6

• tipologia dupa ALLPORT structura organizata
  ierarhic
• -     2-3 trasaturi cardinale - domina si
  controleaza
• -     10-15 trasaturi principale -
  caracteristice, usor de identificat
• -     sute si mii de trasaturi secundare si de
  fond

7
FACTOR PSIHIC (DE PERSONALITATE)

•      introdus odata cu analiza factoriala in
  prelucrarea performantelor comportamentale
• -     corelarea semnificatiei a unor performante
  se explica prin existenta unui factor comun (ex.
  un rationament tipic)
• -     in varful piramidei factorilor factorul
  general (g) (identificat de obicei cu
  inteligenta)
• -     sistemele de factori difera mult intre ele
  de la autor la autor
• Asemanari si deosebiri (intre FP/TP) intre cele
  doua modele
• -     diferite din punct de vedere al
  informatiilor de plecare (date de observatie -
  evaluari psihometrice)
• -     reduc diversitatea initiala a datelor la un
  numar redus de dimensiuni

8
DESCRIEREA SI EXPLICAREA PERSONALITATII DE PE
POZITII TEORETICE DIFERITE

• Explicatiile sunt constituite in termeni
  biologici si psihosociali.
• 1.1. Orientarea biologista
• -     subordoneaza orientarea psihocomportamentala
  structuri morfofunctionale
• -     supraliciteaza experienta timpurie (pre si
  post natala) in devenirea ulterioara
• 1.2. Orientarea experimentala
• -     abordeaza procesele de invatare, procesele
  perceptiei si cele cognitive superioare
• -     Orientarea psihometrica
• -     studiul trasaturilor exprimabile sub forma
  de lista de atribute
• -     s-au alcatuit instrumente de masura -
  scale, chestionare, inventare, probe proiective
• 1.3. Orientarea socio - culturala si
  antropologica
• -     personalitatea poate fi inteleasa numai
  intr-un anumit context social, cultural si
  istoric.
• Personalitatea trebuie abordata din perspectiva
  sistemica bio - psiho - sociala.

9
TEMPERAMENTUL - dimensiunea energetico - dinamica
a personalitatii

• Prima clasificare Hipocrate si Galenus
• -     macrocosmosul se reflecta in microcosmos
  (teorie readusa in actualitate)
• -     natura 4 elemente fundamentale
• -     amestecul umorilor (hormones) determina
  temperamentul
• sanguin sange
• melancolic bila neagra
• coleric bila galbena
• flegmatic flegma

10
Pavlov raportul dintre tipul de temperament si
activitatea nervoasa superioara

•   insusirile sistemului nervos
• forta (energia) rezistenta la solicitari a
  sistemului nervos
• mobilitatea viteza de consum si regenerarea
  neuronului
• echilibrul existand intre excitatie si inhibitie
• temperamentele
• puternic neechilibrat coleric
• puternic echilibrat mobil sangvinic
• puternic echilibrat flegmatic
• slab melancolic

11
Tipuri clasice de temperament

• coleric emotiv, irascibil, tendinta de
  exagerare, foarte expresiv
• -     sangvinic ritmicitate si echilibru, buna
  dispozitie, adaptabilitate,. nestatornicie
• -     flegmatic imperturbabil, inexpresiv, lent,
  greu adaptabil, putin comunicativ
• -     melancolic lent si inexpresiv, fara forta
  si vigoare, emotiv, sensibil, neincrezator

12
Scoala caracteriologica franceza

• opt tipuri temperamentale obtinute prin
  combinarea a trei factori
• -     emotivitatea (E) ? non - emotivitatea (nE)
  activitatea (A) ? non - activitatea
  (nA)(rasunetul) primaritate (P) ?
  secundaritate (S) prezent - trecut
• 1)   emotivi inactivi nervos (E. nA.
  P.) reactioneaza rapid
• sentimental (E. nA. S) reactioneaza lent
• 2)   emotivi activi coleric (E. A. P.)
• pasionat (E. A. S)
• 3)   neemotivi activi sangvinic (nE. A. P.)
• flegmatic (nE. A. S)
• 4)   neemotivi inactivi amorfi (nE. nA. P.)
• apatici (nE. nA. S)
• Concluzie Temperamentele (ereditare)
• -     premise in procesul devenirii socio -
  morale a fiintei
• -     nu sunt in relatie cu aptitudinile si nu
  pot fi valorizate moral.

13
CARACTERUL

• etimologie tipar, pecete (greaca veche) -
  referitor la om sisteme de trasaturi si stil de
  viata
• -     doua dimensiuni fundamentale
• axiologica, orientativ - valorica
• executiva, voluntara (auto - controlul)
• Definitie este un subsistem relational - valoric
  si de autoreglaj al personalitatii, care se
  exprima printr-un ansamblu de atitudini - valori
  (atitudini stabile)

14
Atitudinea

• modalitate de raportare fata de anumite aspecte
  ale realitatii
• implica reactii afective, comportamentale,
  cognitive
• cand aceste reactii sunt intr-un deplin acord -
  atitudini stabile
• In structura caracterului distingem trei grupe
  fundamentale de atitudini
• atitudinea fata de sine insusi (modestie,
  demnitate, orgoliu etc.)
• atitudinea fata de ceilalti, fata de societate
  (altruism, umanism, patriotism etc.)
• atitudinea fata de munca

15
Trasaturile de personalitate

•   diagnosticate cu ajutorul cu ajutorul
  chestionarelor care intra in structura
  caracterului? expresia atitudinilor pe care
  persoana le are fata de ea insasi
• Nu exista un sistem de trasaturi unanim acceptat.
• Exemplu Cattell, utilizand analiza factoriala, a
  elaborat un chestionar (16 PF), cu care putem
  evalua 16 factori de personalitate
• Scarile Inventarului de Personalitate California
  (CPI) - H.G. Gough
• 1.        dominanta - factori specifici
  liderului, tenacitate, initiativa
• 2.        acceptare de sine - simtul valorii
  personale
• 3.        independenta libertatea deciziei
• 4.        empatie - capacitatea de a intelege o
  alta persoana ca si cum ai fi ea
• 5.        responsabilitate - caracter onest,
  constiincios
• 6.        socializare - nivel de maturitate,
  spirit de echitate sociala
• 7.        autocontrol - absenta impulsivitatii, a
  egocentrismului
• 8.        toleranta - convingeri si atitudini
  sociale fara prejudecati
• 9.        realizare de sine prin conformism
  (conformismul vazut ca un comportament pozitiv)
• 10.    realizare de sine prin independenta
  (autonomia vazuta ca un comportament pozitiv)

16
trasaturile de caracter se cristalizeaza in
adolescenta.

• Personalitatea unui elev
• -     comportamente conventionale ('masca')
• -     situatiile neobisnuite ?reactii ce exprima
  nucleul autentic si stabil al personalitatii in
  formare
• Educatorii trebuie sa
• -     asume responsabilitati formative
• -     creeze situatii pentru ca elevii sa-si
  cunoasca atat limitele (firesti), cat si
  resursele, uneori diferite unele de altele
• -     conduca la formarea unei imagini de sine
  echilibrate si a demnitatii, respectului fata de
  sine si ceilalti

17
Formarea atitudinilor

• implica metode si tehnici specifice
• -     metode indirecte invatarea bazata pe
  imitatie, exemple, modelare
• -     metode indirecte
•     comunicarea de tip persuasiv
•     utilizarea pedepselor si a recompenselor

18
MODIFICAREA COMPORTAMENTULUI PRIN SISTEMUL DE
INTARIRI SI PEDEPSE

• mecanismul conditionarii operante (scoala
  comportamentala) legea efectului
• comportamentele urmate consecvent de recompense
  ?tendinta de a fi repetate
• comportamentele urmate consecvent de pedeapsa
  ?tendinta de a nu se repeta

19
MODIFICAREA COMPORTAMENTULUI PRIN SISTEMUL DE
INTARIRI SI PEDEPSE

• SKINNER daca un comportament este urmat de un
  anume eveniment . efect si se manifesta cu o
  frecventa mai mare, vorbim despre un comportament
  intarit
• Intarirea
• -     pozitiva comportamentul este urmat de
  consecinte pozitive
• -     negativa comportamentul NU este urmat de
  consecinte negative
• Alte doua tipuri de consecinte
• -    comportamentul descreste in frecventa pentru
  ca
• -     este urmat de un eveniment aversiv
  (pedeapsa)
• -     este urmat de omiterea unei recompense
  asteptate
• Modificarea comportamentului
• -     este influentata de momentul furnizarii
  pedepselor si a recompenselor
• -     comportamentul cel mai apropiat in timp de
  pedeapsa (recompensa) este invatat cel mai bine

20
Consideratii psihopedagogice

• 1.      cunoasterea rezultatelor - rezultate
  intermediare factori recompensativi
• 2.      fixarea obiectivelor (stabilire de
  obiective intermediare in caz de scop indepartat)
• 3.      utilitatea recompenselor si pedepselor
  prin internalizare
• -     recompensa motivatie pozitiva
• -     pedeapsa motivatie negativa
• -     recompensa externa ?motivatie extrinseca
• interna? motivatie intrinseca

21
ROLUL EXPECTANTELOR IN DEZVOLTAREA PERSONALITATII

• Expectanta -     probabilitatea subiectiva sau
  ipoteza implicita - explicita privind aparitia
  unui rezultat, voluntar sau nu
• -     rezultatul unor procese de
  conditionare sau a unei invatari bazate pe
  observatie
• a)      Auto-eficienta
• -     credinta cuiva de a indeplini o sarcina
  specifica
• -     pozitia realista cu privire la nivelul de
  reusita al unei actiuni ? eficienta
  crescuta?expectatia succesului ? perseverenta
  ?succes
• b)     Expectantele de rol
• -     intarirea unui comportament este
  anticipata, vine din viitor
• -     individul invata urmand un model care cere
  expectanta succesului
• -     se evidentiaza rolul auto - reglator al
  expectantilor
• c)      Predictia ce se autoimplineste (fenomenul
  Pygmalion)
• -     in contextul observator - actor
  asteptarile credibile ale observatorului vor
  suscita un comportament anume din partea
  actorului
• ex. profesorul care are expectatii inalte fata de
  anumiti elevi (generate de factori diversi)
  abordeaza diferentiat acesti elevi (climatul,
  feed - back, intrari, iesiri) fapt ce duce la
  constientizarea si valorificarea resurselor
• 
    in aceste conditii,
  optimismul pedagogic este o conditie necesara a
  succesului.

22
Aptitudinile ?i reu?ita ?colara

• Aptitudinile sunt caracteristici individuale
  relativ stabile, rezultand dintr-o suprainvatare
  sau determinate genetic si identificate prin
  reusita in activitate (Doron si Parot, 1999).
• Zlate (2000, p.56) defineste aptitudinile ca "un
  complex de procese si insusiri psihice,
  individuale structurate intr-un mod original,
  care permite efectuarea cu succes a anumitor
  activitati".

23
APTITUDINILE INTELECTUALE

• Leontiev insusire generala care determina
  efectuarea cu succes a unei anumite activitati
• -     definitie incorecta nu ia in calcul alti
  factori care ar putea facilita succesul
• Relatia dintre aptitudini si capacitati
• -     capacitatea psihica - posibilitatea
  individului de a efectua cu succes o anumita
  activitate
• este legata de momentul prezent si experienta in
  domeniu
• -     aptitudinile se recunosc dupa
• usurinta invatarii a unor aspecte absolut noi
• usurinta si calitatea executiei sarcinii
• permit realizarea unor diferentieri intre
  indivizi
• Definitie insusiri ale persoanei care, in
  ansamblul lor, explica diferentele constatate
  intre oameni in privinta posibilitatii de a-si
  insusi anumite cunostinte, priceperi si
  deprinderi

24
APTITUDINILE INTELECTUALE

• W. Stern face diferenta intre dispozitiile
• -     de inzestrare - aptitudinile - capabil de a
  dobandi experienta intr-un domeniu
• -     de orientare - vointa, afectivitatea -
  stimuleaza sau blocheaza actiunea
• Corelare nivel inteligenta cu
• -     realizarea diferitelor capacitati - mers,
  vorbit etc.
• -     viteza de habituare cu stimuli noi
• Exista
• -     o componenta innascuta mai putin evidenta
• -     influente de mediu ? consecinte privind
  cristalizarea aptitudinilor

25
APTITUDINILE INTELECTUALE

• Clasificare
• 1)      aptitudini simple
• -     generale - prezente in toate domeniile
• -     de grup - realizarea unui grup de
  activitati
• -     specifice - domeniu restrans
• 2)      aptitudini complexe - aptitudini ample,
  de tip profesional
• -     aptitudine tehnica, muzicala, matematica

26
APTITUDINILE GENERALE INTELIGENTA

• 1.1.   Definirea inteligentei
• -     singura aptitudine generala admisa
• -     calitatile functionale ale sistemului
  nervos (viteza de operare, volum de informatii
  tratate) constituie baza fiziologica a
  inteligentei
• -     aptitudine generala care contribuie la
  formarea capacitatilor si la adaptarea cognitiva
  a individului in situatii noi
• 1.2.   Istoricul masurarii inteligentei
• -     acum 2.000 ani - imparatii chinezi testau
  performantele inaltilor functionari
• -     examinarile studentilor de la Universitatea
  din Bologna - 1219
• Trebuie facuta diferenta intre
• -     testele de aptitudini - urmaresc
  potentialitatile - capacitate de a invata
• -     testele de performanta - o lucrare de
  control, de exemplu
• Alfred Binet - primul test de inteligenta, la
  origine test pentru identificarea copiilor cu
  dificultati in scoala
• -     1905 - Scala metrica a inteligentei
• -     introduce conceptul de varsta mintala -
  poate fi diferita de varsta cronologica

27
APTITUDINILE GENERALE INTELIGENTA

• L. Wilhelm Stern . formula de calcul a
  coeficientului de inteligenta
• C.I. 100
• CI 100 - dezvoltare normala
• CI 70 - inteligenta redusa
• CI 130 - inteligenta dezvoltata
• Limitele testelor de inteligenta
• -     inteligenta nu este masurabila in mod
  direct (se masoara comportamentele)
• -     nu pot face predictii in diferite domenii
  de viata
• -     QI nu are o valoare absoluta

28
APTITUDINILE DE GRUP SI APTITUDINILE COMPLEXE

• Aptitudinile de grup - sapte admise
• 1)          Factorul verbal V - capacitatea de a
  intelege rapid sensul cuvintelor
• -     evaluat prin probe de tip vocabular (lista
  de cuvinte) si de tip fraze (serii de fraze)
• 2)          Factorul de fluiditate verbala W
  expresia unei functii verbo - motorii
• -     capacitatea de expresie (testata dupa
  exprimarea in scris)
• 3)          Factorul numeric N - usurinta in
  operare cu numere
• -     diferit de aptitudinile pentru matematica
  (aptitudine complexa) sau capacitatea de
  rezolvare a problemelor (inteligenta generala)
• 4)          Factorul perceptiv P - legat de
  capacitatile neurosenzoriale
• -     posibilitatea de a percepe obiectele in mod
  rapid si detailat
• 5)          Factorul de reprezentare spatiala S
• -     posibilitatea de a imagina obiecte in
  coordonate bi- si tridimensionale
• -     de a opera deplasari si transformari in
  plan mintal
• 6)          Factorul de dexteritate manuala M
• -     aptitudinea de a manui obiecte -
  caracteristica psihomotorie
• 7)          Factor de rationament R - inteligenta

29
APTITUDINILE DE GRUP SI APTITUDINILE COMPLEXE

• Aptitudini complexe
• -     dupa domenii de activitate
• 1)   Aptitudini tehnice
• -     posibilitatea de utiliza masini si aparate,
  de a intelege functionarea lor
• -     implica
• factori perceptivi, de reprezentare spatiala,
  dexteritate manuala
• inteligenta generala
• -     interesul pentru asemenea activitati
• -     diferenta intre sexe, data de presiuni
  sociale catre asumarea rolului de gen

30
APTITUDINILE DE GRUP SI APTITUDINILE COMPLEXE

• 2)   Aptitudini stiintifice
• -     inteligenta cel putin normala
• -     creativitate absolut necesara
• stiintele naturii - factorul perceptiv P,
  factorul de reprezentare spatiala S
• matematica - factorul numeric N
• filosofie, filologie - factorul verbal V
• 3)   Aptitudinile artistice
• -     cel mai vizibil aspectul innascut - se
  manifesta fie precoce, fie la o varsta matura
• -     aptitudini muzicale, arte plastice,
  literare, arta dramatica

31
COPIII DOTATI INTELECTUAL SI CARACTERISTICILE LOR

• Incercari de definire
• Lewis Terman . depistarea copiilor supradotati cu
  teste de inteligenta
• -     Scala Stanford - Binet Qi 130 - dotati,
  140 - supradotati, 170 - genii
• -     testele nu pot fi considerate criterii
  unice
• Remy Chauvin foloseste termenii talentat,
  creativ
• -     face distinctia intre
• copilul dotat intelectual inteligenta ridicata,
  gandire convergenta
• copilul inalt creativ creativitate, gandire
  divergenta
• -     testele de inteligenta omit evaluarea
  gandirii creatoare
• Gardner propune evaluarea competentei in sapte
  sfere distincte
• -     domeniul lingvistic, muzical, logico -
  matematic, spatio - vizual, kinestezic, social,
  intrapersonal
• Dotarea intelectuala
• - existenta unor aptitudini ridicate in unul sau
  mai multe domenii, care pot sau nu sa se
  manifeste
• - sunt determinate de factori ereditari, dar
• - sunt afirmate in conditii adecvate de mediu

32
COPIII DOTATI INTELECTUAL SI CARACTERISTICILE LOR

• Identificarea copiilor dotati in scoala
• L.H. Terman
• -     modifica scala metrica de inteligenta a lui
  Binet, definind 9 itemi, folositi si astazi
• G. Hildreth 65 aspecte grupate in sase categorii
  distincte - calitati intelectuale, capacitatea de
  manipulare a limbajului, calitati scolare,
  aptitudini si talente speciale, caracter, nivel
  de dezvoltare
• -     evitarea 'autoindeplinirii profetiei'

33
COPIII DOTATI INTELECTUAL SI CARACTERISTICILE LOR

• Caracteristicile elevilor dotati si talentati
• -     nu formeaza un grup omogen
• -     exista un stereotip al copilului supradotat
  (exceland in toate domeniile)
• cei ce nu se conformeaza raman neidentificati
• Galagher ii caracterizeaza prin indemanarea de a
  absorbi concepte abstracte, de a le organiza mai
  eficient si de a le aplica mai adecvat decat
  colegii de generatie
• Exista doua feluri de comportament al elevilor
  supradotati
• -     elevi ideali, modele de buna purtare ?
  gandire convergenta
• -     copii problema, plictisiti, non-conformisti
  ? gandire divergenta

34
COPIII DOTATI INTELECTUAL SI CARACTERISTICILE LOR

• Instructia accelerata pro si contra
•      copiii dotati 'proba de foc' pentru
  profesor
• -     solutia instructia accelerata (sa sara
  una-doua clase, sa comprime materia etc.)
• Argumente
• -     evitarea plictiselii prin munca de nivel
  apropiat
• -     aparitia unor atitudini pozitive fata de
  scoala prin captarea interesului
• Contra-argumente
• -     acceleratia duce la senzatie de elitism
• -     efectele acceleratiei asupra aspectelor
  emotionale si sociale sunt contradictorii
• -     copiii mai putin talentati pierd modelul
  oferit

35
COPIII DOTATI INTELECTUAL SI CARACTERISTICILE LOR

• 1)   oferirea unui material imbogatit pe
  orizontala (mai mult material de acelasi nivel)
  si pe verticala (material cu nivel mai avansat)
• 2)   realizarea de studii individuale
• 3)   incurajarea lecturilor suplimentare - surse
  de inspiratie pentru viitorul acestor copii
  biografii si autobiografii ale celebritatilor
• 4)   stimularea aparitiei de hobby-uri
• 5)   mentorat prin corespondenta